Page 24 - 1964-07

Pog. 3
Nr. 2963 D ru m u l soci

S it u a ţ ia r e a liz ă r ii p la n u lu i d e p r o d u c ţ ie

p e p r im u l s e m e s t r u a l a u u k u i ş i p e lu n a

iu n ie în u n e le u n it ă ţ i in d u s t r ia le (în p r o c e n t e )

Producţie pc Producţie Producţie pe Producţie
, Î N T R E P R I N D E R I j
luna iunie semestrul I luna iunie semestrul I
C. S. HUNEDOARA 108,43 105,29 DIRECŢIA REGIONALA A ECON.
Cocseria 100,69 100,92 * FORESTIERE 100 104,1
Fabrica de aglomerare a minereu­ Intrepr. forestieră Baia de Criş 99,4 102,2
rilor nr. 1 101,51 101,31 Intrepr. forestieră Dobra 98,3 102,2
Fabrica de aglomerare a minereu­ Intrepr. forestieră Haţeg 100,4 102,6
rilor nr. 2 93,64 104,66 Intrepr. forestieră Hunedoara 87,8 105,8
Secţia l-a furnale 102,98 106,58 Intrepr. forestieră Orâştie 104,6 102,5
Secţia ll-a furnale 106,18 112,12 Intrepr. forestieră Petroşani 93,2 100,6
Secţia Ml-a furnale — 103,65 Intrepr. forestieră Sebeş 104,2 110,3
Oţelăria Martin nr. 1 102,80 105,74 INTREPR. REG. DE TRANSP. AUTO 100,5 105,5
O ţelăria M artin nr. 2 108,37 107,62 101,5
105,1
Oţelăria electrică 104,52 107,69 Autobaza Deva 91,7 100,8
Autobaza Petroşani
Laminorul de 800 mm. 106,75 104,75
Laminorul de 650 mm. 106,83 105,72 Autobaza Sebeş 103,3 109,9 Brigada candusă de comunis tul Vasile Apostol de la mina Uric tini, una dintre evidenţiatele în în-
Laminorul de 1000 mm. 103,44 102,99 Autobaza Alba Iulia 112,3 108,4 trecere a socialistă, pe exploatare.
UZINA „VICTORIA** CĂLAN 103,28 101,54 Autobaza Hunedoara 106,2 108,1
Sectorul furnale 102,87 104,09 Autobaza Brad 93,9 103 peni, Aninoasa, Lonca şi Petrila. Compe­ ciu Moisc, Clement Bîrluţ şi Nicolac ploatării a luat însă măsurile cuvenite,
Sectorul semicocs 103,68 104,15 TERMOCENTRALA PAROŞENl 101,60 100,35 tenţa organizaţiilor de partid în condu­ Ncdetcscu dc la Lonca, care au realizat organizînd temeinic producţia. Ca ur­
mare, exploatarea a încheiat luna iunie
Turnătoria de lingotiere 102,09 100,17 INTREPR. DE EXPL. MINIERE cerea activităţii economice, întrecerea cele mai mari viteze de avansare din cu planul realizat în proporţie dc 103,1
Despre succesele acestor
Valea Jiului.
Turnătoria nr. 1 102,40 107,77 socialistă temeinic organizată, strădani­ colective vorbesc cifrele din tabelul ală­ la sută.
ile depuse dc mineri, s-au concretizat
COMBINATUL CARBONIFER « HUNEDOARA 114 107,1 în miile de tone dc cărbune extras pes­ turat, ele reprezintă mai mult dc 46.C00 Şl la Deva, Ccrtej, Băiţa Crăciuncşti,
VALEA JIULUI 103,6 102,4 FABRICA CHIMICA ORÂŞTIE 101,56 104,6 te plan. In fruntea luptei pentru creş­ tone dc cărbune extras peste plan. La Muncelul Mic, Zlaşti sau Ţcbca, co­
Exploatarea minieră Lonea 102,2 104,2* ATELIERELE R.M.R. SIMERIA 100,1 100,25 terea productivităţii muncii s-au situat sfîrşitul celor 6 luni însă, E. M, Vulcan lectivele dc muncă au încheiat la sfîr­
Exploatarea minieră Petrila 103,1 101,4 FABRICA „VIDRA** ORÂŞTIE 117 106 brigăzi ca cclc conduse dc Petre Con­ nu şi-a realizat sarcinile decît în pro­ şitul celor şase luni bilanţuri rodnice.
Exploatarea minieră Aninoasa 104 103,4 FABRICA „SEBEŞUL** SEBEŞ 105 102,77 stantin, Sabin şi loan Ghioancă de la porţie dc 99,5 la sută. Această rămîncre Realizările lor sc înscriu în rîndul suc­
în urmă a fost cauzată dc unele defi­
Lupcni, loan David, Augustin Asma*
Exploatarea minieră Vulcan 103,1 99,5 FABRICA „CĂPRIOARA" SEBEŞ 100,60 103,93 randci şl loan Cosma dc la Aninoasa, cienţe care s-au manifestat în producţie ceselor cu care minerii din regiunea
Exploatarea minieră Lupeni 103,7 101,5 FABRICA DE HÎRTIE PETREŞTI 113,59 108,24 Ştefan Laszlo, Ghcorglic Sidorov şi la începutul anului. La recomandarea noastră întîmpină marca sărbătoare din
Exploatarea minieră Uricani 104,4 107,3 Ghcorglic Nisiorcanu dc la Petrila, Dan- comitetului dc partid, conducerea ex­ August.
FABR. „ARDELEANA** ALBA IULIA 111,80 102,45
U.R.U.M. PETROŞANI 87,7 100,81
INTREPR. „MARMURA** SIMERIA 115,34 111,82
TRUSTUL MINIER DEVA însemnări de pe grafice
INTREPR. „VISCOZA** LUPENI 102 101,5
Exploatarea minieră Teliuc 100,1 102,1
Exploatarea minieră Ghelar 119,3 113,7 INTREPR. DE PROD. REFRACTARE
Exploatarea minieră Deva 104,4 103,2 BARU MARE 118 117,2 Pe graficele de întrecere şi oamenii trecut cu succes examenul dc calitate. chimice şi „Vidra" din Oraştie „Arde­
Exploatarea minieră Sâcârimb 100,4 104,4 INTREPR. DE IND. LOCALA 113,7 107,9 muncii din celelalte întreprinderi ale re­ Printre colectivele care au făcut din leana" din Alba Iulia, „Viscoza" Lupcni,
Exploatarea minieră Muncelul Mic 101,4 101,4 I.R.I.L. Alba 109,07 117,63 giunii noastre au înscris la sfîrşitul a marca fabricii o chestiune dc onoare „Marmura" Simcrin şi altele, a căror pro­
duse sc bucură dc o largă apreciere In
Exploatarea minieră Băiţa-Crăciu- şase luni de activitate realizări de sca­ sc numără cele ale întreprinderilor „Se­ rîndurilc oamenilor muncii.
neşti 107,5 115,6 I.R.I.L. Brad 111,29 120,10 mă. Forestierii au folosit mai bine ma­ beşul" şi „Căprioara" din Sebeş, fabricilor
Exploatarea minieră Boiţa-Haţeg 105,5 105,3 LO.I.L. Deva 113,4 109,5 şinile şi utilajele, s-au străduit sa va­
lorifice din plin masa lemnoasă. Ca ur­
Exploatarea minieră Zlaşti 110,7 109 I.R.I.L. Haţeg 116,69 105,85 mare, ci şi-au depăşit sarcinile ce le re­
TRUSTUL AURULUI BRAD I.O.l.L. Hunedoara 108,2 106,96 veneau pc primul semestru cu 4,1 la t e / ' , '
Exploatarea minieră Barza şi Uzina I.R.I.L. Orâştie 105,7 106,3 sută, dînd patriei o însemnată cantita­ • \
de preparare 93,8 96,1 I.O.l.L. Petroşani 125,36 97,83 te dc material lemnos peste prevederile L*'
Exploatarea minieră Zlatna 95,3 102,4 planului. Unul din obiectivele care a « ţ - l
I.R.I.L. Sebeş 87,6 101,7 stat permanent în atenţia lucrătorilor
INTREPR. MINIERA T^BEA 118,4 107,3 din transportul auto a fost realizarea
Intrepr, de construcţii siderurgice * La secţiile C. S. Hunedoara şi exploatările C.C.V.J. este redată realiza* unc; productivităţi ridicate. Buna între­
Hunedoara 100,14 100,6 rea planului fizic. ţinere a parcului, exploatarea judicioasă
a autovehiculelor în parcurs, au făcut
ca în primele şase luni să fie depăşit
atic coeficientul dc utilizare a parcului,
Ştefan Tripşa, Pavcl Hangau, Anton cît şi coeficientul dc utilizare a capaci­
Mărili, loan Dordea şi ceilalţi, îndru­ tăţii maşinilor, ccca ce a dus la depăşi­
maţi de organizaţiile dc partid, n-au rea pianului producţiei globale cu 5,5
rămas fără rezultate. Depăşirile ritmice la sută. Concomitent cu aceasta, în pe­
lunaic au condus la obţinerea unei de­ rioada amintită, conducătorii auto au
păşiri dc plan pc semestru la O.S.M. nr. realizat însemnate economii la carbu­
2 cu peste 7,62 la sută, la oţelăria elec­ ranţi şi lubrifianţi, reducând astfel
trică cu 7,69 la sută, iar la O.S.M. nr. simţitor preţul dc cost al tonei kilome­
1 cu 5,7 la sută. Primele două secţii au trice convenţionale.
raportat îndeplinirea planului semestrial Cifrele arată că, antrenaţi în întrecerea
cu mai multe zile înainte dc termen. socialistă, lucrătorii de Ia fabricile chi­
Rezultate frumoase s-au obţinut şi la mică şi „Vidra" din Orăştic, de la Ate­
secţiile de laminoare. Pe lingă faptul că lierele R.M.R. Simcria, fabricile „Sebe­ Peste cîteva momente pădurea va vuit din nou. Vasile şi Samson Scna-
planul semestrial a fost depăşit la fieca­ şul" şi „Căprioara" din Sebeş, „Marmura" tovici, mînuitori aî ficrăstraielor mecanice „Drujba" din parchetul forestier
re dintre ele, la laminorul de 650 mm., Simcria, „Ardeleana" Alba Iulia, „Visco- „Răscoala", sectorul Lonca, doboară buştean după buştean.
prin aplicarea iniţiativei „Să laminăm za“ Lupeni, Fabrica dc hîrtie Petrcşii, Foto : NIC. MOLDOVEANU
la toleranţe negative", s-au înregistrat din toate unităţile din ramura indus­
economii însemnate dc metal. Printre triei uşoare a regiunii, precum şi din
promotorii noului la această secţie se industria locală, şi-au îndeplinit cu
află comuniştii Adrian Fulop, Miron succes sarcinile primului semestru. Aces­
Ncgrilă, Alexandru Savu şi mulţi alţii. te rezultate sînt urmarea firească a mă­
La uzina „Victoria" Călan turnători ca surilor luate de conducerile tehnice pen­ Unele colective n-au reuşit să-şi planul (aşa cum sc vede şi din tabelul
Iosif Stronski, Iulian Sîrbu, Anton Şcp- tru îmbunătăţirea procesului de produc­ înscrie numele în rîndul acelora alăturat), tocmai datorită neritmicităţii.
