Page 32 - 1964-07

Pog. 3
Nr' 2965 Drumul socialismului
a

PROM OVAREA N O U LU I -
^/Je d fu m u ri de, munte

PREOCUPARE DE FRUNTE

Primul semestru al acestui an l-am ductivitate medie dc 28 tone pc post. Mijesc zorile. La sediu! coloanei mai mulţi, am urnit stîncă din loc şî care Barbu învăluie cu privirea în­
încheiat cu succes. In fiecare lună mi­ Diferenţa marc provine din gîtuirilc la auto I.M.T.F. din Lupcnî autocamioa­ nc-am continuat drumul. treaga maşină. Totul c în regulă. Un
neri) de la Glielar au reuşit să înregis­ încărcare. Vagonetarii dc la gurile dc nele prind să duduie. începe o nouă Barbu Victor n-a spus totul. Nu-i zgomot surd, înăbuşit, şi pornim din
treze la producţia globală depăşiri ale evacuare nu reuşesc să ţină pasul cu mi­ zi dc muncă. Printre conducători» place să vorbească despre siuc. Cc a nou la drum. ' Coborîm. Ochii lui
Sarcinilor de plan între 3,3 şi 21,5 la nerii din abataje, care execută doar auto ce vor porni în sus, spic izvoa­ ocolit cl cu bună ştiinţă, vom spune Barbu sînt aţintiţi mereu înainte.
sută. Aceste rezultate s-au realizat atît operaţiunile dc copturile, perforare şi rele Jiului, sc află şi tinerii Barbu noi. Barbu Victor a oprit pentru că In dreptul sectorului Ruta, un roGc
pe seama îmbunătăţirii valorii metalur­ împuşcare, minereul căzînd dc la sine în Victor, Grîgore Vercş şi loan Matei. toată fiinţa lui tîra concentrată asupra venit din concediu îi face semn lui
gice a minereului livrat Combinatului magaziile din care apoi se evacuează. Din locul de parcare, primul sc Barbu să oprească.
siderurgic Hunedoara, cît şi preocupării Eliminarea gîtuirilor dc la încărcare a desprinde autocamionul cu nr. 26.757 {( fit Uh4t 7/T9&fc2 — Haî noroc Victore ! Cum a mers'
susţinute pentru sporirea productivită­ constituit obiectul unor studii amănun­ HD Ia volanul căruia se află condu­ CORSSPO NGENTILOR luna i,,,,v“iuâ !
ţii muncii în abataje, ceea cc a dus la ţite, efectuate dc cadrele tehnice şi in­ cătorul Barbu Victor. Maşina luceşte
asfaltată a Şoselei $i nicidecum pe dru­ nnsr
sporirea producţiei dc minereu. ginereşti, la indicaţia comitetului de de curăţenie. S-ar crede că toate a- .: mm — Nn ştii ? Bine. Maşina merge
In perioada amintită conducerea teh­ partid. Cauzele cerc produc aceste gî- ceste maşini se deplasează pe panglica ceas. Am economisit vreo treizeci litri
nică a exploatării, îndrumată îndea­ tuiri sînt multiple, Principala este însă de benzină şi ceva ulei.
proape de comitetul de partid, şi-a ori­ rămîncrea în urmă a încărcării faţă dc muri de munte, de categoria a Vl-a. muncii cc o savîrşca. Pentru că. pri­ — Cu tonele kilometrice cum stai ?
entat activitatea spic principalul indi­ exploatare. Dc aceea, este necesar ca în Neprevăzutul, provizoratul, greutăţi­ virile, auzul, toate simţurile erau sub­ — Depăşire zece la sută, măi Petic.
cator al planului dc stat : productivita­ noile orizonturi unde $c preconizează le cc sc Ivesc conferă muncii acestot
tea muncii. La indicaţia comitetului dc exploatarea prin metode de marc pro­ oameni caracterul de eroism cotidian ordonate îndeplinirii ireproşabile a — Alte noutăţi ?
partid a fost studiată temeinic experien­ ductivitate să se confecţioneze guri me­ Conversaţia cu îndemînaticul con­ sarcinilor încredinţate. Cu alte cu­ — Am cumpărat ieri de la Lupcnî
ţa acumulată în anii trecuţi in privinţa canice dc evacuare, să sc construiască ducător auto Barbu Victor începe cum vinte, Barbu Victor a oprit maşina „îndrumătorul automobilistului- . Toa­
aplicării metodelor dc exploatare dc galerii de ocol prin care să se asigure era şt firesc cu meseria. pentru că era la datorie. tă mecanica auto o găseşti in c). Ţî-I
marc productivitate cum sînt : exploa­ tiu flux continuu al vagonctclor In în­ — Faceţi zilnic drumul acesta ? recomand şi ţie.
