Page 35 - 1964-07

Pog: 2 Drumul socialismului Nr. 2966

â @ E M ©

DUMINICA 12 IULIE 1964

CINEMA 20,05 Teatru Ia microfon „H curic al
IV-lca; 22,45 Muzică de dans.
DEVA : Cerul şi mocirla — cine­
f: (Caleidoscop matograful „Patria"; Bunica Sabclla fara reprezentativă a Armatei; 7,35
PROGRAMUL II; 7,00 Cîntă fan­
— cinematograful „A rta "; PETRO­
Solişti şi formaţii artistice din regfu-
ŞANI: Lovitura de pedeapsă — cine­
matograful „Republica"; Renul Alb nca Dobrogca, participante la cel dc
O In Uniunea Soviccică exista -40 de * pe teritoriul său a ja ra va n cl firiixj^e a — cinematograful „7 Noiembrie" ; al VH-Jca concurs dc amatori; 10,00
studiouri cinematografice. Numai în tarului Trântei (,H20.0ftt) franci). Chel­ ALBA IU L IA : Pc Donul liniştit se­ Cîntecc şi jocuri populare; 10,33 Me­
anii postbelici, cineaştii sovicciei au tuielile militare se ridică la numai... 23 ria III — cinematograful „V ictoria";
prezentat la fcstivalclc internaţionale de lianei. Jurnalul Anncî Franck — cinemato­ lodii distractive; 13,00 Concert pen­
peste 3C0 de fiinţe cărora le-au fost a- O In 1963, ţara care a produs cel graful „23 August"; SEBEŞ: Anotim ­ tru oamenii muncii aflaţi la odihnă;
cordate aproape 250 de premii şi di­ mai marc număr dc motociclete şi scu­ puri — cinematograful „Progresul"; 13,45 Muzică uşoară interpretata de
plome. Tn cei 40 de ani de existenţă a tere — 2.037.000 — a fost Japonia. D in­ Dinastia neagră — cinematograful Roxana Matei; 14,15 Cine ştie cîşti-
sa, Institutul de cinematografic din tre acestea 497.0C0 bucăţi au fost ex­ „Sebeşul"; ORĂŞTIE: Germanie, ste­
U.R.S S. a format peste 3.000 de spe­ portate. luţele talc... — cinematograful „Pa­ gă; 16,30 Melodii populare din dife­
cialişti. O Poşta aeriană franceză, care a rite regiuni ale ţării; 18,30 Solişti şi
© Cel mai mare parc naţional din îm plinit 25 de ani de existenţa, a trans­ tria"; Festivalul Chaplîn — cinemato­ formaţii de muzică uşoară; 20,00 Mu­
Cehoslovacia este Ţinutul Sumava, aflat portat în 1963 curier poştal în greutate graful „Flacăra"; H AŢEG : Dragoste zică uşoară romîncască; 23,10 „Seară
la frontiera cu R.F. Germană şi Aus­ dc 15.000 tone (faţă de numai 1.477 tone lungă dc-o scară — cinematograful
tria. Suprafaţa sa este mai marc dccît în 1945). Aceasta reprezintă 25 la sută „Popular"; BRAD: Umbre albe — ci­ dc bal" — muzică dc dans.
a parcurilor naţionale Tatra (50.000 ha) din totalul traficului poştal francez. Radiojurnale şi buletine dc ştiri:
şi Krkonosc (38.500 ha) laolaltă. I ii a- nematograful „Steaua roşie"; IL IA : 7,00; 8,C0; 11,00; 13,00; 20,00; 22,00
0 Piuă acum o lună, vulcanul Titna
ccst parc exista zece rezervaţii naturale. Nu-i loc pentru al treilea — cine­ (programul I) 7,50; 10,30; 14,00; 19,00;
Q Cel tuni ini portant capitol nl bu­ măsura in inălfime 3.29îi m. In urma ul­ matograful „Lum ina".
getului statului Andora pe 1961 d re- timei erup{ii, vulcanul a crescut consi­ 23.00 (programul II).
prezintă cheltuielile legale de trecerea derabil, ajungînd la înălţimea dc 3.300
iii. După părerea vtdcunologilor, nu este RADIO
Aproape de izvorul Jiului de vest, într-o splendidă depresiune formată de exclus ca inăl(imca titnci să crească in TELEVIZIUNE
masivul munţilor Vîlcanului şi Retezatului se afla punctul turistic „Cîmpul continuare. PROGRAMUL I: 6,00 Concert dc
lui Ncag", Vegetaţia bogată din codrii Rilugului şi Rostoveanuluî, precum şi O P otrivit unor statistici, în S.U.A. dimineaţă; 8,05 Suita în trei părţi S,50 Gimnastica dc înviorare la do­
frumoasa perspectivă ce se deschide spre Retezat, fac din Cîmpul lui Ncag un Rezultate obţinute de medicii mor în fiecare an pe şosele 70.000 de m iciliu; 9,00 Emisiunea pentru copii
punct turistic atractiv atît pentru minerii din Valea Jiului cît şi pentru alţi tu­ cerbi, victime ale automobiliştilor ne­ „Imagini de călătorie" dc Hans Bol); şi tineretul şcolar; 10,30 Reţeta gos­
japonezi în tratarea cancerului statul New York — 24 000 dc cerbi ; Boboc; 8,30 Teatru la microfon pen­ podinei; 11,00 Emisiunea pentru sate;
rişti din ţară. îndemânatici. Recordul a fost stabilit dc Divertisment în stil clasic dc Nicolac
urmează apoi Pcnnsylvanîa cu 12.153. tru copii „N oul nostru orăşel"; 9,30 19.00 Jurnalul televiziunii; 19,35 Lo­
pc...
cotenent Cristina; 21,05 Umor
In urma cu cîteva luni, mai mulţi
N e v o ia d e a p ă p o ta b ilă bolnavi dc cancer din Tokio au fost rclor dc hipotermic, a fost 2-3 orc pe Dacă acest adevărat masacru continuă Solişti dc muzică populară: Ana Pop- compartimente; 21,55 Cîntă orches­
şi dacă nu sc iau măsuri, cerbii vor dis­
zi. Intr-o asemenea stare dc hibernare
expuşi unor doze dc radiaţii dc 4-7 ori ci au prim it de fiecare dală, în cursul pare cu torul din Statele Unite. Corondan şi Iliuţă Rudărcanu; 11,03 tra Mantovani; In încheiere: Buletin
O Marina americană
intenţionează
p e g lo b mai puternice decît doza dc 600 Ront- unei orc, puternice doze dc radiaţii co­ să folosească gaze toxice împotriva pes­ Muzică din operete; 11,30 Chita or­ dc ştiri. Sport. Buletin meteorologic.
balt. Pentru tumorile abdominale, doza
gen, care în condiţii normale este mor­
chestra dc muzică populară a Ansam­
tală pentru organismul omenesc. Toţi de radiaţii a fost dc 2.000 Rontgen, căruşilor mari, care devin tot mai pe­ blului dc cînlccc şi dansuri „Ciocîr-
O dată cu creşterea demografica ver­ consumul este mai mare, este nevoie de bolnavii se simt excelent, iar tumorile iar pentru tumorile membrelor de 4.000. riculoşi pentru navigaţia aeriană deasu­ Buletin meteorologic
tiginoasă pe care o cunoaşte planeta 600 I pe zi de locuitor, şi oraşul are lor maligne au dispărut. La două treimi din bolnavi ţesutu­ pra insulelor Havai. Aceşti pescăruşi, lia", dirijor Victor Prcdcscu. Solişti:
noastră, în prezent, se pune şi proble­ peste 8 milioane de locuitori. Apa este Acest tratament experimental a fost rile patologice au dispărut cu totul. ale căror aripi întinse ating o lungime Aurelia Fătu-Răduţ, Maria Butaciu, PENTRU 24 ORE
ma aprovizionării cu apă potabilă. S-a adusă aici din cinci rîuri diferite prin aplicat cu succes dc un grup dc medici Nu s-a observat nici o tulburare în ţe­ pînă Ia 3 metri, s-au ciocnit înccpînd Irina Loghin, Bcnonc Sinulcscu, Du­
calculat că este nevoie anual de 20.C00 apeducte ermetic închise. Rezervoarele şi radiologi dc la Institutul de radiotera­ suturile sănătoase. Numărul globulelor din anul 1958 dc 2.100 ori cu avioane, mitru Constantin, