Page 3 - 1964-07

Drumul socialismului Pag. 3
Nr: 2958

ll.lfiUr.W.

Pe zi ce trece
harta regiunii noas­
tre se completează
cu noi aşezăminte
social-culturalc care
(Umi.ire din pag. î-a) cului raional de partid care urmăreşte cămine culturale şi în unele în­ fac viaţa oamenilor Folosind judicios
în permanenţă ca lecţiile şi conferinţele treprinderi s-a constatat că nu se
In această diiccţic, comisia caca ce le întocmesc să fie la un nivel ideo­ cunosc şi nu se aplică toate formele mai frumoasă.
ji-a propus pe baza sarcinilor ede şi mijloacele de propagandă şi agitaţie. parcul auto
logie şi politic corespunzător, să fie ilu­
către comitetul raional de p.î strate cu exemple din viaţa întreprinde­ In urma studiului efectuat, această pro­
studieze la E.M. Barza pottca rii sau instituţiei în care sînt expuse. blemă a fost analizată pe baza unui ra­ Buna întreţinere a parcului de auto­
creşterii timpului efectiv de I la Un aport deosebit l-au adus tovară­ port, în cadrul unei plenare lărgite a vehicule, constituie un factor important
locurile de munca în scoputirii şii Năstăsoiu Ştefan, Vlad Ioan, Pag comitetului raional de partid. Propune­ în folosirea raţională a capacităţii de
productivităţii muncii. Teodor, Popa Ioan şi alţi tovarăşi din rile făcute în urma concluziilor, pre­ utilizare, în realizarea şi depăşirea pla­
Ca urmare a studiului şi prri- colectivul de economic politică şi con­ cum şi aplicarea acestora a făcut ca în nului de transport.
Faţă de această problemă, personalul
lor făcute s-a îmbunătăţit nn;a- strucţie economică. Un exemplu bun il domeniul muncii politice şi culturale de tehnic din cadrul autobazei noastre, în­
ni/arca transportului de muncitm- constituie şi inginerul Popa Ioan, caic masă să se obţină rezultate din ce în tocmeşte la începutul fiecărei luni gra­
pul de lucru la E.M. Barza 'ud în materialele ce le întocmeşte, leagă ce niai bune.
acum cu 20 de minute. Rapoa- cu pricepere problemele teoretice de Astfel, în momentul de faţă în cadrul ficele proceselor tehnologice avindu-sc
ceastă creştere la numărul totalul' viaţa, munca şi sarcinile organizaţiilor casei raionale de cultură există orga­ în vedere kilometrii parcurşi zilnic <1:
citorilor de la E. M. Barza, ite de partid, a întreprinderilor din raion. nizate mai multe formaţii cultural-ar- către fiecare autovehicul şi procesele
obţine în medie mai mult cutpc Colectivul de propagandă care cu­ tisticc, printre care putem scoate în evi­ tehnologice realizate în luna anterioară.
3.000 tone minereu lunar. Crcşccn- prinde 76 tovarăşi este folosit şi pentru denţă activitatea bună desfăşurată de O dată întocmite, graficele se înaintea­
pului efectiv de lucru nu a dani studierea experienţei organizaţiilor de orchestra populară, orchestra scnii<m- ză la colonncdc respective, unde şeful
la creşterea cantitativă a prodi ci bază, pentru îndrumarea muncii aces­ fonic.î, de dansuri ctc. O niai buna de garaj, şeful de coloană şi revizorul
şi la îmbunătăţirea calităţii niiiui tora în domeniul propagandei. Aceş­ muncă culturală se desfăşoară acum şi tehnic urmăresc zilnic efectuarea pro­
In activitatea de aprovizionau tia sînt repartizaţi pe cercurile şi cursu­ în satele Rişculiţa, Vaţa, Tomeşti şi ceselor tehnologice Ia termenele plani­
semnalat timp îndelungat deficor- rile învăţămîntului de partid. Ei au dac Ribiţa. ficate. Un rol deosebit în buna între­
ţinere a maşinilor, în respectarea tut-
gani2atoricc şi strangulări în sul un înseninat ajutor închiderii învăţă- Merita să fie apreciată şi activita­ ror lucrărilor stabilite în grafice, revi­
de execuţie a principalelor luoii- niîntului de partid la sate, învăţâmiu- tea culturală desfăşurată de către co­
nicre. Periodic se simţea în ran rului ideologic al cadrelor didactice, şi lectivul Trustului aurului Brad, care ne conducătorilor auto. Aceştia, dato­
lipsa.de balast sau diferite sade la închiderea învăţămîntului de partid pe lîngă programele brigăzii artistice rită faptului că circulă zilnic cu maşi­
material lemnos destinat artnăriă- de Io oraş. Aceştia ţin de asemenea ex­ de agitaţie şi a orchestrei de muzica u- de carieră şi un canalizator cu o capa­ nile respective, cunosc în permanenţa
rilor. Din însărcinarea comitcna- puneri în cadrul organizaţiilor de baza, şoară, în ultimul timp a prezentat în Colectivul nostru de muncă şi-a în­ Datorită faptului că toate sectoarele citate de producţie de 150 ni c. pe hulă. starea lor tehnică, defecţiunile ce tre­
ionn! de partid, comisia ecoii a în faţa oomcmlor muncii f.îră partid, cu faţa publicului din Brad nui multe ceput activitatea în anul 1964 în condi­ noastre de extracţie au plan de export Cu ajutorul lor se perforează, crcîndu-se buiesc remediate. Kespcciînd cu stricteţe
studiat posibilitatea niccanizăriră- privire la politica partidului, la cele niai spectacole cu opereta „V în t de liber­ ţiile majorării sarcinilor de plan cu cir­ ne-am îndreptat atenţia în mod deose­ graficele de întreţinere, se asigură o
importante hotărîri luate de partid şi ca 18 la sută, faţă de 1963. Aceasta a bit spic crearea de rezerve utile, dis­ canale pe direcţia de exploatare, ceea ce exploatare raţională a autovehiculelor,
rilor cu un volum marc de nuna- guvern, cu privire la situaţia interna­ tate14 care s-a bucurat de o bună apre­ ponibile extracţiei în lot timpul anului. permite o uşoară dislocare a blocurilor planul de transport îndeplinindu-sc în
nuală, în principalul depozit otc- ţională. ciere din partea publicului spectator. constituit pentru noi un factor mobili­ La cariera Bampotoc, concomitent cu ce urinează a fi fasonate. mod ritmic.
riale ,.Dealul Tei î i". A plic ar ea>u- Important este că în cadrul activită­ zator. Exista in întreprindere o apreci­ extracţia calcarului şi a travcrtinulni se Din cele cinci sectoare de extracţie,
ncritor făcute în urma accstuliu Pe baza unui plan de munca apro­ ţii culturale din raion s-a reuşit să fie ere unanimă că planul poate fi reali­ dcscopcrtcază lunar circa 1.000 m.c. rocă marmura soseşte în secţia de prelucrare Exemple de conducători auto care
va duce In eliberarea unui înscuiu- bat de biroul comitetului raional, co­ antrenaţi un număr tot mai marc de de la Simeria. Intrucît îmbunătăţirile muncesc bine avem mulţi. Printre aceş­
misia muncii politice de masă efectu­ zat şi chiar depăşit. In baza unor ana­ sterilă. Aceasta ne-a premis ca să ex­ tia se numără iov. Ioan Opincar I., Ioan
măr de numcirori auxiliar» prica* intelectuali. tindem niai multe formaţii în fronturile aduse în carieră sînt de natură să ducă
nizarca descărcării şi încărcării tu­ ează permanent diferite studii şi totoda­ O atenţie deosebită se acordă spri­ lize a rezervelor interne de care dis­ do lucru şi să extragem în 5 luni cu 15 la sporirea producţiei, c.i să putem face Dîrsan, Petru Mariş, Traian Gîrdc.\
tui şi a materialului lemnos. At va tă urmăreşte problemele care se ridică jin irii instructorilor ncsalariaţi în ve­ pune, colectivul întreprinderii „M arm u­ la sută mai multe materiale de construc­ laţă, s-au aplicat şi în această secţie o Gheorghe Coman, Simion Voişan, losif
duce în acelaşi timp la desedo- în acest domeniu al muncii de partid. derea cunoaşterii de către aceştia a sar­ ra*4 şi-a luat angajamente valoroase în ţii peste plan. scamă de măsuri. Printre altele, trebuie Albu şi alţii.
narca rampei, la folosirea mai on- Pentru a le da posibilitatea să-şi lăr­ cinilor ce stau în faţa organizaţiilor de amintit că s-a modificat sistemul hi­ Grija conducătorilor auto faţă de sta­
să a capacităţilor de transpore- gească cunoştinţele, să poată desfăşura bază, pentru rezolvarea problemelor c- întrecerea socialistă. Ne-am angajat ca Kuşchiţa, sectorul de unde se extrage draulic h două din gaterele existente. rea tehnică a maşinilor a făcut ca aces­
pe teren o muncă niai calificată şi niai marmura albă, este cea mai marc ex­
cum şi la aprovizionarea ritm ilo­ cononiicc. In acest sens s-a introdus pînă la 23 August să realizăm un spor ploatare. Trebuie spus că din totalul ace­ Astfel aveni certitudinea că în timpul tea să fie zi de zi active, rcuşiiulu-se
curilor de munca cu matcrialecc- eficientă, aceşti tovarăşi sînt invitaţi la practica invitării instructorilor ncsala- de producţie de 2C0.000 lei, să sporim tăierii blocurilor masive se realizează ca în perioada 1 — 10 iunie a c., capaci­
sarc. comitetul raional unde studiază dife­ riaţî la instruirea birourilor organiza­ stei suprafeţe exploatăm curent doar o tatea parcului de autobuze să fie uti­
rite materiale, hotărîri ale partidului productivitatea muncii cu 1 la sula pes­ porţiune. Aici, ca de altfel şi în cele­ lîşii a căror feţe sînt mult mai plane.
Este binecunoscuta marea ai ce şi guvernului, ale comitetelor regional ţiilor de bază, iar lunar în ultima zi a te plan, să livrăm pentru export 50 lalte cariere se aplică un sistem raţional In anul 1964, întreprinderea noastră lizată în proporţie de 89 la sută faţa
o acordă conducerea partidulturu şi raional de partid. instruirii aparatului Comitetului raional de extracţie, după metoda in trepte. Un este solicitară să livreze mari cantităţi de 80,5 la sută planificat, iar la auto­
activităţii ideologice, însuşirii Urc Una din metodele folosite de comi­ de partid participă şi instructorii ncsa­ ni.c. marmură peste prevederi. astfel de sistem ne asigură ritmicitatea de materiale de construcţii. In acest
membrii de partid a teoriei ist- lariaţi, ceea ce le dă posibilitatea să In întreprindere, sub îndrumarea or­ scop la Sectorul de prelucrare din Si- camioane şi basculante în proporţie de
sia muncii politice de masă este aceea muncii; cu ajutorul lui se creează con­
Icniniste. a documentelor p;lui, de a organiza colective care analizează aîbă o imagine mai concretă a proble­ ganizaţiei de partid, s-a studiat temei­ tinuu Fronturi noi de lucru, pregătindu- meria s-a dat în funcţiune o presă au­ 76 la sulă faţă de 72 la siţjă planificat.
dezvoltăm conştiinţei socîalistoa- diferite aspecte ale activităţii politice melor şi sarcinilor ce trebuie soluţio­ nic ce trebuie întreprins pentru a ne se astfel în decalaj rezerva utilă prin tomată de pref.ibricarc a dalelor mozai­ Ing. ALEXANDRU N AN
mcnilor muncii. nate de către organizaţiile de bază în care pentru pardoseli. Concomitent cu
de masa, făcînd totodată propuneri de realiza angajamentul luat. S-a ajuns la dcscopcrtare anticipată. şef resort tehnic
In îndrumarea muncii de pân­ îmbunătăţire a muncii. Astfel, în cursul perioada respectivă şi prin urmare poc O marc atenţie s-a acordai aici şi eva­ aceasta se lucrează la montarea a două
dă din cadrul raionului nostrnii- lunii martie a.c., un colectiv format da un ajutor niai temeinic acestora. concluzia că prin creşterea productivi­ cuării produselor de carieră, inclusiv a galere necesare tăierii blocurilor, se
tctul raional de partid foloscştdarg din tovarăşi competenţi a analizat Ocupîndu-sc şi în continuare de ac­ tăţii muncii şi printr-o organizare mai sterilului. Marmura este transportată cu munceşte la extinderea halci de prelu­ Atenţie faţă
colectiv O contribuţie inipor la modul cum se face educaţia tineretului tivul obştesc, Comitetul raional de temeinică în cele cinci sectoare de ex­ vagoncţi pe linie decovil, iar în ime­ crare a atelierului mecanic precum şi
îmbunătăţirea propagandei denid pun orele de dingmţic din ca­ partid Brad va perfecţiona continuu tracţie, noi putem realiza toate sorti­ diata apropiere a fronturilor de lucru a secţiei pentru depozitarea producţiei de creşterea
aduc tovarăşii care fac parte ;vu- drul şcolilor de 8 ani, medii profe­ metodele şi stilul său de munca astfel finite.
pul de lectori. Aceştia, sînt ft la sionale şi de maiştri din cadrul raio­ îneît să sporească şi niai mult ajutorul mentele prevăzute pe anul 1964. In acest sînt amenajate halde pentru descărca­ Paralel cu intensificarea eforturilor
întocmirea unor lecţii şi cenţe. nului. ce trebuie dat organizaţiilor de bază în scop a fost întocmit şi un plan M.T.O, rea sterilului. pentru sporirea producţiei a crescut productivităţii muncii
Munca acestor tovarăşi este contă De asemenea, în urma unor controale realizarea sarcinilor puse in faţa noa­ Multe din prevederile acestuia au şi Trebuie spus că in planul nostru pe preocuparea fiecărui nimicitor pentru
şi îndrumată de un secretar alice­ efe ctuatc la Casa raională de cultură, stră de partid. prins viaţă. sortimente este inclusă şi fabricarea mo­ Colectivul autobazei noastre acordă
zaicurilor granulate. Pentru a putea face realizarea unei producţii superioare ca­ o deosebită atenţie creşterii productivi­
litative, s-a întărit controlul tehnic de tăţii muncii. I ii felul acesta s-a reuşit
laţă acestei sarcini, deşeurile rezultate
In secţiile C5.H. pentru realizarea sarcinilor de plan, ia extracţie le valorificăm chiar în unele calitate. ca în luna nui a.c. productivitatea
pentru ca ele să poată constitui un cariere. De pildă, la Moneasa şi Ruş- După 5 luni şi jumătate de activitate tonă-capacitate să fie realizată în pro­
schimb de experienţă. In practica unor cliiţa ne folosim de staţii cu mori, cu pe agenda realizărilor noastre au fost porţie de 108,9 la sută, iar productivi­
comitete de secţie se întîlncştc întocmi­ ajutorul cărora granulăm mozaicul la înscrise rezultate din cele mai bune. La tatea pe salariat în proporţie de 114.9
O înfreere vie, mobilizatoare! rea rapoartelor în grabă, prezentate te­ faţa locului. Aşa am reuşit să facem faţa lizat sarcinile primului semestru la pro­ la sută.
16 iunie a.c. colectivul nostru şi-a rea­
legrafic, fără a face o analiză a activi­
La obţinerea acestor succese a contri­
tăţii depuse pentru antrenarea tu­ cerinţelor interne, să livrăm la timp şan­ ducţia globală şi marfă, a realizat eco­ buit atîc temeinica pregătire prolcsio-
I..i Combinatul siderurgic diffr?- ic de organizaţiile de partid, âu pornit Zamesnîcti de la furnalele 5—6. Francîsc turor muncitorilor în întrecerea socia­ tierelor de construcţii din ţară mozai­ nomii suplimentare la preţul de cost nală a muncitorilor noştri, cît şi buna
doara s-au produs de la începunu- iniţiative valoroase. Furnaliştii, spre Blajiu, Victor Semen, Simion Jurca, listă. Nu sînt reliefate metodele folosite cul necesar. în valoare de 196.000 lei. Astfel, am
lui şi pînă în prezent peste pla231 exemplu, şi-au propus să realizeze şi să Constantin Savu, de la furnalul de 1.000 de evidenţiaţii în întrecerea socialista. Pentru a ne realiza integral planul pe organizare a întrecerii socialiste. De
tone fonta, 50.435 tone oţel^tc depăşească angajamentul la fontă, cu sortimente, noi ne-am îndreptat aten­ reuşit să ne îndeplinim în mare parte asemenea, efectuarea unor reparaţii de
49.000 tone laminate. La zgurinu- cocs economisit. ni.c., Ioan Pavel, Critan Vasilc de la Pentru înlăturarea acestor deficienţe angajamentele, să ne realizăm ritmic calitate şi reducerea termenului de exe­
laminorul de 800 nun., Constantin Li­
lată, depăşirea este de 21.577 , la Oţelarii au pus accentul pe reduce­ tera, Aclum Polvcra, Ronun Costea, este necesar ca comitetul sindicatului, ţia şi spre mecanizarea operaţiunilor planul pe sortimente. cutare, au contribuit la creşterea pro­
aglomerat de peste 22.200 tonr fa rea timpului de reparaţie a vctrclor, organizaţiile de partid din combinat, să grele din cariere. In general, extracţia Trebuie subliniat aportul brigăzii com­ ductivităţii muncii.
cocs metalurgic de peste 4.00ione muncitorii de la reparaţii siderurgice pe Aron Parau şi mulţi alţi muncitori, in­ controleze cu răspundere materialele marmurei se face în blocuri de circa plexe condusă de Alexandru Duma, de
ş.a.ni.d. La preţui de cost, mnprin reducerea timpului de reparaţii a agre­ gineri şi tehnicieni evidenţiaţi, care care urmează a fi prezentate în consfă­ Pentru conştiinciozitatea şi rezultate­
reducerea consumului de cocs laiale gatelor. Laininatorii au ca obiective re­ I*rin munca lor, au făcut posibile rea­ 1-3 m.c. In unele cariere ne folosim de la Bampotoc, a tăietorilor conduşi de le obţinute în această direcţie, merita
s-a realizat o economie în cinci de lizări tot mai importante. tuirile de producţie şi şedinţele grupe­ pcrloi.ito.irc mecanice cu care se bat Sute Emeric, a gateriştilor lui Alexan­ a fi scoşi în evidenţa conducătorii auto
14.793.000 lei. Remarcabile reai au ducerea timpului de laminare la lin­ lor sindicale şi să dea indicaţii pentru a găurile pentru dislocarea blocurilor. La dru Balla şi a multor altor muncitori
gouri, blumuri, ţaglc, cocsarii a da cocs
fost obţinute şi în direcţia creţ in­ Cu toate acestea, în organizarea în­ se întocmi aşa cum se cuvine. Astfel altele, ca de pildă Kuşchiţa, această ope­ Victor Atnche, Grigore Luca, Alexan­
dicilor de utilizare a agregatclo cu rezistenţă cît mai nure ctc. Toate trecerii în secţiile combinatului niai sînt care şi-.m realizat ritmic şi de calitate dru Troancă, Ion Cărpinişan, mecanicii
au drept scop de a produce mai mult, încă deficienţe. In unele secţii nu se întrecerea va putea deveni mult mai raţiune se face cu ajutorul liavezclor.
