Page 26 - 1964-07
P. 26
B ib lio te ca C tni> * â |
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-V A t In Capitală s-a deschis Azi. la H u n ed o ara
l'rc p o n n ’ j !
expoziţia „Din istoria
începe întrecerea
literaturii
didactice romînesti“
f
La Muzeul pedagogic din Capitală s-a artiştilor amatori
deschis joi expoziţia „D in istoria litera
turii didactice romineşti“ . Prin volume
originale, fotocopii, fotografii, desene, înccpînd de azi, timp dc trei zile, la prim ii oaspeţi — artiştii amatori ai
grafice, expoziţia prezintă momentele Hunedoara, în sala clubului „Siderur- regiunii Crişana — care au venit la
principale ale dezvoltării literaturii di gisiul", sc va desfăşura întrecerea din marca întrecere.
dactice în ţara noastră, înccpînd cu se tre artiştii amatori din cadrul fazei in
colul al XVI-lca pînă astăzi. terregionale a concursului al Vll-lea, La primirea în gara Hunedoara oas
Printre piesele interesante prezentate închinat n u rii sărbători dc la 23 August peţii au fost întâmpinaţi sărbătoreşte.
se află primele manuale didactice apăru Astăzi după-masă va începe întrece
te în ţara noastră, „Metoda nouă dc — a XX-a aniversare a eliberării pa rea amatorilor. Cinstea dc a deschide
scriere şi citire1* dc Ion Creangă şi alţi triei dc sub jugul fascist. programul acestei întreceri revine ar
colaboratori care a fost tipărită în 23 Cele mai bune formaţii dc cor, dc tiştilor amatori din regiunea Crişana.
ediţii în peste 5C0.000 exemplare. V izi dansuri, instrumentale, brigăzi artistice
tatorii întiincsc ca autori dc manuale dc agitaţie, coi mai talentaţi solişti vo Ei vor prezenta în concurs 4 formaţii
cu larga circulaţie pe Odobcscu. Slavici, cali, instrumentişti şi dansatori din re dc cor, 2 fanfare, 4 orchestre, I ansam
Coşbuc, Vlahuţă, Topîrccanu, Sadovca- giunile Crişana, Braşov, Banat şi Hu blu folcloric, 3 formaţii dc dansuri, 5
nu, ca şi pc numeroşi oameni de ştiin
LUCRĂRILE AGRICOLE, LA TIMP Şl DE CALITATE! ocupă tipăriturile didactice din ultimele nedoara vor aduce pc scenă frumuse samblu dc estradă, întrunind peste 1.200
an
brigăzi artistice dc agitaţie şi un
ţă. Un loc important
în expoziţie îl
ţea cîntccului şi jocului popular, bu
două decenii, ilustrînd ampla activitate
azi.
desfăşurată în acest domeniu în anii pu curia şi optimismul zilelor noastre dc dc amatori.
Le dorim din toată inima succes de
terii populare (Agerprcs). Oraşul Hunedoara a prim it deja pc plin !
C o l e c t i v i ş t i , m e c a n i z a t o r i d i n G . A . S .
ş i S .M .T., desfăşură!/ l a r g î n t r e c e r e a Realizarea şi depăşirea angajamentului ta fontă, cu cocs economisit!
s o c i a l i s t a ş i f o l o s i ţ i c u î n t r e a g a copac/-
t a t e d e l u c r u t o a t e u t i l a j e l e a g r i c o l e OBIECTIVE NOI, MOBILIZATOARE
p e n t r u s t r î n g e r e a l a t i m p ş i t a r a p i e r -
La începutul acestui an, muncitorii, în acest an durata opririlor accidentale urmare, şi acest nou angajament a înce
d e r i a r e c o l t e i d e c e r e a l e i inginerii şi tehnicienii din secţia l-a fu r a fost redusă la 5,5 orc. put să prindă viaţă. Pe primul :f:mes-
nale dc la C. S. Hunedoara s-au angajat Aici, merită să fie scoasă în eviden tru al anului din cele 10.162 tone fontă
să-şi depăşească planul dc producţie cu ţă contribuţia muncitorilor din echipe date peste plan, mai mult dc 5.000 tone
C o n t i n u a ţ i în r i t m s u s ţ i n u t e x e c u t a ■ 1.500 tone lontă, să reducă consumul le dc lăcătuşi conduse dc Petre Al- s-au produs cu cocs economisit.