cărcare. Pentru a înlătura eventualita­ Discuţia alunecă dc la un subiect
tarea în subetaje, cu înmagazinarea mi­ — Zilnic şi... de maî multe ori Sciîşnind sub povara celor 4 tone
nereului, şi metoda combinată. In frun­ tea blocării gurilor dc încărcare din Motorul merge ceas. la altul. Ajunşi la punctul forestier
tea echipelor care aplică aceste metode cauza bulgărilor marî, la orizonturile — înseamnă că-l îngrijiţj bine ? Cîmpul mielului, maşina este în­ dc buşteni încărcătura, autocamionul
de muncă au fost puşi mineri cu o bo- noi sc vor proiecta şi executa orizonturi — Păi altfel... După fiecare drum călcată cu buşteni groşi dc fag. Intre cu nr. 26.757 HD sc urneşte din loc,
bată experienţă şi o bună calificare secundare dc sfărîmarc, asigurîndu-sc şi în timpul cursei obişnuiesc să dau timp, Barbu face obişnuitul control al Barbu Victor devine din nou omul
profesională cum sînt Constantin Ţn- astfel granulaţia optimă a minerelui, ocol de mai multe ori maşinii. Nu ştii atent, exemplul la volan, aşa cum îî
Bobinatoare* Ana Lojigan de la întreprinderea „Viscoza" din Lupcnî îşi chcndrca, Francisc Balaş, Zamfir Aurel, care să permită funcţionarea normală ce se poate întîmpla. Dacă eşti atent maşinii. La urmă verifică încărcătura
organizează temeinic numea. Ca urmare, ca depăşeşte cu regularitate planul dc Aron Rădos, Aurel Moga şi alţii. îndru­ a gurilor mccjjuce dc încărcare. Pe poţi preveni o urmare neplăcută. Cînd — Fixaţi mai bine buşteanul cel de şade bine unui fruntaş şi evidenţiat în
producţie şi dă numai produse de bună calitate. mate cu competenţă dc maiştrii Aurel lingă acestea este nevoie şi de folosirea mă întorc la sediu o curăţ lună, apoi sus, sc adresă cl oamenilor care încăr­ întrecere.
Barbu. Ghcorghe Mălinescu, Gheza Gru- unor vagoncţi ficşi pentru cărbune mai îi fac o revizie tehnică r.mănunţiră. La caseră maşina. Un u ltim control în T1TU CORNEA
ber, loan State, Samoilă Martlarc, Va­ marc dectî cei de care dispunem în pre­ fiecare 600 km. parcurşi fac revizia
lentin Aricşan, Anton Vercş aceste zent şi care ne produc greutăţi în generală a maşinii.
ÎN F O R M A Ţ II D E P A R T ID echipe au înregistrat lună dc lună re­ transport. Aceste soluţii se află încă în — A ţi avut vreun accident ?
zultate frumoase în producţie. In pri­ faza propunerilor, executarea lor presu­ — Nici unul. Era să sc întîmplc. IN S T A N T A N E E
mul trimestru, dc exemplu, în abatajul pune investiţii caic s-ar putea amortiza Coboram odată încărcat cu buşteni.
h a r e c L U P E N / unde se aplică metoda de exploatare cu repede prin sporirea productivităţii Era tocmai după o ploaie torenţială.
numciî. Iit acest sens aşteptăm şi spri­
înm,i£»ziflarea minerului s-a realizat o Drumul îngust şi alunecos devenise
Recent, adunarea generala a organiza­ Comitetul de partid dc !a E. productivitate 'd? 16,1' tone pc post, jinul conducerii Trustului miner Deva. greu accesibil. O mică neatenţie, o
La Ghelar mr.i sînt încă şi unele de­
ţiei Jc bază F.M.R. de la cooperativa M. Lupcnî a analizat dc curînd în- la metoda combinată 13,7 tone pe ficienţe care fac ca să nu obţinem re­ întîrzierc dc cîteva secunde în luarea
meşteşugărească ,,Retezatul*' din Ha­ tr-o şedinţă plenară lărgită felul în care post, iar la metoda dc exploatare în zultatele scontate. Este vorba dc îndru­ unui viraj, şi puteai uşor să te prăvă­
ţeg a luat în discuţie felul cum conducerea tehnico-administrativă s-a subetaje productivitatea a fost de 6,23 marea tehnică. Nu întotdeauna maiştrii leşti peste stîncă abruptă. După o ju­
s-a desfăşurat în anul 1963-1964 învă- preocupat de respectarea normelor de tone pe post, faţă de 2,47 tone pc post îndrumă cu simţ de răspundere echipele mătate de oră dc mers am ajuns la
ţămîntul dc partid în această unitate. tehnica securităţii muncii. cît s-a realizat în locurile de muncă de mineri în plasarea judicioasă a gău­ locul botezat de noi „Cotul dracului- .
