Page 27 - 1964-07

Nr7 2964
Drumul socialismului
Pag

P r e o c u p a r e T I M P U L L I B E R

PETRECUT ÎN MOD PLĂCUT
pentru creşterea şi întărirea
Numeroşi oameni ai muncii din Va­ participat la excursii în ţările socialiste.
lea Jiului au îndrăgit turismul. Ei îşi La sfîrşitul fiecărei săptămîni pot fi
rîndurilor partidului petrec timpul liber vizitînd diferite ora­ întîlniţi numeroşi mineri împreună cu
şe sau locuri pitoreşti din ţară. familiile lor la cabanele turistice din
Astfel, dc la începutul acestui an şi împrejurimi unde îşi petrec timpul li­
pînă în prezent, prin intermediul filia­ ber în mod plăcut şi recreativ.
T e I i u C prin primirea a noi membri şî candi­ lei O.N.T. „Carpaţi" din oraşul Petro­
daţi de partid. şani au fost organizate un număr dc 60 Numai în primele 6 luni din anul cu­
Printre cci prim iţi sînt tovarăşii Va- rent, cabanele din jurul oraşului Petro­
Organizaţiile de baza P.M.R. dc la silc Drcban, Dumitru Albii, Maria Că- excursii la care au participat peste 1500 şani au găzduit peste 5.000 tic turişti.
Exploatarea minieră Tcliuc acordă o oameni ai muncii din bazinul carbo­
răzuş, Carolîna Moisc, Ana loancş şi
marc atenţie creşterii şi întăririi rindu- alţii. nifer. I. CHIR AŞ
rilor partidului. Dc la adunările de dare Un număr de peste 100 persoane au corespondent
de seamă şi alegeri care au avut loc în
toamna anului trecut, organizaţiile de G alda de J o s
bază din cadrul acestei exploatări au
prim it în rîndurile lor aproape 80 dc Rîndurile organizaţiei de bază P.M.R. La munte şi la mare
membri şi candidaţi de partid. Deose­ din gospodăria dc stat din Galda de Jos
bită preocupare în această privinţă au au crescut în ultima vreme prin prim i­ In aceste zile, tot mai mulţi oameni II 84 de tovarăş». In trimestrul III nu­
dovedit organizaţiile dc bază din secto­ rea a noi membri şi candidaţi dc par­ ai muncii îşi petrec concediile de odih­ mărul lor va creşte la 117.
rul nr. îl, orizontul 180 şi sectorul nr. tid. Printre cci prim iţi se află tov. nă în staţiunile balnco-climatcricc din Tovarăşi ca loan Vasi, controlor dc
III. Szegedi Martin, crescător de animale, ţară beneficiind de bilete repartizate calitate, Marin Ivat», lăcătuş, Andrei
Organele şi organizaţiile de partid Silvia Dăian, tehniciană, loan Mărginea- prin comitetele sindicale. Şi din rîndu- Wonner, lăcătuş, Ion Margliita, tîmplar,
s-au ocupat cu mai multă răspundere nu, inginer şef, iar în rîndurile candi­ rîle colectivului U.R U.M. Petroşani au Ioan Gagyi, turnător sc număra prin­
şi dc educarea partinică a candidaţilor daţilor dc partid tov. Ioan Muntean prim it bilete dc odihnă şi tratament un tre cci care şi-au petrecut concediile in
şi noilor membri de partid. Numeroşi Şi Ioan Drăgan, muncitori, Nicolac staţiunile balneo-climatericc, la munte
mare număr dc muncitori, tehnicieni
membri de partid, în special membrii Negru, conductor dc atelaje şi alţii. şi la mare.
birourilor organizaţiilor dc bază, au şi ingineri. In trimestrul I au plecat în IO AN BERTOTI
prim it sarcina dc a se ocupa de creşte­ A p o ld u l de J o s staţiuni 40 tovarăşi, iar în trimestrul tehnolog VEDERE PANORAMICA A ORAŞULUI DEVA Foto: BAZIL CRIŞAN
rea nivelului politic al candidaţilor şi
de a-i ajuta la întocmirea documentelor
necesare. In adunările de dări dc scamă şi ale­
geri organizaţiile dc bază de )a gospo­
Candidaţilor de partid li s-au reparti­
zat sarcini şi au fost ajutaţi să le ducă dăria agricolă colectivă din Apoldul dc
cu succes la îndeplinire. In sectoarele Jos manifcstînd preocupare pentru în­
tărirea şi creşterea lindurilor partidului
II. I şi III toţi candidaţii dc partid au
fost încadraţi in cercurile de studiere a au liotărît sa acorde în această privinţă
Statutului P.M.R. sau în alte cercuri şi mult mai multă grijă prim irii unor noi-
membri şi candidaţi dc partid. Ca re­ Mineri la odihna lui. In aceste zile artiştii amatori au în­ vadă grăitoare a activităţii desfăşurată
cursuri ale învăţămîntului dc partid. zultat al activităţii desfăşurate, în pe­ ceput pregătirile în vederea prezentării în această direcţie. Din acestea 24 au CINEMA satelor 21,00 Noapte bună, copii t po­
Dc asemenea, în faţa lor au fost ţinute rioada cc a trecut dc la alegeri şi piuă şi tratament programului închinat marii sărbători a şi fost aplicate, iar 9 sînt în curs de vestea „Clinele învăţat" ; 21,15 Mo­
expuneri pe teme ca : ,,Centralismul în prezent, organizaţiile dc bază s-au eliberării. Formaţia corală alcătuită din experimentare. Economiile antecalcula- io i u l i e mente din istoria literaturii romînc ;
pregăteşte
cîniecclc
90
dc persoane
întărit, primind în rîndurile lor 22 te se ridică la suma dc 147.000 lei. DEVA : Cerul şi mocirla — cine­ 22,40 Muzică dc dans.
democratic — principiu călăuzitor al „Cîntec pentru 23 August", „Cinice
membri dc partid şi 23 candidaţi dc Printre inovaţiile aplicate în acest matograful „Patria"; Fata din casa PROGRAMUL II : 8,30 Recoman­
structurii organizatorice a partidului", Prin grija comitetului sindicatului, minerilor ţârii". Floare roşie", iar an amintim : „Mecanizarea introduce­ roşie — cinematograful „A rta "; PE­
partid. Printre cei prim iţi în ultima dc la începutul anului şi pînă în pre­ dări din program; 8,40 Buchet de
„Despre morala şi disciplina dc partid" .vreme sînt colectiviştii Ion Utan. Du­ zent, un număr dc 144 muncitori mi­ brigada artistică dc agitaţie programul rii vagoanelor la culbutorul principal TROŞANI : Aventurile unui tînar — melodii populare ; 10,30 Dansuri dc
intitulat : „Oameni noi şi fapte noi".
ctc. mitru Orăştcan, loan Nicoară, Elis.»- neri şi-an petrecut concediile în staţiu­ dc la mina Uricani", autori tov. Vic­ cinematograful „Republica"; Renul estradă; 11,03 Cîntă orchestrele dc
beta Preda, Paraschiva Mohan, Jlie nile de odihnă şi tratament. Printre a- tor Radu, Francisc Mihai şi Florea alb — cinematograful „7 Noiembrie"; mandoline ale cluburilor Sindicatelor
Preda, Ion Gligor şi alţi» ce s-au dove­ ccşţia sc numără minerii, Costaclic Inovaţii şi inovatori Blaj. Prin aplicarea acestei inovaţii sc ALBA IU LIA : Pe Donul liniştit sc­
H u n e d o a ra dit a fi dintre cci mai activi in lupta Chiriac. la Borscc, Vasile Apostol, la ria a IIl-a — cinematograful „V icto­ din Deva şi Poştei centrale din Bucu­