specific de cocs cu 10 kg. pe tona de măşan şi Constantin Ştcf, care au redus La obţinerea acestei importante reali
rea l a u n î n a l t n i v e l a g r o t e h n i c a I u • lontă, să obţină însemnate economii la durata dc schimbare a gurilor dc vînt zări a contribuit întregul colectiv. In
Îî î f c ; H a n preţul dc cost. la 10 minute şi a şubcrclor dc aer cald mod deosebit s-au evidenţiat muncitori*
e r o r i l o r d e î n t r e ţ i n e r e l a c u l t u r i l e p ră Pentru realizarea angajamentelor au la mai puţin dc două orc. din echipele conduse dc Nicolac jurcă,
r - lost luate o seric dc măsuri eficiente. Rezultatele aplicării măsurilor amin Farcaş Vilmoş, Ştefan Stnneiu, Hic
Dc pildă, birourile organizaţiilor dc tite n-au întârziat să sc arate. Furna- Mîtcâ, loan Iacob, Constantin Ţîi*cl<
sitoa re / A d u n a ţ i c u a te n ţie to a te nu- / , * l ' . 1 * * 1 w • i »' . 1 m s - *;' bază P.M R., pc schimburi, din cadrul liştii secţiei noastre au dat peste sar Lăscuţ Tom.i, Petru Almăşan, Dumitru
secţiei, sub îndrumarea comitetului dc cinile primului trimestru 6.691 tone
partid pc combinat, au prevăzut în Struţ, loan Ciubuc, Viorcl Morarul, cit
t r e ţ u r i l e , i a r în v e d e r e a c o m p l e t ă r i i fontă. Din această cantitate, circa 2.0C0
planurile dc muncă să pună în discuţia tone fontă s-a produs cu cocs economi şi muncitori dc la încărcare cum sînt:
b a z e i f u r a j e r e î n s ă m î n ţ a ţ i p e su p ra feţe f ^ r i adunărilor generale cele mai importan sit. Aşadar, angajamentul luat a fost Teodor Capra, Vasilc Stratulat, Mihai
te probleme ale producţiei. La locurile
F ^ 7/ f depăşit. Nu neam oprit insă aici. In Baltaru, Dum itru Mercuţă şi mulţi alţii,
cheie ale producţiei au fost repartizaţi consfătuirea de producţie cc a avut loc ing. ALEXE DOBOLI
c it m a i m a r i p o r u m b p e n t r u m a s ă ver- « i t r i w i j c e v v f i i i j v i membri şi candidaţi dc partid cu ex în luna aprilie, colectivul secţiei noa şeful secţiei
perienţă. In rindurilc membrilor şi stre s-a angajat să-şi depăşească planul
Zile însorite, z//e bune dc luciu. Mccani/.atorii sc întrec pen/j’ii a stringe dc pe Intin- candidaţilor dc partid au fost prim iţi BRAUNER VALEN TIN
d e s i s i l o z în c u l t u r ă d u b l ă ! sclc oyoure ale colectiviştilor rodul bogat. cei mai buni dintre cei mai buni mun anual cu 10.500 tone lontă, din caic secretarul organizaţiei de bază
pînă la 23 August să realizeze 9.000 tone
citori, ingineri şi tehnicieni. Acest lu fontă. P.M.R. din schimbul D
Penfru a freia cru a dus la întărirea organizaţiilor dc Pentru îndeplinirea noului angaja secţia I-a furnale
Seceriş pe cîmpul oară chifanfa partid. Comitetul sindicatului şi comi ment, furnaliştii şi-au înzecit eforturile,
tetul organizaţiei U.T.M. au fost spriji
organizaţiile
îndrumaţi dc
baza
dc
Sumuşteu nite în organizarea întrecerii socialiste. munca, au exploatat în aşa fel furnale
P.M R., ci şi-au organizat
mai bine
Ca urmare, majoritatea muncitorilor au
socialistă
lost antrenaţi în întrecerea