Toate acestea ca urinare a fapj că, mai bun şi mai ieftin. Printre promoto­ ţine o evidenţă precisă a rezultatelor vie şi mai mobilizatoare. sarcinile încredinţate. auto Ioan Borza, Ioan Doroghină, Ioan
‘1nlrc.,.u V ’n <n*''*ccrea socialistiun- rii lor figurează nume ca cele ale to­ obţinute, astfel ca ele să poată fi trecu­ IO AN DARAMUŞ Trebuie subliniat şi faptul că la cariera Ing. NICOLAE CIOBOTEA Topîrccami şi fierarul Mircca Găhlcanu.
citorii, inginerii şi tehnicienii nlo- varăşilor : Teodor Balcan, Ioen Nicolac, te pe graficul de întrecere. In rapoar­ din Kuşchiţa a fost mărită capacitatea directorul întreprinderii „Marmura" ION POP
rificat importante rezerve iuti au Gli. Scmciuc de la aglomcratorul II, tele care sînt întocmite de către condu­ activist d Comitetului orăşenesc de producţie. Aici s-au montat o bară din Simeria tehnician I
folosit eficient capacităţile de Juc- Aurel Lupu, Trifait Mileşan, Vasilc cerile unor secţii pentru consfătuirile Hunedoara al P.M.R.
ţic şi au muncit cu cntuziasnnlcc- Burciu, llie Mitcă, de la furnalele 1—4. de producţie iui sînt scoase în evidenţă
tivelc secţiilor şi sectoarelor, îma- Alexandru Oiaru, Nicolac Costea, Miliai metodele înaintate folosite de muncitori schimb şi a remediat deficienţa. Acest
C O NCURSUL C O R ESPO N D ENŢILO R ! V O L U N T A R I lucru a fost apreciat mult de mun­
citorii din atelier...
De atunci au trecut mulţi ani. Ma­
tei Clincea a devenit un lăcătuş cu
experienţă. Lucrările executate de el
au prim it mereu calificativul „foarte
bine". Acest calificativ a fost atribuit
Intilneşti adesea încrustate pe faţa­ de brigadă la sectorul II al E.M. Pc- şi aplică noul în producţie. Este un şi multor lucrări executate de cei că­
rora el le-a împărtăşit din experienţa
dele multor clădiri lucrate cu gust, trihi. Despre el, cît şi despre munci­ exemplu demn de urmat. personală. De aceea, este stimat şi a-
numele arhitectului. Omul vede clă­ torii brigăzii pe care o conduce, se ic preciat de întregul colectiv.
direa Şi dacă-i plece, citeşte cu res­ spun numai cuvinte de laudă. De mai Intr-o zi a rebmat o piesă necesară D. IONAŞCU — corespondent
pect numele aceluia care a conccput-o. multe luni brigada sa este evidenţiata maşinii de extracţie. A rămas peste
în întrecerea socialistă, îşi depăşeşte
Sînt însă oameni care, potrivit spe­ cu regularitate planul de producţie.
cificului meseriei, nu-şi încrustează Cum reuşeşte?
numele nicăieri, şi totuşi roadele mun­ „Secretul*4 succeselor constă în or­
cii lor se văd, sînt apreciate. Printre ganizarea judicioasa a muncii. Înainte
aceştia sînt şi oamenii din adîncuri de începerea lucrului, muncitorii se a-
care scot la „zi" sute, niii de tone de provizioncază cu materialele necesare.