pentru consolidarea şi dezvoltarea mul­ Vatra Dornci, Marin Bcjan, la Govora, realizează o economie anuală în valoa­ ria"; Jurnalul Annci Frank — cine­ reşti ; 12,03 Cîntece şi jocuri popu­
lare; 13,OS Muzică distractiva inicr-
matograful „23 August"; SEBEŞ: A-
Organizaţia dc baza din secţia H idro­ tilaterală a gospodăriei lor colective, Iuliu Ştefan, la Herculanc şi alţii. Descoperirea unor noi metode de re dc 80.000 Ici. Inovaţia „Dispozitiv notiinpuri — cinematograful „Progre­
In aceste zile alţi 136 de mineri vor muncă constituie o preocupare perma­ automat dc extragere a clemenţilor de pietată dc fanfară ; 14,12 Muzică
tehnicii de la Combinatul siderurgic oameni cc sc bucura dc respectul şi în­ sul"; Dinastia neagră — cinematogra­ populară din ţări socialiste; 15.05
pleca în staţiunile de odihnă şi trata­ nentă pentru cei mai mulţi din ingi­ fcronichcl, în vederea recondiţionării",
Hunedoara s-a întărit în ultima vreme crederea tuturor colectiviştilor. ment. nerii tehnicienii şi muncitorii exploa­ ful „Sebeşul"; ORAŞTIE : Germanie, Melodii distractive ; 16,30 Mclr»;
tării. Un aport substanţial în această autor Ion Buda, „Mecanizarea opera­ steluţele talc — cinematograful „Pa­ populare, interpretate dc solişti şi fcV-
ţiei dc betonare în galerii", autor Kc-
tria"; Festivalul Chaplîn — cinemato­
Hărnicie direcţie şi-l aduc inovatorii, acei oa­ Icmcn Zoltan şi altele. graful „Flacăra"; HAŢEG : Dragoste maţii artistice dc amatori; 17,35 Anun­
meni care permanent sînt în căutarea
lungă de-o scară — cinematograful ţuri, reclame, muzică; 18,45 Melo­
noului. CONSTANTIN BADUŢA dii populate ; 19,05 Muzică uşoară ro-
Folosind metode înaintate de munca, Cele 33 dc inovaţii prezentate în EM ILIAN DOBOŞ „Popular"; BRAD : Umbre albe — mîncască ; 19,30 Teatru la microfon
colectivul dc muncitori dc la E. M. acest an la cabinetul tehnic, sînt o do­ corespondenţi cinematograful „Steaua roşie"; ILIA : „Bărbierul din Sevilla" 20,51 Voci dc
Uricani, obţine noi succese în întîm - Nu-i loc pentru al treilea — cine­ neuitat : Georgc Folcscu. In program,
pînarea celei de a XX-a aniversări a e- matograful „Lum ina".
muzică populară ; 21,55 Interpreţi dc
libcrării patriei. Pînă la aceasta dată
aici au fost extrase peste prevederile RADIO muzică uşoara ; 23,30 Muzică dc
planului 18.500 tone cărbune cocsifi- dans.
cabil. Productivitatea muncii realizată 10 IU LIE 1964
este cu 85 kg. pc post mai marc dccît PROGRAMUL I : 5,06 Emisiunea
cea planificată iar economiile realizate TELEVIZIUNE
la preţul de cost se ridică (a 531.600 pentru sate : Îngrijirea culturilor de
lei. sfeclă de zaliar ; 5,30 Lecţia dc gim­ 10 IULIE 1964
La obţinerea acestor succese au con­ nastica ; 5,40 Ciută orchestra de mu­ 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19.10
tribuit în mod deosebit brigăzile con­ zică populară din Roşiorii de Vede ; Album artistic ; 19,30 Barza şi broas­
duse de Constantin Rudic, Gavrilâ 6.30 Sfatul medicului : Obezitatea ; ca ; 19,40 Prefaţă la un poem ; 20,00
Popa, Grigorc Bora şi altele. 7,06 Muzica uşoară ; 7,45 Salut voios Săptămîna ; 21,00 Cîntă Calina Viş-
dc pionier ; 8,06 Cîntece de munca ; ncvskaia ; Iii încheiere : Buletin dc
Pregătirea 9.00 Melodii populare ; 9,26 Suita do­ ştiri. Buletin meteorologic.
