Page 28 - 1964-07

Nf. SP64 Drumul socialismului Pog; 3
■■ " J

ani dentari înfăptuiri (1ITEM! A

/ X X s

l *
^ A I S R E C I U N E A Î S

CRAIOVEAN

Răsărite în mijlocul cîmpici de la poarta Craiovei,
înaltele coloane argintii — carte de vizită binecunoscută
a petrochimiei — anunţă prezenţa marelui complex in­
dustrial petro chimic din Oltenia. Aici, străbătînd mii şi
mii de metri de-a lungul conductelor, supuse unor pre­
siuni uriaşe, în complicatele procese tehnologice, ale celor
14 fabrici ale combinatului, materiile prime vor cunoa­
şte miraculoase metamorfoze. Valorificarea superioară,
tradusă în limbajul caracteristic matematicii, înseamnă
anual 300.000 tone azotat de amoniu, 100.000 tone uree,
35.000 tone acetilcnă, 20.000 tone butanol, 20.000—
25.000 tone acid acetic, 20.000 tone acctat de vinii, 10.000
tone acctat de polivinil ele.
Producţia de îngrăşăminte chimice ce se va realiza aici
reprezintă 32 la sută din necesarul stabilit pentru eco­
nomia naţională Ia cel de-nl 111-lea Congres al partidu­
lui nostru.
Petrochimia de miine a Ultcnici îşi înalţă temeliile as­
tăzi. Constructorii de aici, oameni cu vechi ştate la
Oneşti, Săvineşti, Brazi, Roznov şi alţii ca Gheorghe Io r­
dan, Ion Tănâscscu, Vasilc Nîţcscu, Ilic Cuconu, Gheor­
ghe Ialovoi, Gheorghe M itroi, Alexandrina Mascan, Va­
silc Fckclc au montat pînă în prezent mal mult de 15.000
tone utilaje şi instalaţii, 250.000 m conducte de diverse
tipuri etc., pregătind pentru rodajul tehnologic, caic
va începe în curînd, numeroase obiective industriale
cum sînt; fabricile de oxigen, amoniac, acid azotic şi
azotat de amoniu. Construcţia acestor obiective a rid i­
INDUSTRIA REGIUNII OLTENIA cat uneori probleme tehnice de marc importanţă, dar
oamenii de aicî, care mîinc, poimiinc vor părăsi şantie­
rul, ducînd cu ci amintirea unor mari prefaceri, le-au
rezolvat. Priceperea, curajul, abnegaţia, sînt cheia tutu­
în lină ror succeselor. Şi astfel uriaşul de la porţile Craiovei că­
p
ruia ii dau viaţă harnicii constructori îşi înalţă semeţ
fruntea către soare.
Bogata şi frumoasa Oltenie se numă­ nari, pus în exploatare, au devenit tot GHEORGHE FLOREA
ra iu trecut printre cele mai înapoiate CONSTANTIN BÂBÂLĂU mai cunoscute exploatările miniere de
regiuni ale ţârii. Locul ci era acela de Ia Horâşti, Lcurda şi Ploştina, unde se
a produce cît nni multe cereale pen­ secretar a) Comitetului regional construieşte şi noul oraş minier „Mo-
tru marii moşieri care aveau aici lati- Oltenia al P.M.R. trul".
