Page 22 - 1964-07

C O T I D I E N E
î n n u m ă r u l a z i

4 Cumpărătorii să fie pe de­
plin m ulţum iţi; M iine la Hunedoara
♦ întrecerea colectiviştilor;
Faza interregională a concursului a! VH-fea
♦ Cliim ioprofilaxh tuberculo­
zei la copii şi adolescenţi
(pag. 2-a); Mîinc după-masă, în sala clubului „Si- şana, Braşov, Banat şi Hunedoara.
derurgistul" din Hunedoara va începe Cei circa 5000 de artişti amatori ve­
^ AGENDA DE ÎNTRECERE faza interregională a celui dc al Vll-lca
— Situaţia realizării planului concurs al artiştilor amatori. La con­ niţi la Hunedoara vor prezenta spec­
dc producţie pc primul semestru curs participă cele mai bune formaţii tacole pentru public şi la Grădina de
a] anului şi pc luna iunie in une­ artistice de amatori din regiunile Cri- vară a I.C.S.H.
le unităţi industriale;
— Bilanţ semestrial. La Orăşfîe
(pag. 3-a);
+ Dc peste hotare
(pag. 4-a). S-a deschis expoziţia regionali de artă populară
I Ieri, în sălile Muzeului raional din Cele cinci săli ale expoziţiei cuprind;
Orăştie, a fost deschisă expoziţia ic ceramică din Obîrşa şi Săsciori, sculp­
gională dc artă populară. Din miile dc turi în lemn, covoare, cojoace, piep­
VĂ P R E Z E N T Ă M
Lucrările agricole, la timp şi de calitate! fost alese circa 150 pentru această ex­ tare, textile, costume pentru copii şi
obiecte aflate la expoziţiile raionale au
poziţie.
alte obiecte.
C â S l l
CU AUTOCARUL O. T.

© 1 C i i T O i  H M M I © Zilele trecute, din Lupcni, a plecat în- zeul Doftana, Castelul Peleş, grădina bo­
tr-o excursie prin ţară ccl dc al 9-lea tanică din Cluj, au poposit la băile Vic­
autocar O.N.T. „Carpaţi" cu fruntaşii toria din Oradea, ruinele cetăţii din
Pe la mijlocul anului 1956, la Ha­ mult ca o formaţie cu largi perspec­ în producţie dc la mina Lupeni.
ţeg a luat fiinţă o nouă formaţie ar­ tive. La ccl dc al Vl-lca concurs al Sarmisegetuza, în oraşele Arad, Timişoa­
tistică : corul casei raionale dc cultu­ amatorilor din 1961 a ocupat, la faza Numai în luna iunie a.c. dc la această ra, Valea O ltului etc.
ră. Deşi tînără, noua formaţie —■ regionala Jocul III ; la Festivalul re­ mină au plecat în excursii dc cîtc 3 In lunile care urmează, vor mai pleca
acum cunoscută în întreaga regiune gional al cîntecului şi dansului „Pc zile peste 350 dc mineri, tehnicieni şi în asemenea excursii încă 350 de frun­
— îşi arc biografia sa. plaiuri hunedorene" din 1962 a ocupat ingineri fruntaşi în producţie pc anul taşi.
In cei opt ani care s-au scurs dc la locul II ; anul trecut, în cadrul primei
înfiinţare, corul haţegan a parcurs un etape a celui dc-al Vll-lca concurs, a 1963. Excursioniştii au vizitat oraşele A. MICA
drum ascendent ; el a crescut şi numc- cucerit locul întîi pc regiune, iar în Bucureşti, Braşov, Piteşti, Ploieşti, Mu­ corespondent
riccştc, şi ca interpretare. La început etapa a doua, care s-a încheiat recent,
el avea doar vreo 50 de cînlăreţi şi cl a cucerit acelaşi loc.
un repertoriu destul dc sărac. Cel Afirmarea corului haţegan a crescut O nouă farm acie
dinţii program a fost prezentat la fes­ paralel cu creşterea pregătirii celui
tivitatea cc a avut loc cu prilejul îm­ carc-l conduce. In 1956, cînd despre La parterul blocului A, dat în folo­ s-a îmbunătăţit deservirea cu medica­
plinirii a 50 de ani dc la răscoala ţără­ cor se vorbeau puţine lucruri, d irijo­ sinţă în centrul muncitoresc Zlatna, s-a mente a populaţiei din Zlatna şi îm­
nească din 1907. Haţcganii s-au bu- rul Victorin Bătrîncca era proaspăt deschis zilele trecute o nouă farmacie. prejurimi.