cărbune peste plan. Sa vă prezentăm Apoi, Croitoru Gheorghe discută cu
cîţiva dintre ci. muncitorii sarcinile ce le au de înde­
k plinit. Ţinînd scama de calificarea
Bartha Francisc a îndrăgit mineritul fiecăruia, îi repartizează judicios pe
de pe băncile şcolii. Nu i-a fost greu operaţiile de lucru, îi controlează în
să-şi aleagă meseria. Totuşi, la înce­ muncă şi le dă explicaţii. După ter­
put, dorinţa nu şi-a putut-o împlini. minarea orelor de serviciu, în cadrul
Cîţiva ani a lucrat în salul natal, la brigăzii se face bilanţul muncii. Ast­
o fierărie. Apoi s-a angajat la E. M. fel, experienţa bună este continuată,
Pctrila. iar deficienţele se înlătură. Ca urina­
Aici, la Pctrila, muncitorii l-au în­ re, ci au reuşit să dea gata înainte
conjurat cu căldură, i-au arătat cu de termen multe lucrări de deschide­
drag tainele meseriei. Nici nu se pu­ re a noi locuri de muncă, fapt care
tea altfel. Bartha Francisc era disci­ z dus la sporirea producţiei de căr­
plinat, respectuos, îl pasiona mineri­ bune la E.M. Pctrila.
tul. Aşa ca nu i-a trebuit prea multă
vreme să-l înveţe. Este drept că nu 'k
i-a fost uşor. Pînă a fi miner a mun­ „Am fost muncitor la o fabrică de
ci: ca vagonetar, apoi ca ajutor miner. lîngă Galaţi. Pe urma .1111 venit aici,
Ajuns miner, s-a preocupat niai la mină, unde am învăţat meseria do­
mult de îmbogăţirea cunoştinţelor rita. Oamenii ni-au ajutar mult. Ei
profesionale. După o bucată de vreme m-au învăţat meserie. De aceea, n-am BARTHA FRANCISC CROITORU GHEORGHE
Pe scurt di la corespondenţii voluntari a fost numit şef de brigadă Din acea maistrul Serca Virgil, cu care colec­
să-i uit". Aşa îşi începe autobiografia
zi a început să fie cunoscut de a-
proapc toţi petrîlenii. Mai tîrziti de tivul E.M. Pctrila se niîndic.şte.
Duminica, în satul Ruşi, mul amintind printre altele de noul local de rite iiinerarii pentru vizitarea unor lo­ minicle lui a auzit toată Valea Jiului. ...Serca Virgil a învăţat meseria de
Haţeg^ colectiviştii pot petrece ipul şcoală cu 8 clase, ce va fi dat în folo­ curi istorice, unor localităţi pitoreşti, Brigada condusă de el îşi depăşeşte la minerit în mijlocul cărora a lucrat.
liber în modul cel mai plăcut mai sinţă în vara acestui an. pentru cunoaşterea mai îndeaproape a planul lună de lună. Acest lucru a in­ Dar nu î-a uitat. Faţă de aceştia este
instructiv. La căminul cultural t lo­ In continuare, pionierii au prezentat realizărilor obţinute de poporul nostru trat în rîndul minerilor din brigadă recunoscător, li ajută în muncă, le a-
calitate, care a fost recent reno, se un bogat program artistic. Ei au mul­ în anii regimului dcmocrat-popular. ca o tradiţie. rată cuni trebuie să lucreze pentru a
obţine rezultate niai frumoase. Le as­
'iV
oiganîzcază acţiuni culuu al-cutivc ţumit apoi vorbitorului pentru cuvin­ (prof. Andriţoiu N. Ioan — Şcoala me­ Croitoru Ghcorglic este miner, şef cultă sfatul şi împreună cu ei caută
interesante, bogate în conţinut. Jure tele calde rostite în faţa lor. (prof. N i­ dic Cugir).