brogeană de Anatol Albin; Suita io«
inîncască nr. 1 dc Iuliu Murcşianu ;
formaţiilor artistice 11.30 Carnet dc reporter; 11,38 Cîn­ Buletin meteorologic
tece şi jocuri populare; 12,30 Muzică PENTRU 24 ORE
Aplecat deasupra maşinii, cu maximum dc atenţie şi pricepere, strunga­ Formaţiile artistice de amatori dc la uşoară romîncnscă ; 13,40 Cotele a- Vreme nestabilă cu cerul mai mult
rul Viorcl Balaş de la F.C. Orâşiic reuşeşte să producă lucrări de calitate, E. M. Uricani, sc bucură dc o bineme­ pelor Dunării ; 15,00 Muzică popu­ notos noaptea. Vîntul va sufla mode
să-şi depăşească zilnic norma cu ÎS la sută. ritată apreciere în întreaga Vale a Jîu- lara interpretată dc Dumitru Con­ rat din stttoruî sud-vestîc şi vestic.
stantin, Aurel Gorc şî Georgc Sîrbu ; Temperatura aetului va fi cuprinsă in­
tre 26 şi 32 g»adc ziua, iar noaptea
17.00 Melodii populare ; 17,30 In
între 10 şi 15 grade.
slujba patriei ; 18,05 Program muzi­
PENTRU URMĂTOARELE
cal pentru fruntaşi şî evidenţiaţi în 3 ZILE
Atrag atenţia şi planşele cu desene.
Indemînarea copiilor Ioan Tatar şi Loli Sologan sînt colegi întrecerea socialistă; 18,30 Cronica Temperatura la începutul intervalului
Vreme
nestabilâ favorabilă ploilor.
economică ; 19,10 Din folclorul mu-
de clasă — a VH-a. Primul a redat
un aspect legat dc ziua dc 1 Mai, iar staţionară apoi în scădere.
Pionierii şi şcolarii sc găsesc în va­ ele dovedeşte preocupare, interes şi în­ cci dc-al doilea, un copilaş preocupat
canţă. O dată cu plecarea lor, în şco­ demînarc. E prezent în expoziţie un cu joaca.
lile dc 8 ani au fost deschise expozi­ avion sinonim începutului şi nu lipseş­ Elevii Teofil Toltiş şî Ştefan Sckely
ţiile şcolare. te nici prototipul reactorului zilelor din clasa VI-a, împreună cu Ion Belea
...Un obiect lucrat din lemn, o faţă noastre. dintr-a Vil-a au expus desene care La depunerile pe obligaţiuni C.E.C. j
dc masă sau un ştergar cusute fru­ Elevele din clasa Vf-a au cusut, în cuprind peisaje contemporane ale pa­ — ---------------------------------- —----------------------- ------------— ---------------- —— i
mos, un desen semnificativ zilelor pe modele şi culori atractive, feţe de triei : oraşe în cerc predomină linia
care le trăim, un fular împletit cu svi'liă a blocurilor ; Eugenia Pop un a intrai în vigoare, cu începere de la 1 iulie a.c., un nou plan de ci$- \
gust sau o ştergătoare lucrată din foi reuşit „Furnal de la Călan", iar Doina tiguri care prevede: J *
de porumb — şi lingă fiecare cîte o Î N S E M N Ă R I Oroianu, un peisaj ce ilustrează su­
etichetă cu numele celor care le-au gestiv construcţiile zootehnice din- O SPORIREA NUMĂRULUI DE CÎŞTIGURI CE SE \
executat —, toate la un loc ilustrează de la o expoziţie şcolară tr-o gospodărie colectiva. ACORDĂ LA TRAGERILE LA SORJI LUNARE, DE LA 1992 j
îndemînarc şi talent, preocupările ele­ ...Preocupări utile, rezultate ce do­ LA 2112 CÎŞTIGURI; .
vilor în timpul anului şcolar la obiec­ vedesc sîrguinţă, pricepere şi măies­
tul „lucru manual şi gospodărie". trie — iată ce desprinzi din nume­ 0 CREŞTEREA VALORII CiŞTIGURILOR PENTRU ACES- j
masă cc au stîrnit pe drept cuvînt ad­
O pernă ornamentată cu maci, mult miraţia numeroşilor vizitatorilor. Ro- roasele exponate ce se găsesc într-una TE TRAGERI DE LA 2.000.000 LEI LA 2.215.000 LEI; \
asemănători celor din grădină, c ope­ dîca Zamora şi Hortensia Cohut au din sălile de clasă ale Şcolii medii din
ra Didinei Nemeş Jiu clasa VI-a ; lucrat cîte o faţă dc masă din olan- Colectiviştii din Mihalţ, raionul Alba acordă o deosebită atenţie dezvol­ @ CREŞTEREA CÎŞ TIGULUI MAXIM CE SE ACORDA !