curar. de constituirea acestei noi for­ absolvent al şcolii pedagogice ; astăzi Unitatea a fost dotată cu mobilier şi
maţii artistice şi au aplaudat-o atunci el este student în ultim ii ani ai con­ utilaj modern. NICOLAE DIMBAN
cu căldură, incurajînd-o. servatorului „Ciprian Porumbcscu" Prin darea în folosinţă a noii unităţi corespondent
Anii au trecut. Lîngă coriştii vechi din Bucureşti.
s-au alăturat alţii, numărul lor du- Bucurîndu-sc de
blîndu-se. un preţios spri­
jin din partea or­
Sprijinită permanent dc comitetele
ganelor locale dc
raional şi orăşenesc dc partid, forma­ partid, corul Casei
ţia corală s-a întărit continuu, reu­
şind să se impună atenţiei spectatori­ raionale dc cultură
din Haţeg, din care
lor din regiunea noastră. sc cuvine să amin­
In biografia corului, întîlniren cu tim, pentru îndelun­
Artistul Emerit al R.P R., Dumitru
Zilele «iceslc.i colectiviştii din Lisau, raionul llia muncesc intens pentru slringerea la timp şi fată D. Botez — profesor la Conservatorul gata lor activitate,
pc membrii Axentc
pierderi a recoltei. In sprijinul lor au venit mecanizatorii de la S.M.T. din Dobra. „Ciprian Porumbcscu" din Bucureşti Bărboni, Trandafir
IN FOTOGRAFIE : Mecaniza torul losif Munduca execulind recol talul orzului. — şi compozitorul Gcorge Dcrieţeanu, Ştcfoni, Cornelia
__________ _____________ Foto : S. TRUŢA va rămînc ca un eveniment cc între- Oprcan, Victor Pop,
geşre înţelesul succeselor repurtate mai Clara Duma, Viorel
COLECTIVIŞTI, MECANIZATORI DIN G.A.S. Şl S.M.T., PENTRU tîrziu. Oaspeţii s-au întreţinut cu Popa, Ion Toma ji
Să urgentăm membrii formaţiei, le-au vorbit despre Stana Micşuncscu —
STRINGEREA LA TIMP Şl FARA PIERDERI A RECOLTEI DE CEREALE, frumuseţea acestei arte şi au condus
repetiţiile la propriile compoziţii. s-a pregătit intens
FOLOSIŢI CU ÎNTREAGA CAPACITATE DE LUCRU TOATE ^JTILAJEIE pentru confruntarea
praşila a 35-a Compozitorul devean Ion Muntcanu ce va începe mîi-
AGRICOLE I şi dirijorul corului şi orchestrei Com­
ne la Hunedoa­
binatului siderurgic din Hunedoara
^ EXECUTAŢI LUCRĂRILE DE ÎN TREŢINERE A CULTURILOR PRAşT- ra între formaţiile
porumb Constantin Ungurcanu, sînt alţi oa­ participante la faza
TOARE LA UN ÎNALT NIVEL AGROTEHNIC. STR!NGEŢI~CU GRIJA meni care au sprijinit direct instruirea interregională.
corului şi dc care membrii acestuia sc
TOATE NUTREŢURILE. IN VEDEREA CO M PLETĂRII BAZEI FURAJERE. Ne aflăm în perioada cînd în unită­ simt ataşaţi. PETRE FARCAŞIU
ţile agricole se execută un volum spo­
INSAMINŢAŢi V e SUPRAFEŢE CIT MAI M AR lToR UM B PENTRU MASA rit dc lucrări. In majoritatea G.A.C. Prin munca sa proprie şi cu spriji­ responsabilul subre-
dacţici voluntare
VERDE Şl SILOZ!______________________________________________________ şi G.A.S. a început recoltatul orzului nul prim it din partea specialiştilor din din Haţeg
afara, corul haţegan se afirmă tot mai
şi a griului. Paralel cu aceasta se mun­
PENTRU EXECUTAREA LA TIM P Şl DE CALITATE A ACESTOR LU­ ceşte la strîngcrca furajelor, la execu­
tarea lucrărilor dc întreţinere a cultu­
CRĂRI, DESFĂŞURAŢI LARG ÎNTRECEREA SOCIALISTA!
rilor prăşitoarc. La G.A.C. din raionul Pentru n o u/ an şcolar
Orăştie s-au prăşit a doua oară 3.485
hectare cu porumb din cele 4.524 exis­
Âu terminat recoltatul orzului tente, iar în G.A.C. de pc raza oraşului
regional Deva 75,5 la sută din supra­
faţă. <yisfg.arâm eondijii optima.