lundii pe mii de hectare. $i totuşi, ţi­ Pentru valorificarea bogatelor resurse ITINERAR
nutul unde se produceau cele mai mari Oltenia sîtuîndu-sc printre primele re­ de materii prime ale regiunii, lingă Cra­
cantităţi de grîu $i porumb se număra giuni ale ţării în această privinţă. iova se construieşte un marc Combinat
printre acelea unde sălăşluiau sărăcia şi încă din prinţii ani de economie pla­ chimic format din 14 fabrici. Aici, se
mizeria. nificată, o marc parte din investiţiile vor produce amoniac, acid azotic, azo­ DE VARA
Despre dezvoltarea cconomico-indus- destinate industriei au fost repartizate tat de amoniu, acetilcnă, butanol şi Inlăptuindu-se politica partidului nostru de Industrializare socialistă a
trială nici că se putea vorbi. In anul pentru dezvoltarea Uzinelor „Elcctro- altele de o deosebită însemnătate pen­ Acum, în zilele de Ia începutul verii, au început să se rotunjească şî Ia cra­ fârii şi de repartizare raţională a lor i 'le lo r de producţie, de dezvoltare ar-
1938 existau doar 6 întreprinderi cu puterc", una din cele mai mari realizări tru economia naţională. în cîmpîa Olteniei ce se întinde de la ma unde munceşte de atîţia ani ocno- mânioasă din punct de vedere social- ■culhiral a tuhuor tcqiunilor tării, pe
peste 200 muncitori, iar întreaga pu­ ale regimului nostru în domeniul pro­ In apropierea combinatului chimic se picioarele Parîngului şi pînă jos, unde logu! Stratan se fac încă de pe acum harta reqiunii Ollenia au apărut noi întreprinderi, noi ramuri industriale.
tere instalată a întreprinderilor era de ducţiei de utilaj electrotehnic. An de an construieşte o mare centrală electrică curg cenuşii apele Dunării, lanurile de pregătiri pentru vinificaţic. Roşioara, Reqiunii Oltenia i s-au alocat in 1 i vestiţii tot moi mari, reuşindu-se ast-
numai 12.447 Kw. Procesul de produc­ uzinele s-au dezvoltat, au fost dotate de termoficarc, care în final va avea grîu bat la piept; secara se măsoară cu parmacul, berbecul, feteasca, plantate lei ca fn anii puterii populare să se desldşoare ult vast ptoqram de con-
ţie se baza îndeosebi pe munca ma­ cu utilaje moderne, iar produsele de o capacitate de 700—800 Mw, adică de cel ce se pregăteşte să o secere. Porum­ pe o suprafaţă de peste 200 ha, vor slructii.
nuală, ceea ce accentua şi mai mult ex­ bul creşte din pămîntul săturat de ape şi
aici şi-au cîştigat un binemeritat re­ aproape două ori mai mult decît în­ umple şi în acest an budanclc imense IN FOTOGRAFIE: Combinatul chimic de ta Craiova (estacada la-
ploatarea muncitorilor. nume nu numai în ţară ci şi peste ho­ treaga putere instalată a Romîniei din în rădăcinile sfeclei de zahăr a început din beton căptuşite cu sticlă. Rodul bricii de acirt acetic). 1
In anii puterii populare. Oltenia, ca tare, anul 1933, să se condenseze dulceaţa. Grădinile sînt viilor se arată a fi bogat. La poalele
şi celelalte regiuni ale ţăriî, a cunoscut In anii puterii populare, o marc dez­ Pe lîngă alte bogăţii, regiunea Olte­ încărcate de rod. Ş| în marca aceasta dealurilor, departe, spre cîmpîe, tarla­
o dezvoltare fără precedent. In perioa­ voltare au cunoscut Uzinele mecanice nia are întinse suprafeţe cu păduri. De vegetală a Olteniei care anunţă atîta lele de porumb Irigat au căpătat con­
da 1951 — 1963, de pildă, ritm ul mediu din Tr, Severin, profilate pentru pro­ aceea valorificarea superioară a masei belşug, colectivistul se simte stapîn şi tur în marea vegetala. Au căzut ploi PE FOSTE DOMENII
de creştere anuală a producţiei indus­ ducţia navală şi de vagoane şi Uzina lemnoase constituie o preocupare de puternic, măsoară pătulul cu privirile şi din belşug în această primăvară bună,
triale este de aproape 16 la su­ constructoare de maşini agricole „7 seamă în regiune. A fost construit şi îşi zice câ-i mic. dar mecanizatorii au aşezat totuşi mo-
topompele, au întins conductele pentru
tă. Producţia globală industrială rea­ Noiembrie" din Craiova. dat în folosinţă un modern complex de Am pornit din Craiova pe eşarfa de că, de va fi nevoie, peste vară asper- R E G A L E
lizată numai in anul trecut a fast industrializare a lemnului la Tg. Jiu cu asfalt care coboară departe în portul
de peste 17 ori mai mare decît cea In urma descoperirii unor importan­ fabrici de placaj, cherestea, parchete, Bechctuluî, Ia margine de ţară. Pretutin­ soarcle să aducă la comandă ploaie ar­
obţinută în anul 1938 şi sînt perspec­ te rezerve de ţiţei, şi-a făcut apariţia mobilă curbată, plăci aglomerate din deni se văd oameni ieşiţi în cîmp să tificială. Sînt doua decenii de cînd la Intrarea Cîtc nu afli astăzi la Segarcea ? In-
tive ca la sfîrşitul anului acesta să fie o nouă ramură industrială — petrolul. taie buruienile. In dreapta şi în stînga De la Bechet ne îndreptăm spre în Scgarcca puteau fi văzute zeci de bor­ trînd în birourile directorului gospo­
Executarea unui marc volum de lucrări lemn. La Tr. Severin este în curs de drumului se înşiră cîtc şase rînduri de
de peste 20 ori mai mare. Ca urmare construcţie un alt complex de industria­ Gîghcra, comună aşezată lîngă binefa­ deie în care locuiau cei ce trudeau dîn dăriei, inginerului agronom Constantin
a politicii partidului nostru de indus­ de exploatare şi valorificare a ţiţeiului lizare a lemnului. pomi fructiferi aşezaţi în această si­ cerea bălţilor şî a pădurilor. Saivanele, zori şi pînă-n noapte pe moşie flămînzi Biţă, observi înrămate numeroase diplo­
trializare socialistă a ţării şi de repar­ a făcut ca în perioada 1953— 1962, apro­ metrie, ca urmare a unei frumoase ini­ grajdurile electrificate, castelul de apă, şi goi, măcinaţi de boli. Crunta exploa­ me şi alte distincţii care nu pot să nu
pentru
De o deosebită însemnătate
tizare raţională a forţelor de produc­ ximativ jumătate din investiţiile desti­ economia naţională va fî construirea sis­ ţiative luate de oameni gospodari cu aleile de pomi fructiferi conturează pe tare a oamenilor de prin partea locului reţină atenţia. Gospodăria a fost dis­
nate industriei regiunii să revină
ra­
ţie, de dezvoltare armonioasă dîn punct cîţiva ani în urmă. Cireşii şi caişii, me­ dealurile Gighereî, prezenţa unei ade­ era prezentata de către administraţia tinsă cu Ordinul muncii clasa I. Pentru
murii de extracţie a ţiţeiului. temului hidroenergetic şi de navigaţie rii şi perii au început să rodească. La
de vedere social-cultuial a tuturor l e ­ de la „Porţile de Fier" de pe Dunăre, vărate uzine a agriculturii. Dar în zilele domeniului drept... ajutor pentru ţărani. calitatea produselor cu care a participat
giunilor ţării, pe harta regiunii au apă­ Rezervele mari de cărbune din re­ Rojişte, la Dobreşti, la Sadova, în cîm- acestea, cele peste 3.800 de oi sînt as­ Astăzi, cine merge la Scgarcca nu mai la diferite concursuri naţionale şi in­
rut întreprinderi noi, ramuri industria­ giunea Oltenia erau cunoscute de mult ce se prevede a se realiza în anii pia ce se înclină spic Dunăre se con­ cunse în hăţişurile zăvoaielor şi ostroa- găseşte nici urmă de bordeie. ternaţionale i-au fost acordate peste 20
1964—1971, ca rod al colaborării între
le noi. timp, totuşi, în trecut nu s-a între­ R.P. Romînă şi R.S.F. Iugoslavia, pen­ turează orczăriilc ca nişte imense velor cu iarbă grasă din împărăţia băl­ Faţa Segarcei nu mai seamănă nici pe de diplome, medalii de aur, argint şi
Pentru lichidarea înapoierii cconomi- prins nimic pentru exploatarea zăcă­ oglinzi, stabilind o geometrie perfectă ţilor dunărene ; vacile îşi leagănă uge­ departe cu sătucul de odinioară din bronz.
ce-industriale, statul a alocat regiunii mintelor de lignit, deoarece aceasta ar tru folosirea cît mai deplină a resurse­ în vegetaţia luxuriantă a meleagurilor rele pline prin pădurile umbroase din marginea moşiei domeniului. In anii de Gospodăria poate fi asemuită cu o
'investiţii tot mai mari, ponderea lor fi necesitat un mare volum de investi­ lor energetice ale Dunării. Puterea in­ dintre dealuri şi ape. Copalniţa. Bărcile alunecă în înserare după eliberare în Scgarcca a fost cons­ adevărată uzină agricolă. Producţia me­
stalată a celor două centrale situate pe
sporind de la 6,1 la sută în perioada ţii, fără a aduce profituri imediate. In malurile Dunării va fi de peste 2 mi­ Şi mai departe, la Piscul Sadovei, api­ spre „gard", unde colectiviştii au scu­ truită o şcoală medie cu 16 clase, o die de grîu depăşeşte anual 2.500 kg la
1956— 1959 la 8,6 la sulă în anul 1963, ultim ii ani, în afară de bazinul Rovi- cultorii care ascultă sfaturile lui Marco- fundat „sacul" în adînc. Somnii, ştiu-
lioane Kw şi va da o putere anuală de vici Alexandru, cel ce se îndeletniceşte şcoală de 8 ani, trei blocuri cu cîtc opt hectar, iar cea de lapte mai mult de
circa 10 miliarde Kwh, fiecare din cele cu albinărittil din anii copilăriei, au cile şi crapii, simţind retragerea apelor, apartamente şi altele. Şoseaua caic trece 3.000 litri pe fiecare vacă furajată. La
două ţări urinînd să beneficieze în mod început stupăritul pastoral. A nins cu aleargă spre Dunăre şi rămîn prizonieri prin centrul comunei a fost asfaltata. sfîrşitul anului trecut, valoarea produc­
egal de producţia de energie electrică. în plase. Bărcile îi poartă spre gheţăriile Străzile sînt luminate cu lămpi fluores­ ţiei globale a gospodăriei a fost de
flori în coroanele pădurilor de salcîmi cherhanalei. Şî tot îu înserare, din pă­
In regiunea Oltenia, ca şi în întrea­ şi albinele alunecă printre petale să gă­ durile umbroase, căruţele aduc spic cente. A fost amenajat un spital cu circa 27.638.000 Iei, jar beneficiile pe ultim ii
şase ani depăşesc cu mult 25 milioane.