Cu acest prilej, tov. Aurel $eroni, Pe baza analizei şi propunerilor fă­ unde se aplică exploatarea prin abataje_ rilor în front, nu sc străduiesc să gă­ Si astăzi punctul acesta este cel mai
membru in biroul organizaţiei de baza cute s-au stabilit măsuri pentru înlătu­ cu rambleere, său 3,48 tone pe post în sească cele mai bune soluţii pentru fo­ greu de trecut. Diurnul îngust, co-
r.M.R., a prezentat un referat din care rarea unor lipsuri existente în această abatajele cu surpare si felii orizontale losirea din plin a forţei pneumatice, teşte brusc, aici, după uu colţ dc
a reieşit că, în comparaţie cu anii tre­ privinţă. Simpla comparare a cifrelor de mai sus stîncă. Panta e destul dc marc.
cuţi, in anul dc studiu 1963-1964 învă- A. MICA scoate în evidenţă eficienţa economică ceea cc ar duce Ia scurtarea timpului dc Deodată, observ după colţ o stîncă
perforare a unei găuri, pe dc o parte,
ţămîntul dc partid a decurs mult mai corespondent a noilor metode de muncă. Pe lingă a- prăbuşită în mijlocul drumului. Calea
iar pe dc altă parte; la prelungirea pro­
bine. Frecvenţa a fost bună, iar lecţiile ceasta, se reduce complet consumul de gramului de perforare putîndu-se astfel îmi era baricadată". Sâ trec peste ca
predate în cadrul cursului seral anul i, lemn, armarea făcîndu-se numai în ga­ sau s-o ocolesc era cu neputinţă.
au avut un conţinut bogat şi au fost CALAN-PETROŞANI leria dc bază şi s-a redus Ia una singură bate mai multe găuri. In fond e vorba — $i?
strîns legate dc activitatea practică a echipele dintr-un orizont. Creşterea tot de productivitate. Lipsei dc iniţiati­ — Şi am oprit. Apoi, prima grijă
cursanţilor. productivităţii muncii a impus mecani­ vă i se adaugă şi unele cazuri, de indis­
Materialul predat dc către propagan­ Concomitent cu închiderea anului de zarea transportului în subteran şi folo­ a fost să le dau de ştire tovarăşilor cc
dist a fost însuşit, fapt ce s-a reflectat studiu în învăţămîiuul dc partid, în sirea judicioasă a capacităţii locomoti­ ciplină. Maistrul loan Băncescu, dc veneau din urma. Cînd nc-am strîns
şi în timpul convorbirilor. In special, cadrul uzinei „Victoria" Călaji şi velor. Pentru a demonstra superiorita­ pildă, nu respectă dispoziţiile primite şi
iov. Alexandru Crainic, Uomiţîan Prcj- U.R.U.M. Petroşani au fost luate mă­ tea acestor metode avansate de muncă nu-şi îndeplineşte întocmai sarcinile.
ban, Ion Radu, Ghcorghe Mărgincanu suri pentru organizarea noului an de e suficient să amintim că prin aplica­ Deşi a fost criticat în repetate rinduri, Creşte numărul
au dovedit multă preocupare în aceas­ învăţămînt. Membrii comitetelor dc rea lor, capacitatea de producţie creşte continuă să lucreze aşa cum ştie el.
tă privinţă. partid din aceste uzine au fost reparti­ de 2,7 ori. iar concomitent se reduce
Referatul cît şi discuţiile purtate au zaţi cu sarcini concrete pentru a ajuta complet efortul fizic la încărcare. ignorînd indicaţiile ce i s-au dat. Or, depunătorilor
scos însă în evidenţă şi faptul că unii organizaţiile dc bază în vederea selecţio­ Rezultatele obţinute pînă acum nu metodele de mare productivitate presu­
cursanţi nu au dat atenţia cuvenită în- nării propagandiştilor şi cursanţilor, sta­ sînt la nivelul posibilităţilor pe care îc pun precizie în aplicarea lor. Această la C.E.C.
văţămîntului dc partid, lipsind uneori bilirii măsurilor cale să contribuie la oferă aceste metode pentru creşterea sarcină revine maiştrilor — conducăto-
dc la cursuri. buna organizare a anului de învăţămînt productivităţii muncii. Dacă productivi­
Organizaţia dc partid a stabilit apoi 1964 — 1965 torii nemijlociţi ai procesului dc pro­ Acţiunea dc economisire a banilor pc
măsuri pentru organizarea anului de stu­ DIONISIE MUNTEANU tatea realizată la aceste metode după ducţie. librete C.E.C. a cuprins un numi» im­
diu 196*1 -]965 în învăţămîntu! de partid. 1 BERTOŢI încărcare este în medic de 12—14 tone ing. MIRCEA LEONTE portant dc salariaţi ai Exploatării mi­
NICU SBUCHLA corespondenţi pe post, în abataje se realizează o pro­ şeful E. M. Ghelar niere din Deva. Datorită muncii des­
făşurate dc mandatarii C.E.C., minerii
s-au convins de avantajele economisirii.
VÂ P R E Z E N T Ă M Mulţi din depunătorii la C.E.C. au
reuşit să-şi cumpere obiecte dc uz per­ Muncitoarea Ana Bojon din secţia depănat a întreprinderii „Sebeşul" din
sonal cu banii economisiţi. Astfel, tov. Sebeş, urmăreşte cu atenţie procesul de tricotare a ciorapilor.
G RU PU L ŞCO LA R M INIER PETRO ŞA N I N. Jurca şi-a cumpărat- un televizor şi P ^ - «
frigider,' A. Moda şi-a terminat cons­
trucţia casei proprii, loan Bota şi-a ţ
cumpărat mobilă etc.
Pentru a cunoaşte Şcoala profesiona­ sălile de clasă; curate şi bine luminate, In cele şase ateliere ale şcolii, unde alte cărţi (biblioteca dispune de 16.000
lă minieră din Petroşani sub toate as­ adevărate laboratoare şî ateliere, unde elevii anului I descifrează primele se­ volume), jar corpul profesional este for­ Dcpunîud bani pc libret cu dobîndă
pectele sale. ar fi necesar zile în şir. elevilor le stau la dispoziţie o abunden­ crete ale meseriei lor viitoare, în care mat din peste 60 de ingineri de dife­ şi cîştiguri tov. C. Faur, a cîştigat la
Vizita ar putea începe, bunăoară, cu ho­ ţă de materiale didactice dintre care îşi formează deprinderile dc bază în- rite specialităţi. Dormitoarele spaţioase tragerea la sorţi din trimestrul I 1.000
lurile şi sălile corpului dc învăţămîut cele mai multe sînt confecţionate însăşi tr-ale meseriei, se găsesc utilaje dintre
prin care vitrinele cu piese, scule, in­ de către elevi. Ele servesc la lămurirea cele mai moderne, cu care viitori» me­ şi curate, cantina, formează un tot dc Ici.
optime pentru aproape 1.000
condiţii
strumente, maşini şi aparate, dintre cele perfectă a fiecărei noţiuni tehnice pre­ seriaşi vor lucra şi în producţie după dc elevi. ILIE S1TARU
mai felurite, în mărime naturală sau în date, la închegarea încă din clasă a pri­ terminarea şcolii. Maiştri cu o îndelun­ corespondent
miniatură, vorbesc despre marca măes- melor legături dintre cunoştinţele teo­ gată experienţă profesională şi didacti­ Cu cîţiva ani în urmă, pc lîngă şcoa­ *
ţrie a celor caic le-au e.wutat, clevii- retice şi cele practice. Printre aceste ma­ că, ca Iancu Ion, Todor Ion şi alţii, asi­ la profesională s-a înfiinţat şi o şcoală
uccnici. Prin aceleaşi săli şi holuri, pri­ teriale pot fi văzute transportoare cu gură instruirea practica temeinică a tu­ tehnică pentru preparatori cărbune şi Şî în satele noastre, colectiviştii s-au
vind tablourile expuse ale absolvenţilor, raclere, diferite locomotive dc mină, minereuri care cuprinde în prezent convins de avantajele depunerii econo­
turor elevilor. Ei ajung In sfîrşitul pri-
ai face cunoştinţă cu generaţii dc oa­ instalaţii dc semnalizări acustice şi op­ aproape 400 de tineri. Această şcoală miilor la C.E.C. Datorită muncii des­
meni, pentru care şcoala da aici şi-a tice dc la suprafaţă la diferite orizon­ mului an de şcoală să execute lucrări reprezintă pepiniera cadrelor dc munci­ făşurată dc comitetul de sprijin C.E.C.,
deschis porţile sale spre cele mai fru­ turi, maşini unelte etc, toate în stare deosebit de pretenţioase, dc categoric tori cu înaltă calificate pentru prepa- în comuna Rapolt din oraşul regional
moase meserii minereşti, spic tainele de funcţionare, deşi construite la o marc, Deva, s-a reuşit ca numărul depunăto­
raţiilc industriei noastre miniere.