Corespondentul nostru iov. IO A N numără : Eugenia Jurj, Lama Segetţy, Mai anevoios Se desfăşoară prăşitul
BUCIUMAN ne informează că la 7 iu­ Minerva Badea, Florica Moldovan şi porumbului în unităţile agricole din
lie a.c. colectiviştii din Orăştie au ter­ Otilia Badea. raionul Brad unde s-au prăşit abia 41,2
minat de strîns întreaga recoltă dc pc Dc menţionat că imediat după tcr-.* la sută din suprafaţa cultivată cu a-
cele 39 hectare însăminţatc cu orz, si- minarea recoltatului aici s-au luat mă­ ccastă plantă.
tuîndu-se astfel pc primul loc din re­ suri pentru transportarea grabnică a Rămase în urmă cu praşila a Il-a DE IN VĂ Ţ
giune in ceea ce priveşte executarea a- paielor şi executarea arăturilor în ve­ sînt şi unităţile agricole din raioanele
ccstei lucrări. Cum s-a ajuns la un derea însămînţării de plante furajere Alba şi Haţeg unde aceste lucrări s-au
asemenea rezultat ? în cultură dublă pe o suprafaţă de 16 realizat abia în proporţie dc 50,4 la
In corespondenţa sa telefonică, tov. hectare. Acesta este numai unul din sută din suprafeţele ocupate cu po­
Ioan Buciumau ne-a relatat că majo­ numeroasele exemple prin care colecti­ rumb. Anul şcolar 1964— 1965 va marca o diu avansat dc lucru. Aceasta reflectă In acelaşi timp comitetul executiv al
ritatea colectiviştilor, sprijiniţi dc me­ viştii din Orăştie dovedesc că sub con­ Faţă de această situaţie este necesar etapă importantă în învâţâmîntul preocuparea sfaturilor populare în mo­ sfatului popular raional s-a preocupat
nostru: trecerea la generalizarea şco­
canizatori şi îndrumaţi de către orga­ ducerea organizaţiei de partid sînt ho- să ie intensifice ritm ul de executare a bilizarea maselor dc cetăţeni la execu­ de procurarea mobilierului necesar no­
nizaţia de partid, au muncit cu multă tărîţi să întîmpiuc ziua de 23 Au­ lucrărilor dc întreţinere a culturilor lii de 8 ani. Desigur că aceasta ne­ tarea lucrărilor. La Hărău, Lâpugiu, ilor spaţii dc şcolarizare. Au şl fost
însufleţire. Drept rezultat orzul dc pc gust cu noi succese pe linia executării prăşitoarc. Toate tractoarele care în cesită în primul rînd asigurarea condi­ Vcţel, Almaş Scliştc, Brănişca şi în alte aduse toate băncile, dulapurile, cate­
întreaga suprafaţă a fost recoltat în la timp şi în bune condiţiuni a tuturor aceste zile nu sînt folosite la recoltări ţiilo r corespunzătoare dc şcolarizare. comune, sfaturile populare, comitetele drele, tablele şi alte materiale nece­
numai 3 zîlc. La obţinerea acestui suc­ lucrărilor agricole. trebuie utilizate la prăşit, pentru a Pentru aceasta Comitetul executiv al dc cetăţeni pentru construcţia noilor sare.