mma m u lui de um ga ţară, se desfăşoară un vast program sească dulceaţă. colectiviştii colectivă bidoanele cu lapte. Tâlăngîle mocrat-popular a fost construit un La G.A.S. Scgarcca, a cărei faimă a de­
100 de paturi, Tot în anii regimului de-
asigurării
de
construcţii. In vederea
Pe clim irilc Ogrinului,
picură clinchet peste cîrnpii, anunţînd
au
şantierelor cu materialele necesare
O • o o C* v Gv o luat fiinţă unităţi noi ale industriei ma­ au pornit cu vermorclclc să apere parcă un an de belşug. mare şi frumos lăcaş de cultură, dotat păşit de mult graniţele ţării, oamenii
muncesc şi trăiesc civilizat. Ei au la dis­
viile de dăunători. Boabele strugurilor
LU C IAN ZATTt
m M M iim m iiim m i construieşte o întreprindere modernă cu cinematograf. poziţie cinci cantine moderne, unde
terialelor de construcţii. In prezent se
de prefabricate din beton la Craiova, iau masa pînă la 1.000 de persoane ;
In acmmiiim oltenia îar lîngă Tg. Jiu se află în construcţie două grupuri sociale pentru 200 per­
o fabrică de ciment care va avea o ca­
pacitate de producţie de circa 2 m ili­ N u m ă r ă t o r i soane ; baie publică ; apartamente cons­
truite de stat şi numeroase case indivi­
oane tone pe an. Procesul uscat de fa­
bricare a cimentului va permite obţi­ duale. Alte apartamente sînt în curs de
n n nerea celui mai redus preţ de cost !.i Ţăranii dîn satele Olteniei, gospo­ Spre a se crea condiţii cît mai bune La o alia „numărătoare" s-a consta­ construcţie. Foştii truditori de odinioa­
• « acest produs. dari chibzuiţi, au în firea lor din moşi- creşterii animalelor, gospodăriile colec­ tat că la spectacolele echipelor artisti­ ră de pe moşia coroanei locuiesc în
•II3- în trecut una din cele mai înapoiate strămoşi să-şi numere averea. Odinioară tive şi-au făcut numeroase construcţii: ce de amatori, în care au cîntat şi au casc spaţioase, iluminate electric, au a-
Toate acestea au făcut ca în Oltenia,
nu prea aveau ce număra. M ulţi luau
2.000 de grajduri
cu o capacitate de
dansat mai mult de 40.000 de locuitori
regiuni, să se realizeze acum 13.8 la calea oraşelor. Socoteau că acolo vor peste 160.000 taurine, peste 150 îngră- din satele UReniei, au fost prezenţi paralc de radio, mobilă nouă. Ei pot fi
A L £7 agonisi ceea ce nu reuşeau să strîngă şătorii cu o capacitate de aproape văzuţi cu regularitate în sala de spec­
sută din cantitatea de ţiţei a ţârii, 95,5 anul trecut 3 milioane de cetăţeni. Unii
la sută din producţia transformatoarelor ir. satele sărăcăcioase. 50.000 de porci, 542 saivane de oi, 800 dintre artişti, ca acei de la Dăbuleni, tacole a gospodăriei, sau vizionînd pro­
Şi azi fac oltenii numărători. Dar au
de
magazii de cereale cu o capacitate
dansează mai bine ca toţi din întreaga
de forţă, întreaga producţie de locomo­
ss îfH tive Diesel electrice; 35 la sută din cea ce număra. Numără hectarele mediilor aproape 60.000 vagoane şi altele. ţară, mai ales bătrînescul „Căluş" şi grame la televizor ; citind cărţi.
A. FRIGIOIU
de vagoane de marfă şi altele. O marc carc-s azi ale lor, numără turmele, ma­ Pe terenurile în pantă şi slab pro­ „Rustcmul".
dezvoltare au cunoscut şi alte ramuri şinile agricole, casele noî... ductive au fost făcute plantări de pomi In Oltenia, care deţinea un record
ale economiei cum ar fi industria uşoa­ Iată: în 1944 tractoarele puteau fi şi viţă de vie. Dîn 1955 au fost plan­ în materie de analfabetism rural, fieca­
ră, alimentară, construcţiile de locuin­ numărate pe degete. Acum, în S.M.T. taţi pomi pe o suprafaţă de aproape re comună are biblioteca sa. Numărul Pagină realizată de redacţia
ţe, electrificarea, comerţul şi altele. şi G.A S. sînt peste 6.000 de tractoare. 12.000 ha. De asemenea, G.A.C. au mai total al cărţilor dîn bibliotecile regiu­ ziarului ,,lNAINTE,<-Craiova, în
In afară de acestea pe ogoare mai lu­ plantat cu viţă de vie peste 22.000 ha. nii este azi atît de marc, îneît spre a
m n m lacc ca şi oamenii muncii din Oltenia, crează 3.500 de combine, peste 6.200 de odinioară, se numără azi tonele de vin le putea număra, ar trebui 23 de zile şî colaborare cu corespondentul
Victoria socialismului în ţara noastră
nisipuri. De pe aceste terenuri pustii
regional al Agenţiei romîne de
semănători şi multe alte maşini agrico­
4 /// ! uniţi prin hărnicia şi iscusinţa lor, să le produse ale industriei noastre socia­ de la Dăbuleni şi dîn alte podgorii noi, nopţi pînă a căpăta rezultatul final. presă „AGERPRES".