acestora. Pentru că, în îndelungata sa scară foarte redusă. Elevii au învăţat La asigurarea unei înalte pregătiri rilor să crească. M ulţi colectivişti au
După absolvirea şcolii, proaspeţii
existenţă, Şcoala profesională minieră să le cunoască, să lc întreţină şi în cele profesionale a elevilor contribuie însă reuşit astfel ca din banii economisiţi la
muncitori vor fi repartizaţi în produc­
din Petroşani a dat minelor mii dc ca­ din urmă să le şi construiască. în primul rînd şi în cea mai mare mă­ C.E C. să-şi cumpere obiecte dc uz cas­
ţie la exploatările miniere din regiunea
dre dc muncitori calificaţi. Numai în In ultimii ani, în cadrul şcolii s-au în­ sură condiţiile deosebite create aici în nic. Colectivişti ca Dumitru Drâghici,
Hunedoara, unde tovarăşii lor mai mari
ultim ii zece ani şcoala a fost absolvită fiinţat noi laboratoare, înzestrate cu anii regimului dc democraţie populară,
ii aşteaptă pentru a-î înconjura cu ace­ Acos Francisc, Ana Duma, Maria Bo-
dc peste 1.5C0 de tineri, pregătiţi în toate cele necesare demonstraţiilor zil­ atîr în ceea cc priveşte partea instruc-
eaşi atenţie cu care sînt înconjuraţi în tîci şî mulţi alţii şi-au cumpărat apa­
meseriile de mecanici de mină, electri­ nice şi experienţelor, aşa cum sînt labo­ riv-educativî, cît şî condiţiile dc trai ale
întreprinderile noastre socialiste noile rate dc radio, mobilă, maşini de cusut
cieni dc mină, forţă, staţii şi reţele, ratoarele de fizică, electrotehnică, geo­ elevilor. In şcoală sosesc în fiecare an
cadre dc muncitori o dată cu intrarea ori şi-au reparat casele.
strungari, lăcătuşi, sudori, frezori şi tur­ grafie, sau cabinetele de explorări mi­ noi şi noi materiale didactice, utilaje şi
lor în producţie, Muncitorii din echipa condusă dc tovarăşul loan Zsigntond dc la I. F.
nători. niere, tehnologia meseriei pentru strun­ maşini pentru ateliere, aparate pentru IO AN ŞOTINGA
Vizita ar putea continua apoi prin gari şi lăcătuşi montatori. laboratoare, manuale de specialitate şi LAL ROMULUS corespondent Sebeş lucrează cu hărnicie la încărcatul cherestelei.
sfaturile populare ale comunelor Dra- Vitrinele, se sublinia în cadrul se­ ridicarea gradului de urbanistici a ora­
şov, Tciuş, Clopotîva, Miercurea, Apol- siunii, nu un rol important în estetica şului sau satului, lucrări care să fie exe­
dul dc Sus, Lăpugiu şi altele au obţinut oraşului. Acest lucru nu l-au înţeles cutate în baza unei schiţe de sistemati­
iiF a se ie i ş a le le s in i im m i m m m a n i a t bune rezultate in cadrul acţiunilor gos­ însă conducătorii unităţilor comerciale zare. Pentru viito r va trebui să avem
din Alba lulia, Petroşani, Lupeni, Orăş­
podăreşti şi dc înfrumuseţare.
în vedere şî străzile şi cartierele mărgi­
lie cic. Dc asemenea, sînt încă unităţi naşe. Să se dea aceeaşi atenţie atît car­
Sâ în lătu răm unde curăţenia lasă de dorit. tierelor centrale cît şi celor periferice.