ces a contribuit buna organizare a După ce s-a terminat recoltatul or­ termina grabnic această lucrare. Sfatului popular raional Iha a analizat şcoli de 8 ani s-au preocupat în mod Prin grija sfaturilor populare co­
muncii, folosirea din plin a timpului de zului, cele 5 combine au intrat în la­ Pînă la data de 7 iulie a.c. situaţia din timp condiţiile existente şi a indicai permanent, organizat, de desfăşurarea munale, încă de pc acum la majoritatea
lucru cîe şi a celor 5 combine con­ nurile cu griu. Una după alta ele îna­ măsurile corespunzătoare ce trebuie lucrărilor, au luat măsuri pentru termi­ şcolilor s-a asigurat combustibilul ne­
duse cu pricepere dc către mecaniza­ intează şi cu fiecare rotire în jurul tar­ prăşiIcî a Il-a la porumb în G.A.C. luate. Dc o deosebită importanţă este narea lor la timp. Şcoala dc 8 ani din cesar pentru perioada dc iarnă. La Lă-
torii Dat Ghcorghc, Doici Ştcf şi alţii. lalei lanul se micşorează văzînd cu din regiune se prezintă astfel : asigurarea numărului de săli de clasă Hărău este complet tencuită în interior pugiu, Visca, Vorţa şî Cărmazineşti,
ochii. şi exterior, iar acum sc montează par­ lemnele pentru foc au fost procurate
Dc asemenea, printre colectiviştii care necesare.
Prima zi, primul rezultat. 30 hec­ 77 % chetul, astfel că ca va fi gata în zilele din parchetele comunale.
au muncit cu hărnicie pc combine, la tare recoltate din cele 362 cîte arc gos­ Orflslîe An dc an, în raionul llia, prin con­ următoare. Demn dc remarcat este fap­ Comitetul executiv al Sfatului popu­
transportul şi depozitarea cerealelor se podăria. tribuţia voluntară a cetăţenilor, cu aju­ tul că tov. Tănasc Răchită, preşedintele lar raional llia a îndrumat sfaturile
Deva 75,5% torul creditelor acordate dc stat şi prin comitetului executiv al sfatului popular
folosirea largă a resurselor locale s-au populare comunale ca în perioada pini
La secerişul griului Sebeş 72 j | *• | construit şi dat în folosinţă noi săli dc comunal şi Cornel Bobiştcanu, directo­ Ia începerea noului an şcolar să se
clasă. Continuînd experienţa acumula­ rul şcolii au fost mereu în fruntea ac­ execute la sălile de clasă existente re­
7,î de zî, în această perioadă, ingi­ De la o zi la alta însă ritm ul dc exe­ lila 6-L8% tă şi în acest an, la îndrumarea orga­ ţiunilor dc muncă patriotică organizate paraţiile şi zugrăvelile necesare. Ca ur­
nerul Constantin Miertoiu şi preşedin­ cutare a lucrărilor de seceriş se inten­ nelor de partid, sfaturile populare co­ aici. mare multe sfaturi populare comunale
au procurat materialele necesare şî au
tele gospodăriei agricole colective din sifică. Colectiviştii cit şi mecanizatorii Huned. 60,3% munale au acordat atenţie cuvenită cons­ Şi în comuna Vcţcl, unde sînt în încheiat contracte cu cooperaţia meş­
Berin controlează stadiul dc coacere al dc aici sînt hotărîţi ca dc pc toate cele trucţiilor şcolare pentru a asigura astfel construcţie două săli (la Vcţcl şi Mun- teşugărească în vederea executării lu­
cclul Mic) sfatul popular comunal s-a
lanurilor de grîu. Pc una din tarlale 290 dc hectare cultivate cu grîu recol­ A Iha $0,4% Indemînarea şi priceperea cu care lu­ condiţii optime de învăţămînt tineretu­ preocupat îndeaproape dc mersul lucră­ crărilor. In alte sate, comisiile de fe-
plantele au ajuns la maturitate. Ca ur­ ta să fie strînsă la timp şi fără pier­ crează, fac ca bohinatoarca Florica Va- lui şcolar din satele raionului llia. In rilor. Folosind o scrie dc materiale din fci s-au angajat să execute zugrăvelile.
ni ere toate forţele existente au fost an­ deri. Haţeg 50,4 % | siliu să-şi menţină lună de lună titlu l cedrul adunărilor populare s-a stabilit resurse locale ca piatră, nisip, balast Iu urma măsurilor luate toata şcolile
socialistă
dc evidenţiată în întrecerea
trenate la rccciis. In prima zi (7 iulie) ce se desfăşoară la fabrica „Viscoza" din construirea, din contribuţie voluntară etc. costul lucrărilor a fost redus sim­ din raion vor fi pregătite pentru noul
drept rezultat al muncii însufleţite de­ B. NICOLAE Brad 4>.7%| Lupcni. a unui număr dc 12 şcoli cu 45 săli dc ţitor. Bine au fost folosite uncie mate­ an şcolar încă la 15 august.
clasă. In prezent, în marca lor majori­
puse, s-au recoltat 10 hectare cu grîu. corespondent Foto: N. MOLDOVEANU tate construcţiile sc găsesc Intr-un sta- riale din resurse locale şî la şcoala din In noul an şcolar vom primi în ra­
Brănişca. ion un mare număr dc cadre didactice
Pentru a grăbi ritm ul dc lucru, in tinere, proaspeţi absolvenţi. Pentru
mei nniltc sare s-a indicat să sc facă asigurarea spaţiului dc cazare corespun­
IP’AtfrHMII UIMIRI imnilHHHI \\ CIEIUHHRI 2!ti» IliHF A\^il Şcoala profesională dc pielărie din în aceste zile la expoziţia fabricii. asocierea fondurilor din contribuţie. zător ?i a altor condiţii dc viaţă, sfa­
Oradea ; apoi a venit la Orăştie, )n — Toate acestea Ic-am realizat cu Aşa s-a procedat la construcţia şcolilor turile populare raionale au luat încă de
„Vidra", unde a fost înconjurat cu concursul întregului colectiv — pre­ din Hărău. Almaş Scliştc şî Brănişca. pc acum ccic mai corespunzătoare mă­
JURNAL NESCRES aici a învăţat el adevărata meserie. m-a ajutat însă tovarăşul Ioan Probs- ritm mai susţinut dc lucru. deschiderii noului an şcolar cu aceeaşi
grijă deosebita de întregul colectiv ;
Lucrările respective au cunoscut
un
suri.
ciza tînărul laborant. Ccl mai mult
Continuînd pregătirile
în
vederea
Calităţile şi munca i-au fost apreciate,
dorfer, inginerul şef al fabricii
Datorită măsurilor luate de sfaturile
fiind promovat mcicu în funcţie. Aşa
Reţineţi şi acest element : munci­
a cunoscut el viaţa în fabrică. Dc torul şi inginerul lucrează cor la cot populare comunale, şcolile dc 8 ani din intensitate vom reuşi să asigurăm con­
diţii din cele nui optime elevilor din
Almaş Scliştc, Hărău, Vcţcl, Lăpugîu de
aceea se întreabă nedumerit : „Cum în laborator, la inovaţii şi lucrări Sus, Muncclul Mic şi Şcoala dc 4 ani din satele raionului llia.
în gol. Apoi, ca şi cînd şi-ar fi adus puţiu ceea cc am primit. E o lege a era posibil ?“ ... Ştiinţifice. Vasile Corbuţ o să zică Stînccşti Ohaba, cu un total dc 25 săli
aminte de ceva foarte important, a firii. poate ca nu-i deloc un element nou, de clasă vor fi gata pînă la 23 August. TEODOR VASIU
tresărit, şi-a privit ceasornicul şi a — Atunci, cum aţi ajuns laborant ? pentru că cl aşa a lucrat dc cînd sc Restul sălilor urmează să fie terminate preşedintele Comitetului executiv
pornit grăbit spre poarta fabricii.. Sc — Simplu. Am învăţat ; de la pro­ „Mă simt dator să transmit mai ştie. Tovarăşul Petru Argint o să-i îii perioada următoare. al Sfatului popular raional llia
inserase... fesori, de ia muncitori, de la maiştri, departe ccl puţin ceea cc am prim it" spună însă că acest element c propriu
— spune Corbuţ. Şi ceea cc spune nu
— Accsta-i profesorul nostru dc de la ingineri... sînt vorbe în vînt. Că aşa procedea­ ultimelor două decenii. „M uncitorul
matematică — îmi spunea lovară- Simplu î Intr-adevăr aşa este. Va­ ză o dovedeşte faptul că la cursurile nici nu îndrăznea să se uite la in­
şul Petru Argint, secretarul orga­ sile Corbuţ n-a îm plinit încă 30 dc dc calificare este unul dintre cei mai giner — spune dînsul.