niţki, mereu evidenţiaţi în întrecere, au ţie, traducerii consecvente în viaţă a care şi-au depăşit sarcinile dc plan. La Rămînerilc în urmă însă pot fi recu­
făcut ca bilanţul semestrial să fie înche­ planurilor M.T.O. îndrumaţi dc organi­
iat cu o depăşire a planului dc peste 2 zaţiile de partid, muncitorii, tehnicienii sfîrşit dc semestru E. M. Barza avea perate.
la sută. Cu mai mult dc 3,6 (a sută şi-a şi inginerii din întreprinderile amintite, realizat planul în proporţie dc numai In întreprinderile care nu şi-au reali­
depăşit planul şi colectivul scmicocsc- au extins iniţiativele valoroase, au in­ 96,1 la sută iar I.O.l.L. Petroşani în zat sarcinile sînt încă numeroase rezer­
riei. trodus pc scară largă tehnica nouă în proporţie dc 97,83 ia sută. Altele nu ve interne ncfolositc. Este necesar să se
Cifrele şi faptele dovedesc ca întrece­ procesul dc producţie, realizând astfel o şi-au realizat ritmic sarcinile. La Barza depună susţinute eforturi pentru ca, la
rea siderurgiştilor în 6 luni care s-au productivitate ridicată. Dînd atenţia cu­ şi Zlatna rămînerca în urmă sc dato- 23 August, marea sărbătoare a poporu-
scurs a fost vie şi animală. Iar pc mă­ venită calităţii produselor — obiectiv reşte slabei preocupări pentru realizarea rului nostru să putem raporta cu mîn-
sură ce nc apropiem de marca sărbă­ principal al întrecerii socialiste — pe conţinutului dc metal planificat în mi­ dric realizarea şi depăşirea planului la
toare a poporului nostru, ea capătă un poarta unităţilor de industrie uşoară şi nereu. In luna iunie, unele din între­ toţi indicatorii, precum şi a angajamen­
sullu nou. Recenta Hotărîrc a parti­ locală au ieşit numai produse care au prinderile forestiere nu şi-au îndeplinit telor luate.
dului şi gm ci nului de sporire a salarii­
lor tucuror categoriilor dc salariaţi, dc
reducere a tr-ci cote ale impozitelor
pc salarii îi.- Irncţic de care sc acordă
alocaţia dc su t pentru copii a consti­ IE VliPE^iri! ^¥l!ILOIHt
tuit pentru ei, ca dc altfel pentru roii
Echipa condusă de prim-furna iistul Petru Lipşa de la secţia a ll-a furnale a C.5. Hunedoara, fruntaşa oamenii muncii din patria noastră, un
1n Întrecerea socialistă pe anul 1963 şi evidenţiată în fiecare lună din 1964 \ nou imbold in sporirea realizărilor.
3 H
producţia unei zile întregi, cu cocs eco­ 1
De la minereu nomisit (atît la Hunedoara cît şi la Că- l
lan) şi, în cele din urmă, să realizeze şi
depăşească întregul angajament anua) Ia | V i •
fontă numai pc scama cocsului economi­
Ia laminate sit. Un obiectiv cît sc poate dc îndrăz­ i&C r - M v • v
neţ! Luptînd pentru a spori producţia dc
fontă pe seama reducerii consumului dc - 1
cocs, lurnalişti ca llic Mîtcă, loan la- Ca şi în faţa furnalelor şî oţelăriilor,
Anul acesta, oamenii muncii din pa­ vingă. Planul la execuţia dc minereu a cob, Petru Lipşa, Rcmus Lupu de la unde oamenii plămădesc metalul, in us? .