Mircea Bojin din clasa V-a expune o dină dc culoare vernil, pc care au Haţeg. tării sectorului zootehnic. Ca urmare, an de an efectivele dc porcine pc care LA FIECARE TRAGERE LA SORJI LUNARA DE LA 75.000 !
rama lucrară în traforaj, Dorina Mc- cusut flori de margarete ; a Anei Brăi­ PETRE FĂRCAŞIU Ic deţine gospodăria au crescut. « -LEI LA 100.000 LEI.
rinţoiu un fular împletit din lînâ. la — din aceeaşi clasă — c roză şi pe responsabilul sukrcdacţiei vo­ In fotografic: colectivista David Paraschiva una din îngrijitoarele fruntaşe
Sînt sute dc obiecte şi fiecare din ea sînt presărate bucheţele de violete. luntare din Haţeg de Ia ferma dc porci. In noul plan a fost inclus fo ndul de cîştigurî ce se acordă la |
Foto: V. ONOIU tragerile la sorţi suplimentare — semestriale care, de la data de 1 J
iulie a.c. nu vor mai avea loc. *
LA TRAGERILE LA SORŢI CARE VOR AVEA LOC ÎN ULTIMA [
Centrul regional dc selecţie dîn Orâş-
tic. în cursul anului 1963 a venit în ZI A flECAREI LUNI PARTICIPA TOATE j
sprijinul unităţilor agricole socialiste
prin organizarea controlului producţiei O B L I G A Ţ I U N IL E C .E .C . !
şi prin îndrumarea tehnică calificată cu- %
prinzînd direct în lucrările de selecţie INDIFERENT DACĂ AU SAU NU TALOANE.
un număr dc 2.330 vaci din care 443
sînt înscrise in registrele genealogice de
stat.
împreună cu camele dc însâmînţări,
centrul dc selecţie a controlat producţia
Condiţiile naturale ale legiunii Hu- dc rasă Ţigaic, gospodăriile de stat de­ la sulă dm totalul intrărilor, in timp cc cîte 8 zilc-mtincă pentru fiecare viţel de lapte la peste 7.000 vaci fiind luate
nedoara, priceperea şi tradiţia lo­ finind numai oi cu lină fină şi semifină. în anul 1963 se ridică la 40 la sută. La obţinut şi crescut pînă la vîrsta tic 20 în control toate gospodăriile dc stat şi
cuitorilor din satele noastre oferă mari Din numărul porcilor, 25 la sută ovine în 1961 acest procent este dc dc zile. Ceî 53 dc viţei obţinuţi făiă 49 gospodării agricole colective. Prin
posibilităţi pentru dezvoltarea creşterii este format din rasele dc carne amelio­ 69,8 la sută, iar în 1963 ajunge la 79,6 nici o pierdere din 1953 şî piuă în pic- aceste lucrări s-a ajuns ca în G.A.C. dîn
animalelor. rate cu Alb de carne şi metişi Landracc, la sută. Dc asemenea, la porcine creşte zent de către mulgătorul Uscat Sim.o»», Cilnic să avem familii dc vaci produc­ Un iju lo r în munca oricărei gospodine
Datorită faptului că păşunile şi fîne- varietatea Bazna 45 la sută şi numai 30 dc la 74,5 la sută în 1961 la 91,8 la confirm i din plin acest lucru. tive cum este Stînca şi Mîndraia 10 cu Aspiratorul de praf „RECORD".