Cît vezi cu ochii, între rişul să nu dureze mai mult nr. 1 pc bază dc obiective concrete. Agitaţia le, îneît acestea să aibă un mers cît
calea ferată şi oraş, sc în dc 7 zile lucrătoare. De Piuă ieri scară la gospodăria colectivă vizuală din secţie a fost axată pe an mai uniform. Echipele de pc platfor
tinde platoul Şumuşteu caic aceea, munca începe în fie din Pricaz s-a recoltat orzul de pc toa gajamentul luat dc furnalişii. ma dc încărcare au respectat reţeta de
în aceste zile cunoaşte din care zi imediat ce s-a ri te cele 50 hectare ocupate cu această Sub îndrumarea birourilor organiza dozare a materialelor. Furnalele au fost
nou freamătul caracteristic dicat rouă şi sc termină plantă. Aici, zilnic s-a lucrat cu un ţiilo r dc bază P.M.R., ingineri şi teh încărcate în mod continuu şi uniform
al secerişului. Aici îşi au seara tîrziu. Munca spornică număr de i combine. Munca a fost or nicieni din secţie cum sînt: loan bolo- cu materiale de calitate bună, icspcc-
lanurile de gnu şi orz co a tuturor mecanizatorilor ganizată în aşa fel, îneît paralel cu re ga, Dumitru Bobîrnca, Andrei Budai, tîndu-sc cu rigurozitate nivelul dc în
lectiviştii din Orâştie. Sînt şi colectiviştilor de aici a coltatul s-a făcut şi transportul boa Nicolac Chcorghioni, Nicolac Oprea, cărcare. Opririle accidentale au fost şi
laolaltă peste 400 de hec făcut ca oină ieri scară să belor la sediul gospodăriei. Pc de altă Petru Puţinclu, Mihai Bionici şi loan cic reduse simţitor. In plus, Stimulînd
tare. Orzul de pc cele 39 se siringă griul de pe aproa parte, colectiviştii dc aici au luat mă 1 lisei au explicat deseori muncitorilor iniţiativa caupcriştilor dc a ridica con
tinuu temperatura acrului insuflat, s-a
hectare a fost recoltat în pe 100 hectare. suri ca obligaţiunile contractuale să fie cum poate fi depăşit planul şi căile re
ajuns ca temperatura
din furnale
să
întregime, iar acum două In altă parte a perime transportate direct dc la combină în ducerii consumului dc cocs. crească şi să fie constantă. In felul acesta,
zile eu prim it botezul com trului gospodăriei colective baza dc recepţie. Drept urmare, colec Aplicarea măsurilor amintite şi-a do furnaliştii secţiei noastre au descoperit
binelor şi lanurile de grîu. din Orâştie, pe tarlaua nu tiviştii din Pricaz au obţinut acum, vedit din pliu eficacitatea. In luna ia noi rezerve interne, menite să duca la
mită Cerci, unde griul c pentru a treia oară consecutiv chitanţa
Cei 5 mecanizatori de la nuarie colectivul secţiei a dat peste sar obţinerea unor succese mai frumoase.
mai culcat, lucrează manual nr. I pc raionul Orâştie la predarea Bazîndu-sc pc valorificare^ lor şi pc
S.M.T. Orâştie ajutaţi de la seceriş peste 100 dc co obligaţiunilor către stat a produselor cinile dc plan 1421 tone fontă, reducînd experienţa de pînă acum, ci au hotărît
colectivişti harnici ca Oti- lectivişti. Şi între aceştia sc din recoltarea păioasclor. consumul dc cocs.cu 15 kg pc tonă, cu
5 kg ir,ai mult'decât prcvedc.V angaja- • -.să realizeze'<i să depăşească angajamen
lia Badea, Minerva Badea, desfăşoară o vie întrecere meatul luat. Aceste realizări i-au în tul la fontă cu cocs economisit.