tria noastră sărbătoresc un eveniment fost depăşit lună dc lună. Metalul livrat Hunedoara, Toma Paraon şi Vasile Sin- adîncurite exploatărilor miniere din re­ H M 1 1
deosebit: a XX-a aniversare a eliberă­ în plus furnaliştilor se ridică la peste georzan de la Călan au reuşit să înscrie giune primul semestru al anului s-a ca­
rii patriei de sub jugul fascist. Pentru 2.690 tone. pc graficele întrecerii, în fiecare lună, racterizat prin avîntul mereu crescînd - 1 . j
a-l întîmpina cu realizări deosebite, în Minerii din Teliuc s-au străduit să mii de tone fontă peste plan şi mii de al întrecerii socialiste. Luptînd pentru
întrecerea socialistă ce o desfăşoară, îmbine cît mai armonios folosirea utila­ tone cocs economisit. La finele celor 6 îndeplinirea înainte de termen a angaja­
şi-au luat angajamente valoroase. Sidc- jelor m »dcrnc, de marc capacitate, cu luni din acest an, cantitatea de fontă mentelor luate în cinstea celei dc a XX-a
rurgiştil şi-au propus să dea patriei pes­ iniţiativa pornită de ei: „Nici un vago- produsă cu cocs economisit este de pes­ aniversări a eliberării patriei, minerii f , * i .
te plan metal mai mult, dc bună cali­ nct dc minereu rebutat". Străduindu-sc te 32.000 tone. Cele mai multe (21.000 Văii Jiului au înscris lună de lună în
tate şi la un preţ de cost scăzut. Con­ să puşte selectiv, să trieze sterilul în tone), au fost produse la secţia a ll-a agenda întrecerii rezultate din ce în ce
ştienţi că succesul furnaliştilor începe abataje, brigăzi ca cele conduse de Cul- furnale a C. S. Hunedoara. Colectivul mai frumoase. Ei au încheiat bilanţul
în abataje, minerii din Tcliuc şi Gliclar eca Cosma, Glieorglic Ivau, loan Enăş- acestei secţii, după cîtc s-a putut vedea primei jumătăţi din acest an cu un plus ILIE BEŞTELEI FILIMON NICOLAE GHEORGHE DROB
s-au angajat să le livreze cantităţi spo­ cău şi Emilîan Bălan au reuşit să extra­ în toate „agendele de întrecere" publi­ faţă dc plan dc 63.720 tone dc cărbune aglomeratorist la nglomeratorul I manevrant principal la laminorul miner jef dc brigadă la E. M.
rite dc minereu, cu conţinut de metal gă luni întregi, numai minereu curat. cate pînâ acum, a înregistrat luni dc cocsificabil şi energetic. al C.S.H. de 650 mm al C.S.H. .Vulcan
cît mai bogat. Exploatarea a putut astfel înregistra la lună cele mai bune realizări. Convinşi fiind că ritmicitatea îndepli­
Lupta pentru traducerea în viaţă a sfîrşit de semestru, o depăşire simţitoa­ La succesele furnaliştilor au contri­ nirii planului este calea principală dc * i
angajamentelor a început din primele re a planului şi trimite furnaliştilor în buit şi alte colective de siderurgişti. sporire a productivităţii muncii, minerii
zile ale anului. Îndrumaţi dc organiza­ plus 2744 tone dc metal. Aglomcratoriştii, care, aşa după cum sc din Uricani, îndrumaţi de organizaţiile S tfc
ţiile dc partid, minerii şi siderurgiştii au Succesele minerilor i-nu sprijinit pe vede în tabelul de mai sus, şi-au depă­ dc partid, şi-au organizat munca mai
rrccut la aplicarea celor mai eficiente furnalişti în obţinerea realizărilor. Ini­ şit planul dc producţie, prin menţine­ bine, au folosit din plin timpul dc lu­ < ~ 5»
măsuri. Nu era şedinţă dc partid, dc ţial ci şi-au propus ca obiectiv princi­ rea unei bazlcităţi cît mai constante a cru, capacitatea maşinilor şi utilajelor. :r , . g
'n