ţcle naturale ocupă peste 25 la sută din la sută din totalul porcinelor este re­ sură în 1963. Inccpînd cu anul 1964 Realizări bune în creşterea producţiei »> productivitate dc peste 6.000 litri •’ Cu aspiratorul de praf „ Record" şi accc-
suprafaţa totală a regiunii sau mai bine prezentat de alte rase ca: Mangaliţa, sporirea efectivelor de animale in G.A.C. dc lapte, carne, lin.i şi oua, au obţinut lapte intr-o pcnor.dă de lactaţic. i sorii/e sale :
zis 58 la sută din terenul agricol, iar din Negru de Strei şi altele. sc face numai pc scama prăsilci proprii şi alte gospodării din regiune printre u condiţie pentru menţinerea sănăta-
suprafaţa arabilă 16 la sută se cultivă In gospodăriile agricole colective o reţinind pentru reproducţie întreg elec­ care G.A.C. Tciuş, raionul Alba, G.A.C. ţii animalelor şi pentru obţinerea dc & Se înlătura praful de pe podele, co­
cu plante de nutreţ, s-a pus un accent creştere însemnată a efectivelor de ani­ tivul dc femele caic corespunde pentru Orăştic şi Pricaz, raionul Orăştic G.A.C. producţii mari constă şi în asigurarea cu voare, draperii, perdele, mobilă, hai­
deosebit pc creşterea efectivelor de ani­ male s-a observat mai ales în ultim ii aceasta. Sebeş şi Miercurea, G.A.C. llia şi altele. adăposturi corespunzătoare. In prezent ne, tablouri, căr{i, ele. ;
male. In prezent, pe regiune se cresc ani. De exemplu, efectivul de taurine Acele gospodării agricole colective Reţinerea tineretului taurin cel mai gospodăriile colective din regiune pot $ se umezesc rufele înainte de călcat,
162.000 de taurine din care peste 82.000 proprietate obştească a gospodăriilor co­ care se preocupă dc creşterea tineretu­ corespunzător pentru prăsilă precum şi adăposti în comun circa 90 la sută din se pulverizează apa de colonie şi se
vaci şi juninci, 442.000 ovine din care lective a ajuns în prezent la peste lui şi dezvoltarea unei matei din pră­ cumpărările dc animale care au fost fă­ electivele de animale proprietate obştea­ stropesc llorile ;
peste 87.000 cu lînâ fină şi semifină, 53.000 capete, faţă de 14.703 cit era în sită proprie au reuşit să deţină un marc cute cu multă chibzuinţă au dat posi­ scă.
119.000 porcine din care 10.800 scroafe 1961, numărul porcilor a crescut de număr de animale şi să realizeze produc­ bilitate gospodăriilor agricole colective Numai in anul trecut, dc pildă, au ® se usucă părul.
Şi peste 1.000.000 de păsări. la 2.837 la peste 22OC0 capete, iar al ţii mari de la acestea. Gospodăria agri­ elin regiune să-şi sporească şeptciul şi să lost date în folosinţă 146 grajduri pen­ Aspiratorul de praf „ Record° funcţionea­
Organizarea procesului de producţie ovinelor de la 42.636 capete cît a fost colă colectivă din Clinic, raionul Sebeş, îmbogăţească structura pc specii dc ani­ tru taurine, 84 adăposturi pentru porci, ză cu un consum redus de energic elec­
din sectorul zootehnic a fost orientată la începutul anului 1961 la pcsie 124.000 bunăoară, a realizat anul trecui, in mc- male, realizînd proporţii mai apropiate 42 saivane şi 50 adăposturi pentru pă­ trică : pe oră 450 W care costă 0,15 lei
spre stabilirea direcţiilor de dezvoltare capete. d.e, de ta fiecare vacă furajată peste dc posibilităţile existente. sări. Preţul aspiratorului de praf „ Record*
a fiecărei specii. In acest scop organele Spiijinul acordat dc stat pentru Jcz- 2.300 lin i lapte iar in anul acesta, de la S-a schimbat, dc asemenea, raportul Consiliile agricole raionale sprijină cu este de 890 lei.
de partid şi dc stat din regiune s-au voltarca zootehniei, creează condiţii pen­ 129 vaci furajate pc primele 5 luni a dintre animalele dc producţie şî cele de mai multă clicacitate gospodăriile în Aspiratorul de praf „Record" se poale
preocupat dc dezvoltarea acelor rase tru sporirea continuă a producţiei ani­ realizat 1.159 litri faţă de planul anual muncă, acest raport fiind in favoarea aprovizionarea cu materiale dc costruc-
specializate, de marc productivitate, ca­ maliere. Această sporire a început să se de 2.350 litri lapte. Dc asemenea, G.A.C. animalelor dc producţie. cumpăra şi cu plata in rate lunare.