Va trebui de asemenea să avem în ve­
Dezvoltarea în ritm impetuos a in­ locale şi au făcut propuneri în acest patriotică, dîndu-i acesteia un caracter organizat şî în oraşele Hunedoara, Cu- Faţă dc aceste deficienţe, aşa cum sc dere nu numai aspectul străzilor ct şi
dustriei şi agriculturii din regiunea sens. S-au întocmit schiţe pe străzi şi larg de masă. La înfăptuirea lucrărilor gîr, Lupeni şi altele. Avînd o strînsă deficientele sublinia în cadrul sesiunii, vor trebui a! curţilor, deoarece în multe locuri ele
noastră a atras după sine şi ridicarea la cartiere cu lucrările dc înfrumuseţare, un sprijin preţios l-au prim it sfaturile legătură cu masele, sfaturile populare au luate măsuri. Comitetele executive ale lasă dc dorit.
un nivel corespunzător a aspectului ur­ astfel ca ele să aibe un aspect ordonat, populare din partea organizaţiei dc cunoscut toate iniţiativele deputaţilor, sfaturilor populare au datoria să mo­ Pentru mediul rural, atenţia va trebui
banistic al oraşelor şi satelor. Conduse încadrat în planul general de sistema­ U.T.M., a comitetelor sindicale şi dc propunerile comitetelor dc stradă şi Analizînd modul în caic s-a desfă­ bilizeze tot mai mult masele, să orga­ îndreptată în primul rînd înspre ter­
şi îndrumate de organele dc partid, sfa­ tizare al oraşului. La Hunedoara s-an femei S-au executat astfel în primele bloc, dînd astfel tot sprijinul la înfăp­ şurat întrecerea patriotică în prima eta­ nizeze sistematic acţiuni de muncă pa­
turile populare, dovedind capacitate or­ făcut asemenea schiţe pe fiecare bloc cinci luni ale anului 1964 lucrări a tuirea lor. Lucrările sesiunii au scos în pă, pînă la 1 Mai, din raportul şi co- triotică, să atragă la înfăptuirea planu­ minarea construcţiilor noilor săli de
clasă, pentru ca astfel să se asigure con­
ganizatorică, iniţiativă şi spirit gospo­ în parte, iar la Cugir, Ia întocmirea căror valoare trece de 20 milioane Iei. evidenţă şi faptul că in ultimul timp s-a raportul prezentat cît şi din discuţiile rilor <k lucrări toate formele muncii diţii corespunzătoare în noul an şcolar.
dăresc au obţinut cu fiecare an noi suc­ documentaţiei, au fost atraşi specialişti La aceste lucrări s-au efectuat peste 6 îmbunătăţit deservirea în unităţile co­ purtate s-au desprins şi unele deficienţe. organizatorice dc masă. De asemenea, să depunem mai multe
Uncie sfaturi populare nu au analizat
cese în realizarea planului economici din întreprinderile republicane. O dară milioane orc de muncă patriotică. merciale, iar prezentarea mărfurilor şi eforturi pentru alinierea gardurilor şi
locale, au atras tot mai mult masele de aprobate planurile de măsuri, comitetele Printre lucrările mai importante, rea­ vitrinelor are uu aspect mai îngrijit. temeinic posibilităţile existente, şi ca întreţinerea drum urilor comunale.
urmare ele şi-au propus un volum mic Sarcini (5c viitor
oameni ai muncii Ia rezolvarea m ulti­ Rezultate bune au obţinut şi între­ dc lucrări. Cu mai multă atenţie va trebui sa se
plelor sarcini. Pentru gospodărirea şi prinderile de gospodărire comunala şi ocupe sfaturile populare, întreprinderile
Sesiunea a apreciat ca un fapt nega­
înfrumuseţarea oraşelor şi satelor, sfa­ locativă. A crescut preocuparea pentru tiv şi ritm ul inconstant dc lucru. In In cadrul sesiunii a luat cuvîntul şi de gospodărire comunală şi locatîvă de
tov. Andrei Cervcncovici,
secretar al
turile populare au organizat Jargi ac­
ţiuni obşteşti, în vederea ridicării gra­ însemnări pe marginea sesiunii întreţinerea imobilelor proprietate dc majoritatea oraşelor şi comunelor s-a Comitetului regional dc partid. Vorbi­ salubritatea corespunzătoare a oraşului,
stat, pentru curăţenia oraşului.