sindicat, sau U.T.M., consfătuire dc pro­ pal în întrecere pe lingă depăşirea pla­ aglomeratului şi livrarea lui ritmica, i-a Brigăzi dc mineri ca cele conduse de co­ %
ducţie la nivel dc secţie sau întreprin­ nului de producţie, reducerea consumu­ ajutat să menţină un mers cit mai con­ muniştii Constantin Rudic, Victor Cîr-
dere, în care oamenii să nu vină cu lui de cocs cu 10 kg. pc tona de fontă, stant al furnalelor la parametrii optimi. ciurnaru, Vasile Hriţcan, Constantin So- m
vreo propunere, sau vreo sugestie, in vc- îndrumaţi dc organizaţiile de partid, ci Cocsarii i-au sprijinit prin aproviziona­ rcscu, Stancu Tcodorescu şi multe altele
derea îmbunătăţirii rezultatelor la un au aplicat măsuri bine gîndite cum sînt: rea lună de lună cu cocs dc o rezis­ şi-au înscris lună de lună numele prin­
indicator sau altul. La Gliclar, princi­ ridicarea temperaturii aerului cald, mai tenţă la toba Micum dc peste 71 la sută. tre brigăzile evidenţiate în întrecerea
palul obiectiv al colectivului, a devenit buna organizare a reparaţiilor, reduce­ Comunişti ca Mihai Tuţă, Ghcorglic Mî- socialistă. Sporind continuu vitezele dc
folosirea cît mai eficientă a metodelor rea duratei opririlor accidentale şi dc ron, Viorcl Brezovan şi mulţi alţii au avansare în abataje prin aplicarea iniţia­
de exploatare de marc productivitate. mers încetinit ele., care le-au permis să fost mereu printre cei care au contri­ tivelor „două cîmpuri dc cărbune în fie­ * fAT;
„Exploatînd cu galerii dc subetaje, sau obţină de la o lună Ia alta realizări tot buit activ la obţinerea succeselor. care schimb, din fiecare aripă de aba­ M \ fă ta * , :a~ i
prin înmagazinarc, ne putem depăşi mai frumoase. Îndemnaţi dc comunişti, întrecerea a fost la fel dc entuziastă taj cameră" şi „două fîşii pc zi" reali­ JHLV ■ J
planul de minereu cu uşurinţă. Ce facem şi-au analizat dc fiecare dată posibili­ în toate celelalte secţii şi sectoare ale zate în abatajele frontale, minerii din
însă cu metalul •" se întrebau mingii. tăţile nou create şi şi-au îmbunătăţit C. S. Hunedoara şi Uzinei „Victoria" Uricani au lichidat cu rămînerca în
Răspunsul l-au găsit tot ei. Aron Rădos, angajamentul. In felul acesta, dc la re­ din Călan. Fontă multă înseamnă bază urmă a unor brigăzi, reuşind astfel să-şi
Aurel Moga, Gelca Frunză şi ceilalţi, ducerea consumului specific de cocs cu trainică producţiei de oţel, laminate şi
depăşească în fiecare decadă din acest
care se străduiau să extragă numai mi­ 10 kg. pe tona de fontă, cît s-au anga­ producţiei turnătoriilor. Avînd asigura­ an sarcinile dc producţie şi să extragă ş , * V ' ' *
nereu de calitate. Cit despre rezultat, jat iniţial, au ajuns la producerea unei tă materia primă, oţelarii şi-au îndrep­ peste plan mai mult dc 19.000 tone dc Îm 'T i
o scurtă prt c retrospectivă în ^agen­ cantităţi dc 1000 tone fonti cu cocs tat atenţia spre creşterea indicilor dc cărbune. ALEXANDRU TASÂ CONSTANTIN ZLAVOG IOSIF CRIŞAN
dele de întrecere" publicate de la în­ economisit în fiecare lună (la C. S. Hu­ utilizare a cuptoarelor şi îndeplinirea Sporirea vitezelor dc avansare a stat electrician la şantierul electrotehnic conducător auto la Autobaza mecanic la Depoul dc locomotive
ceputul anului este de natură să con­ nedoara), apoi să dea peste planul lunar planului pc sortimente. Frămîntările lui mereu şi în atenţia minerilor dc Ia Lu- al LC.S.H. I.R.T.A. Deva C.F.R. Petroşani