pabile să asigure cele mai mari cantităţi realizeze la toate speciile — bovine, por­ din Apoldul dc Sus (acelaşi raion) a ob­ In înmulţirea şi îmbunătăţirea rase­ O atenţie din ce în ce mai marc sc
de lapte, carne, lină, ouă, fapt cc şi-a cine, ovine, păsări. ţinut in anul trecut dc la 111 vaci fu­ lor de animale un rol important l-a avut acordă astăzi şi introducerii mecanizării
găsit expresia în creşterea şi îmbunătă­ Noua orientare in creşterea efective­ rajate o producţie medic care a depă­ şi îl arc acţiunea dc însămmţări a rtifi­ in fermele zootehnice ca: prepararea fu­
ţirea efectivelor dc animale şi a produc­ lor şi a producţiei animale este mult şit 2.700 litri lapte, iar pc primele 5 luni ciale cc se practică în prezent la tauri­ rajelor, transportul bălegarului şi în mod m
ţiei acestora. sprijinită şi de cadrele dc specialişti cu ale anului acesta a obţinut 1091 litri ne şj ovine. Pentru aceasta. în anii dc deosebit alimentarea cu apă, în scopul
In ultim ii ani s-a îmbunătăţit struc­ pregătire superioară care lucrează in de la 126 vaci furajate democraţie populară, în regiunea noas­ ridicării productivităţii animalelor şi
tura raselor în favoarea celor ameliora­ agricultură. In prezent sînt 107 ingineri A plicind complexul dc măsuri pri­ tră au fost înfiinţate trei centre dc în- uşurarea muncii îngrijitorilor. w
te, care reprezintă baza dc dezvoltare a agronomi şi zootehnişti care activează vind reproducţia şi creşterea animalelor sămînţări artificiale la Deva, Sebeş -i Măsurile luate de partid pe linia re­
zootehniei. Rasa Hâlţatâ romineascâ, direct în gospodăriile agricole colective, tinete, gospodăria din Cilnic a obţinut Sîniămăric-Grlca cu subceiurelc Alba,
bunăoară, reprezintă 48 la sută din to­ iar cci peste 70 medici vctciit»aii înca­ vaci de mare valoare zootehnică din care Orăştic. llia şi Brad. organizării conducerii agriculturii, a ori­ «I
entării ştiinţifice a producţiei agricole
talul de taurine, rasa Pinzgau 46 la sută draţi la circumscripţiile veterinare de­ 35 au fost înscrise în registrul genealo­ n ridicarea productivităţii animale­ creează condiţii deosebit de avantajoase
şi numai 6 la sută din restul de taurine servesc iu mai bune condiţii unităţile gic de stat. In această gospodărie, de la lor selecţia arc un rol deosebit dc
este constituit din alte rase. Dacă oaia agricole socialiste. vaca Stînca, într-o perioadă dc lacta- important. Prin comp'c.vul de măsuri pentru a da un nou avînt acestei im­
ţurcană, pînă în anul 1951 cînd a înce­ ''l ospodăriilc agricole coleci ive, în nl- ţic, s-au obţinui 6 587 litri lapte. Rezul­ cc sc întreprind în vederea selecţiei se portante ramuri a economiei regiunii
put acţiunea de ţigaizare, a ocupat în ® lunii ani au pus un accent deose­ tatele obţinute în zootehnic de colecti­ urmăreşte sâ sc cunoască cele mai pro­ noastre.
întregime' teritoriul regiunii Hunedoara, bit pc soprirca numărului dc i.uimalc viştii din Cilnic sc datoresc şi faptului ductive animale de la care prin folosirea VASILE MARG1NEANU
în prezent aproape 20 la sută din tota­ prin prăsită proprie. Astfel, la bovine că îngrijitorii sînt cointeresaţi să obţi­ lor raţională la reproducţie să sc obţi­ inginer zootehnist
lul ovinelor este reprezentat prin ovine în 1961 fătărilc reprezintă numai 35,9 nă cil mai mulţi produşi. Ei primesc nă produşi cit mai valoroş* la Consiliul agricol regional ,