observat în prinu etapă un ritm susţi­ de îmbunătăţire* transportului în co­
dului urbanistic. In atenţia Comitetului executiv al torul a arătat că în întrecerea patrio­
Sesiunea XlV-a a sfatului popular, Sfatului popular regional Sfatului popular regional a stat şi dez­ nut, ca apoi acesta să scadă treptat. In tică pentru înfrumuseţarea şi gospodă­ mun, deservirea şî curăţenia-în unităţile
care a avut loc de curînd, a dezbătut voltarea staţiunilor balneo-climatcrîce unele locuri chiar, timp îndelungat uu rirea oraşelor şi satelor, pornită în subordonate (săli de S|>ectacolc, hoteluri,
bai publice etc.). Iu unităţile comerciale
tocmai această latură a muncii sfatu­ şî a punctelor turistice, care completea­ s-a maî întreprins nimic. Carol cinstea celei de-a XX-a aniversări a să urmărim aspectul gospodăresc. In di­
Te bună dreptate, arăta tov.
rilor populare. executive le-au defalcat pe circumscrip­ lizate în perioada respectivă au fost ză ansamblul lucrărilor de înfrumuse­ Fodor, a fost criticat oraşul Petrila eliberării patriei s-au luat angajamente ferite localităţi este necesar să vedem
ţii electorale, comitete de străzi şi amintite repararea şi întreţinerea dc ţare. pentru aspectul necorespunzător al mobilizatoare. Dc curînd. la mai multe faptul că unele firme sînt vechi, urîte
Un foiSaiBtf rodine blocuri organîzîndu-sc totodată discuţii străzi şi trotuare pe 31.000 m.p., dru­ făşurat întrecerea patriotică şî în ca­ străzilor. C ritici au fost aduse şi la sfaturi populare s-au analizat rezultatele şi deci să fie înlocuite.
Pe o tre.\otă mult superioară s-a des­
obţinute stabilindu-sc mărirea volumu­
pe marginea lor. S-a mobilizat astfel o
muri pe 360 km, amenajări şi extinderi
largă masă de oameni, au fost folosite de zone verzi pe 530.000 m.p. şî altele. drul comunelor şi satelor regiunii. Sc adresa Comitetului executiv al Sfatu­ lui lucrărilor din plan, potrivit posibi­ Nici un moment nu va trebui scă­
lui popular orăşenesc Alba lulia, care,
întrecerea patriotică desfăşurată în tot Ia traducerea lor în viaţă toate formele Succesele obţinute au fost o urmare dezvoltă tot mai mult în riadul co­ datorită lipsei dc preocupare şi orga­ lităţilor locale. ldată' din vedere preocuparea pentru
cursul anului trecut a demonstrat resurse­ muncii organizatorice a sfaturilor popu­ firească a faptului că la indicaţia Co­ lectiviştilor dragostea faţă de realiză­ nizare a muncilor patriotice, s-a situat Pentru reuşita acţiunilor propuse este păstrarea şi întreţinerea lucrărilor gos­
le şi posibilităţile largi dc care dispun sfa­ lare. Aşa an procedat comitetele execu­ mitetului executiv al Sfatului popular rile înfăptuite, simţul de răspundere mult sub nivelul posibilităţilor. Aici necesar ca acestora să Ii sc dea un ca­ podăreşti. Altfel, întreaga muncă de­
turile populare în ridicarea gradului tive ale sfaturilor populare din Hune­ regional, staturile populare subordonate pentru buna gospodărire a satului. In s-au început lucrări în multe puncte racter dc continuitate, să se desfăşoare pusă va fi zadarnică, sc va irosi.