I V cunoască un nivel de trai materia! şi cul­ liste. cunoscute în întreaga ţară. C. GHEORGHE
» |
1952 196i 1958 | 1963 tural tot mai înalt. De aceea ci luptă
cu şi mai multă abnegaţie pentru dez­
voltarea întregii noastre economii na­
ţionale.
Nici cînd în oraşele şi satele regiu­ Anul trecut veniturile realizate de mai în mediul urban. Anul trecut,
nii nu s-au construit atitea locuinţe colectivişti au crescut de la 86.456.340 numărul lor a ajuns la 435 unităţi,
circ s*au rclizat în ultim ii r.ni. Dacă, Icî, cit erau în 19.59, la aproape din caic cea mai marc parte în
în 1959, în oraşe au fost date în folo­ 800.000.0CO. Ici, datorită muncii entu­ mediul rural, iar numărul specta­
sinţă 183 apartamente. în anul trecut ziaste a colectiviştilor şi ajutorului torilor se ridică la peste lO.0jJ.CCO.
s-a ajuns la 1.360, iar în 1964 se pre­ primit din partea statului. Amil acesta se prevede înfiinţarea a
vede să se clădească 2.515 apartamen­ i( încă S5 de noi unităţi cinematografi­
te. De asemenea, în primii 4 ani ai O deosebită dezvoltare a cunoscut şi ce săteşti.
şcscnalului, dîn fondurile proprii ale
populaţiei de la oraşe şi sale, s-au comerţul. In oraşe şi sate au fost con­ înflorirea învăţămîntuluî. artei si
construit circa 57.000 locuinţe noi. culturii este oglindită şî de creşterea
ir ritm ului construcţiilor în ncc-.t dome­
Dezvoltarea economică ji social-cul- niu. Numai anul trecut au fost date
turală a regiunii este ilustrată şi de în folosinţă peste 3C0 să!î, alte 300 u i­
creşterea ritm ului de investiţii. Dacă mind a primi elevii în cursul anului
în 1959 acestea au fost de aproape acesta.
1.2I6.0COOCO Ici, anul acesta au ajuns Ca urmare a condiţiilor create de
la circa 3.100.000.003 Ici. struite şi amenajate magazine moder­ regimul de democraţie populară, în
ne, care în permanenţă siut aprovizio­ fiecare' an mii şî miî de oameni ai
Vf nate cu tot felul de mărfuri. Datori­ muncii din regiune îşi petice conce­
Datorită construirii de centrale elec­ tă de/voltârîi industriei bunurilor de diile în staţiunile balnco-climatcricc.
trice. a reţelelor de înaltă tensiune, consum, creşterii veniturilor popu­ In anul 1962, numai prin sindicate,
lumina electrică a pătruns piuă în cele laţiei, numai anul trecut s-au vîn- aproape 1 1.000 de oameni ai muncii
mai îndepărtate sate. In anul 1938 dut mărfuri în valoare de peste 5 mi­ au mers în diverse staţiuni pentru
erau electrificate doar 29 de sate. liarde Ici. odihnă şi tratamente. Anul acesta se
Acum, numărul lor a ajuns la peste prevede ca numărul biletelor pentru
400. Anul acesta se prevede să mai fie In anul 1938, în regiune nu erau odihnă şi tratamente distribuite prin
electrificate încă 80 de sate. decît 8 cinematografe şi accAea nu­ sindicate să ajungă U peste 15.000.
Noi cartiere de locuin{e din oraşul Craiova,