asemenea acţiuni s-a numărat şi ccarc colac Dragomir — directorul Şcolii me­
a avut loc cu prilejul rulării fiului dii din Miercurea). ❖ Elevii claselor a IX-a şi a X-a de
lomincse „Tudor- . La aceasta auirti- ♦ După un an de studiu, în care la Şcoala medie din Miercurea au pre­
cipai, vizionind film ul cu viu eres, zentat, de curîiul j>c scena căminului
principala preocupare a fost învăţătu­ cultural dîn localitate piesa „Nota 2cro
cuca 100 de colectivişti. (Mariali™)*. II s-a situat mereu în fruntea întrece­
ra, elevii Şcolii medii din Cugir vor avea la purtare". Brigada complexa de muncitori fores­
£ Recent, pionierii şi şcolarii; la prilejul să-şi petreacă o vacanţă fru­ Spectacolul s-a bucurat de mult suc­ tieri, condusă de Ioan Todca II din sec­ rii. La sfîrşiiul primului semestru în
Şcoala medie din Miercurea, nnul moasă, plină de bucurii. Astfel, pentru ces Printre tinerii interpreţi s-au re­ torul Cîmpul lui Neag de la I. F. Pe­ carnetul de evidenţă al şefului de briga­
Sebeş, s-au ÎKtihtit cu tov. GeorgHo- pionieri şi şcolari s-a deschis o tabără marcat Ghcorglic Staicovici, Octavian troşani, a fost prima brigadă, care la în­ dă figura următorul bilanţ: planul fizic
nioştcanu, prim-sccrctar al Comiului de curte. Pe lîngă diferite activităţi, Presecan, Stela Ludoşan, Virgil Cumpă­ ceputul anului s-a angajat ca în cinstea depăşit la toate sortimentele. La sorti­
raional de partid Sebeş. Acesta a rbit aceştia vor lua parte la vizionări de tă, Constantin Pîşu şi Petru Gnstoue. celei de a XX-a aniversări a eliberării mentul buşteni do fag s-au dat peste sar­
copiilor despre realizările obţinui de spectacole, concursuri sportive, focuri Un merit deosebit în reuşita spectaco­ patriei, să depăşească planul de produc­ cinile de pian 483 m.c., iar la lemn de
oamenii muncii în cei douăzeci <ani de tabără, drumeţii şi excursii. O parte lului revine tov. prof. Petru Tcslaru, ţie la toate sortimentele de masă lem­ construcţii planul a fost depăşit cu 90
de ia eliberarea patriei, despre mina­ a şcolarilor îşi vor petrece zilele înso­ noasă. Exemplul ci a fost urmat apoi ni.c. Importante depăşiri s-.*.u realizat şi
tele comhjii creato de partidul şi ycr- rite ale vacanţei in taberele ce îşi vor căruia i s-a încredinţat regia artistică. de brigăzile conduse de Petru Muntea- la lemnul de celuloză şi deruta).
i’ul ţării noastre fiilor celor ce tm- deschide porţile în cele mai pitoreşti Un spectacol cu aceeaşi piesă a fost nu şi Luca Pop din acelaşi sector.
eesc, cadrelor didactice. De asentea, locuri din regiunea noastră. Pentru ele­ prezentat de către elevii amintiţi şi pe Intre cele trei brigăzi complexe a în­ CORN EA TiTU
învăţător
tov. George Honioştcanu a scos îcvî- vii ciclului mediu, conducerea şcolii va scena căminului cultural din Poiana.
ceput o vie întrecere socialistă. Lună
(din postul de corespondenţi vo­
denţă realizările din comuna Miei'rca, organiza trei excursii in ţară pe dife­ (Nicolac Dura). de lună brigada condusă de Ioan Todca luntari din Iscroni) SEREA VIRGIL MATEI CLINCEA