gospodăresc al oraşelor şi satelor. Re­ doara, Cugir, Lupcnî, Deva, Orăşlie şî au făcut din circumscripţiile electorale comunele regiunii, subliniau în cuvîntul dai ele nu au fost complet terminate. pe baza unor planuri dc acţiune judi­ Un loc important în reuşita acţiuni­
zultatele cu care s-a încheiat întrecerea Brad. centrul de greutate în mobilizarea ma­ lor tov. Safta Marîş şi Felicia Lazăr, Sesiunea a scos în evidenţă şi lipsa dc cios întocmite. Periodic sfaturile popu­ lor îl are colaborarea strînsă cu comi­
au fost deosebit dc valoroase. Pc baza Iu planurile de lucrări s-au prevăzut selor de cetăţeni. In felul acesta s-au iese tot maî mult in evidenţă ordinea şi preocupare pentru întreţinerea lucrări­ lare vor trebui să analizeze cursul lu­ tetele dc bloc sau stradă, cu organi­
experienţei acumulate, sfaturile popu­ pe întreaga regiune executarea, prin născut noi iniţiative şî metode dc curăţenia. La sate s-au executat lucrări lor gospodăreşti. crărilor pentru a interveni operativ cu zaţiile U.T.M., comitetele sindicale şi
lare au pornit în noul an cu un elan muncă patriotică, a unor obiective în muncă. Comitetul executiv al sfatului de construcţii social-culturale, întreţi­ Prea puţină preocupare pentru as­ măsuri corespunzătoare. In vederea a- de femei. Această colaborare va trebui
şi ma| sporit pentru a da comunelor şi valoare dc peste 22 milioane lei. Printre popular orăşenesc regional Deva, sub­ neri de drumuri şi poduri, alinieri de pectul gospodăresc al oraşelor manifes­ siiiurării unei mobilizări largi a oame­ întărită, lărgită. Dc asemenea, nu va
oraşelor nn aspect edîlitaro-gospodăresc altele s-au prevăzut construcţii, repa­ linia tov. loan Irimie, a organizat cu garduri şi străzi, plantări dc pomi, cu­ tă unele şantiere de construcţii. Nu rare nilor muncii, comitetele executive să trebui scăpată diu vedere educarea
cît mai plăcut. raţii şî întreţineri de drumuri pe 560 deputaţii, preşedinţii comitetelor de stră­ răţări de păşuni şi altele. Pînă acum sînt cazurile cînd în jurul punctelor dc solicite mai mult sprijinul organizaţiilor cetăţenilor îu spiritul grijii şi al păs­
Pentru buna desfăşurare a acţiunilor km, străzi şi trotuare pc 400.000 m.p., zi şî blocuri şedinţe de lucru unde au s-a executat peste 90 la sută din volu­ lucru sînt aşezate în dezordine mate­ dc masă, al conducerilor unităţilor eco­ trării lucrărilor gospodăreşti.
gospodăreşti, comitetele executive, con- amenajări şi extinderi de zone verzi discutat mersul lucrărilor gospodăreşti. mul dc lucrări planificate : reparaţii şi riale, iar curăţenia la locul dc muncă nomice etc. Lucrările planificate să fie Aşa cum subliniau majoritatea to­
snltînd mase largi de oameni ai muncii pe mai bine de 300.000 m.p., întreţineri Cu aprobarea Comitetului orăşenesc întreţineri de drumuri pc 350 km, cu­ lasă dc dorit. Pe străzile pc caic trec eşalonate în timp cu responsabilităţi varăşilor care au luat cuvîntul în sesiu­
a*i h '^ rm it planuri ţje măsuri, caic au parcuri şi zone ver/.î pe 1,9 milioane al P.MR. Deva. aici au fost invitaţi şi răţarea a 13.000 ha păşune şi altele la maşinile cu materiale acestea, lasă urme pc oameni. Dc asemenea, să se stabileas­ ne, există peste iot un entuziasm ge­
fost supuse discuţiei şi aprobate de se­ m.p., extinderi reţele apă, canal pe 9 organizatorii grupelor dc partid ţie care s-au efectuat peste 3 milioane ore vizibile dc var, ciment, nisip, mortar etc. neral, canalizat spic înfrumuseţarea si
siunile sfaturilor populare. La Cugir şi km şî altele. străzi sau blocuri. In cadrul discuţiilor de muncă patriotică. In prezent sc află Nici afişajul public nu se face peste că şi asigure nccesartd dc materiale, buna gospodărire a oraşelor şi satelor.
Hunedoara, sublinia tov. Viorel Răcea- Pentru a da viaţă planurilor de lu­ în construcţie (în diferite stadii) 149 tot în mod organizat. In mai toate ora­ mijloacele de transport, forţa dc mun­ Dc datoria sfaturilor populare este să
nu şi M iluiţ Conţ, încă dc la începutul crări întocmite, sfaturile populare, sub s-au luat angajamente mobilizatoare şi săli dc clasă, ce se execută din contri­ şele întîlncşti afişe, puse pe toate gar­ că necesară la executarea lor. folosească îu mod chibzuit acest en­
anului, comitetele executive au format conducerea şi îndrumarea organelor dc s-au lansat entuziaste chemări la în­ buţia voluntară a cetăţenilor. durile şi pereţii clădirilor, deşi există Pc primul plan sa fie puse acele tuziasm, să-l facă sa-şi dea dîn plin
colective care au analizat posibilităţile partid au organizat temeinic întrecerea trecere. Asemenea şedinţe de lucru s-au îndrumate de organizaţiile dc partid, locuri fixate în acest scop. lucrări care contribuie în mod direct la roadele. V. FURIR