pentru ca noua recoltă de
Florica Moldovan şi alţii Alte G.A.C. au terminat demnat pc furnalişti să obţină noi suc In cadrul organizaţiilor de partid
grîu sa ajungă cît mai re
îşi dispută întîietotca pen cese. Dc aceea, împreună cu furnaliştii s-au analizat şi căile de realizare a nou
pede în hambarele gospo recoltatul orzului secţiei a doua, ci s-au angajat să pro lui angajament, luindu-$c măsuri co
tru strîngerea întregii recol
dăriei. In cele două foto ducă în fiecare lună, peste plan, pînă respunzătoare. Comuniştii au fost îndru
te în cele mai bune condî- Tovarăşul IOSIF GHILEA, preşedin la pornirea furnalului nr. 5, 1.000 tone maţi să explice muncitorilor importan
grafii aspecte dc la recol
ţiuni. Acest lucru este con tele sfatului popular comunal Cristur, lontă eu cocs economisit (din acestea ţa depăşirii planului pc seama cocsului
tatul griului la G.A.C. Orăş- mc informează că la gospodăria colecti
firmat şi prin faptul că me secţiei I-a îi reveneau 400 tone fontă). economisit, amintindu-lc concret şî
tîe. vă din localitate s-a terminat recolta
canizatorii şi colectiviştii de Iu vederea îndeplinirii angajamentului cum se poate realiza acest lucru. Pc
in i>lin lucru la combine. r. MATEI tul orzului pc toate cele 42 hectare.
aici şi-au propus ca sece corespondent ★ au fost luate o seric de măsuri tchnico- baza noilor angajamente s-a reorgani
Şi colectiviştii din Tîîrcca Mica au organizatoricc. S-a respectat cu stricteţe zat şi agitaţia vizuala. La indicaţia co
Rămaşi în urmă In raionul Alba terminat recoltatul orzului dc pc cele procesul tehnologic dc elaborare a fon mitetului dc partid, conducerea secţiei
14 hectare ocupate cu această plantă,
tei; s-a îmbunătăţit activitatea la prăji-
dc întărire a asistenţei
a luai măsuri
Mai multă grijă îar pînă ieri scară, tot aici s-a recoltat toarc; s-a asigurat buna întreţinere şi tehnice. Inginerii şi tehnicienii au fost BALCOANE ÎNSORITE
cu recoltatul şi grîul dc pc 3 hectare din cele 90 I funcţionare a agregatelor. Ca urmare, repartizaţi judicios pc schimburi. Ca I:oto: Nic, Moldovean
hectare.
fîneţelor întreţinerii culturilor
In multe gospodării agricole colec gadă luptă cu ardoare pentru a executa
Gospodăria agricola colectiva din Ro- tive din raionul Alba, lucrările dc în
moşcl, raionul Orâştie, arc o suprafaţă treţinere a culturilor prăşitoarc şi în lucrările dc întreţinere la timp şi la un ecere mÂifcZasfâ/
nivel agrotehnic corespunzător. Pînă în
de 240 hectare cu fineţe naturale. A- deosebi praşila a Il-a manuală şi a lll-a prezent locul de frunte în întrecere îl
cestea pot asigura cea m i marc parte mecanică, s-au terminat sau se apropie ocupa brigada a IV-a condusă dc Sila-
dîn hrana animalelor în perioada de dc sfîrşit. Iu gospodarii agricole colec ghi Arpad urmată dc brigada a If-a
Atabulaţic. Dar, pentru a avea un nu tive cum sînt cele din Buccrdca, Oarda, condusă dc Crişan Silviu.
Cricău, Galda şi altele, unde consiliile
treţ de calitate, bogat în substanţe nu Sînt insă unele gospodării din acest
de conducere, îndrumate de organiza
tritive, recoltarea si conservarea finului raion, cc-i drept puţine la număr, ca
ţiile de partid, au luat masuri pentru cele din Strcinţ, Berghin, Totoi şi Stra IN C IN S T E A MARII S A P B A TO
trebuie făcute la timp. Această lucrare
buna organizare şî desfăşurare a lucră ja unde lucrările dc întreţinere a cul AUGUSI
importanta este însă tărăgănată aici de
rilor dc întreţinere, porumbul, cartofii, turilor sc desfăşoară într-un ritm ncsa-
Ia o zi la alta. Numai aşa se explica de sfecla de zahăr, floarca-soarelui şi alte
ce pînă acum s-a cosit finul de pe abia culturi s-au dezvoltat viguros. In gos tisfăcător. Aici, nuri suprafeţe ocu
pate cu porumb sînt slab îngrijite. La
40 hectare Pe de altă parte finul cosit podăria agricolă colectivă din Galda, G.A.C. din Strcmţ, dc pildă, s-a pră Peste 800.000 Iei
Cu fiecare zi cc ne apropie dc
este expus timp îndelungat la soare şi spic exemplu, unde fiecare brigadă şi şit a doua oară o suprafaţă foarte mică sărbătorirea celei dc-a XX-a ani
pli/.ut în brazdă, ceea ce duce la de echipă lucrează pe baza planului elabo din cele 242 hectare cu porumb, la versări a eliberării pairiei, în economie la preţui
precierea calităţii lui. rat dc consiliul de conducere şi ingi Berghin dom 13J dc hectare din 535, trecerea socialistă pentru îndepli
nerul agronom, sub îndrumarea şi cu
Aşa stind lucrurile este de datoria la Totoi 75 din 473, iar la Straja 40 nirea angajamentelor devine tot
sprijinul comitetului dc partid, lucră dm 190 dc hectare. Intr-o asemenea si de cost
Însufleţiţi
dc
mai entuziastă.