nizaţiei dc bază P.M.R. de la Fabrica ani. Paşii în şcoală i-au fost supra­ aprecieţî „profesori". Dar parcă mai ★
„V idra" din Orăştie. vegheaţi şi lui, ca tuturor tinerilor bine o dovedeşte activitatea lui îu Vasile Corbuţ nc-a făcut o mărtu­
din patria noastră, de grija părintească procesul dc producţie. Laboratorul — risire : vrea să scrie un jurnal. Nu
a partidului. I s-a dat totul : masă, locul său dc muncă — este, ca să zi­ ştie însă cc să scrie în cl. I sc parc
O oră mai tîrziu, potrivit înţelege­ casă, manuale, profesori care să-l ajute cem aşa, creierul fabricii. Aici se face totul obişnuit, firesc. Tovarăşul A r­
rii dc la fabrică, ne aflam în locuinţa şi i s-a cerut un singur lucru : sa în­ analiza produselor intrate in fabrică gint i-a dat un sfat :
tovarăşului Vasile Corbuţ. Prima im­ veţe. Şi a învăţat. şi a celor ce sc livrează, aici sc sta­ — Scrie tot cc vezi, tot cc înfăp-
presie : avem în faţă un om căruia bileşte procesul tehnologic, aici sc tuieşti. Pentru că totul c minunat. Tu
îi este dragă slova. Sc parc că-i plac Totul parc simplu, extrem dc verifică indicii calitativi ai producţiei. nu-ţi dai seama dc măreţia faptelor
mai mult cărţile ştiinţifice ; deducem simplu. El, Vasile Corbuţi fiul care se săvîrşcsc în jurul tău pentru
unor oameni dintr-un sat în care
după numărul marc dc manuale dc Corhuţ este un inovator de frun­ că ai crescut într-o lume fără griji, ai
bucurii
se
dc
viaţa
lipsită
ridi­
matematică şi chimic, după revistele case la rangul de caracteristică, te, un cercetător pasionat. Rodul avut totul la îndemînă. Copiii tăi vor
de specialitate, pline dc sublinieri şi a priceput viaţa în anii cînd poporul muncii sale este oglindit în înlocui­
însemnări, după caietele încălcate cu a pus mîna pe cîrma Ţării. Cei rea unui produs din import, cu altul avea însă şi nni mult. Ai să vezi
formule şi scheme. A doua impresie : vîrsmici, acei care l-au învăţat şi pc indigen, înlocuirea uleiului sulfatat C atunci, cînd vei fi bâtrîn, că obişnui­
sînlcm oaspeţii unui om ordonat, la Corbuţ, îşi amintesc că înainte mese­ tul dc azi îţi va părea senzaţional.
care frumosul este permanentul casei. ria sc fura şi că în fabrică ucenicul — scump — cu uleiul sulfatat MV Iţi vei da scama că ai trăit într-o
— Cum aţi ajuns profesor dc mate­ — mult mai Ieftin. Rodul muncii sale
era pus să facă fel de fel de munci, vreme cînd întregul popor c erou.
Seminarul la matematică luase matică ? unele foarte grele, numai meserie nu-l este oglindit şi în lucrarea ştiinţifică
sfîrşit. Cîţiva elevi mai cercau însă — Nu sînt profesor. învăţa nimeni. Corbuţ şi cei de-o intitulată : „Studiul variaţiei tempe­ furnalul tău va fi o istorie a minu­
naţilor noştri ani...
unele lămuriri. Profesorul Ic dădea — Cum adică ? vîrstă cu cl sc întreabă însă nedume­ raturii dc contracţie a pieilor piclate
La plecare, Corbuţ nc-a spus că
cu plăcere, cu dărnicie chiar. Şi tabla — Simplu. Sînt laborant. îmi ajui riţi : „Cum era posibil ?" şi cromate în funcţie de mediul în
s-a horărît : va începe îurnaftil din
s-a mai şters de cîtcvn ori. Intr-un însă tovarăşii la matematică, aşa cum El nu vede această posibilitate pen­ care se determină temperatura dc con­
anul 20 al libertăţii. Brigada condusă de Rosina Novrodi de la fabrica „Căprioara" din Sebeş
tîrziu s-a trezit singur. S-a aşezat pc m-au ajutat alţii pe mine. Mă simt tru că a cunoscut alta. Tainele mese­ tracţie". Rodul muncii sale este oglin­ şi-a cîştigat un binemeritat prestigiu pentru calitatea deosebită a lucrărilor
scaun şi a rămas cu privirea aţintită dator să transmit mai departe cel riei a început să le descopere la dit şi în noul produs „Favior", expus N. ANDRONACHE executate. Obiectele dc marochinăric pe care le lucrează această brigadă se
bucură de o buna apreciere în rîndul cumpărătorilor.