consiliului de conducere al gospodăriei rile dc întreţinere a culturilor prăşitoa tuaţie sc impune ca atît consiliile dc noua hotărâre a partidului şî gu
colective, a inginerului agronom, a or rc sc desfăşoară într-un ritm susţinut. conducere dm aceste gospodării râmase vernului privind sporirea salarii - /titip -• ' j • - In oricare din secţiile U.R.U.M. Pe
ganizaţiei de partid, să ia măsuri pen I ii acest fel s-a reuşit ca praşila a în urmă, cît şi organizaţiile dc partid, lor tuturor categoriilor de sala troşani tc-ai opri te impresionează în
II- a la porumb să se termine pe aproa să ia măsuri pentru a mobiliza şi folosi riaţi şi reducerea unor cote ale primul rînd preocuparea oamenilor
tru intensificarea cositului şi strînsul
pe toate cele 300 hectare cultivate cu din plin toate forţele şi mijloacele la impozitelor pc salarii în funcţie dc pentru nou. La turnătorie spre exem
finului, cit şi pentru transportarea şi această plantă şi să sc execute praşila a lucrările dc întreţinerea culturilor. care sc acordă alocaţia dc stat plu, sc caută cele maî bune soluţii pen
depozitarea lui în şire. De asemenea, III- a mecanică pe aproape 100 hectare. Comitetul raional dc partid, consiliul pentru copii, muncitorii, ingine tru extinderea turnării în coji dc ba-
La cartofi, sfecli de zahăr, grădina dc agricol raional au datoria dc a gene rii şi tehnicienii, îndrumaţi de chclită la confecţionarea racordurilor.
este necesar a sc lua masuri pentru
legume, care împreună ocupă o supra raliza experienţa gospodăriilor colec organizaţiile dc partid, pun în Cîrligclc dc vagoncte au început să fie
transportarea de pe cîmp a trifoiului tive fruntaşe în organizarea şi desfăşu
faţă dc 75 ha, toate lucrările s-au făcut valoare noi şi noi rezerve de turnate din oţel şi presate în matriţe
care stă de mult tîmp în căpiţe râs- la timp şi de calitate. rarea muncii, dc a da mai mult sprijin creşterea producţiei şi producti închise. Confecţionarea rotoarelor la
gospodăriilor colective rămase în urmă vităţii muncii, dc reducerea pre pompe a început a sc executa din oţel
pindii pe o marc suprafaţă de teren. Aici este organizată şi sc desfăşoară o
pentru ca şî acestea să termine în cel ţului de cost. aliat, crescînd astfel durata (or dc circa
N. BADEA susţinută întrecere între toate brigăzile mai scurt timp lucrările dc întreţinere Pc grafice se înscriu astfel rea 10 ori. La unele repere ale stâlpilor dc
corespondent dc cîmp. Colectiviştii din fiecare bri a culturilor prăşitoarc. abataj s-a modificat procesul tehnolo
lizări tot nui frumoase ; sc de
păşesc planurile dc producţie, se gic. I ii secţia mecanică sc extinde lu
îmbunătăţeşte calitatea produse crul pc doua maşini, ş.a.m.d.
lor, sc realizează economii supli Frământările oamenilor şi lupta lor
mentare la preţul dc cost ; obiec pentru mai mult şi mai bun s-au soldat
cu rezultate frumoase. Producţia şi pro
tivele întrecerii devin fapte reale.
ductivitatea muncii au crescut, s-a îm
bunătăţit calitatea produselor. Pc a-
ccstc baze, s-au realizat peste plan la
In prima Jumătate a anului mine tii de la Uiicani au d(U peste plan mm
Angajamentul mult de 19.000 tone dc cărbune cocsiiicabil. Acest succes s-a rcali/at pc preţul dc cost economii de peste R00.000
r-eama creşterii productivităţii muncii in abn/aje. Ici. Printre cei care »-au străduit mai mult
la fontă si otel, Una dintre brigmilc care in lot cursul acestui an s-a situat in înm î-.i obţ'ncrei acestor realizări sc numără
iea întrecerii socialiste esle si aceea condusă dc Constantin Rudic (in lo- lorjorul Ghcorghe Scrcş, strungarii Du
îndeplinit toffratici. Orqanmndu-şi temeinic lucrul aceasta brigadă şi-a depăşit lună mitru Cojoca şî Nicolac Lazâr, topito-
dc lună sarcinile planiticate.
Foto: V. ONOIU
rul loan Panţa. echipele lui Ghcorghe
Tefcleş, Iosif Şteincr şi mulţi alţii.
Cu mai bine de două luni in urma, munca, s-au găsit alte şi alte rezerve de
în coloanele ziarului nostru a apărut creşterea indicilor dc utilizare a agre
vestea că siderurgicii din Hunedoara
gatelor şi sporirea productivităţii mun Şi-au respectat cuvîntul dat
şi-au îmbunătăţit angajamentele anuale, cii. Măsurile aplicate şi munca entu
luate cu ocazia dezbaterii cifrelor de ziastă a oamenilor a făcut ca decadă
plan. îndrumaţi de organizaţiile dc dc decadă, lună dc lună, roadele în La începutul acestui an minerii celui tul luat în cinstea zilei dc 23 August
partid, muncitorii, inginerii şi tehnicie trecerii să fie cît mai bogate. La finele mai marc bazin carbonifer din ţară s-au cu peste 8.000 tone de cărbune.
nii din secţii şi sectoare au făcut drum primului semestru pe graficele fum.v angajat ca în cinstea marii sărbători a Dcsfăşurînd cu entuziasm întrecerea
larg tehnicii înaintate şi metodelor noi liştîlor şî oţclarilor s-au înscris depăşiri poporului romîu să dea patriei peste socialistă. îndrumaţi de organizaţiile de
dc muncă, au desfăşurat o întrecere so dc plan cu mai bine dc 46.000 tone plan 55.000 tone dc cărbune cocsific.v partid, ei au extins armarea metalică,
cialistă plină dc însufleţire. Ca urmare, fontă şi respectiv 60.000 tone oţel Mar bil şi energetic. Sporind vitezele dc au folosit mai raţional materialul lem
s-au creat condiţii noi, posibilităţi noi. avansare din abataje, extinzind meto nos, energia electrica şi pneumatică.
Pc grafice s-au putut înscrie de pc o tin şt electric. Prin urmare şi noile an dele avansate de muncă şi aplicîiul ini Prin reducerea consumurilor specifice
zi pc alta cantităţi tot mai însemnate gajamente anuale au fost depăşite. Ade ţiativele „Două cîmpuri de cărbune în şi sporirea productivităţii muncii au
dc metal pesic plan. vărate succese ! Printre făuritorii lor se fiecare schimb, din fiecare aripă dc realizat in prima jumătate a anului mai
îndeplinirea noilor angajamente a număra comunişti ca Ilic Mîtcă, loan abataj cameră“ *i „Două fîşii pc zi“ în mult de 7.000.000 Ici economii, depâ-
constituit obiectul frământării întregu abatajele frontale, minerit Văii Jiului şiudu-şi şi la acest obiectiv angajamen
lui colectiv. La îndemnul comuniştilor, Iacob, Petru Lîpşa, Ghcorghe Cismaş, au extras în primul semestru peste plan tul luat în cinstea nurii sărbători de
oamenii au început şirul unor noi cău Simion Mărilă, Pavel Hangan şi mulţi mai mult de 63.000 tone de cărbune. In
Vedere parţială a Comb/natu lui de industrializare a cărnii din Ha{eg. tări. In fiecare secţie, la fiecare loc de alţii. felul acesta ci şî-au depăşit angajamen la 23 August.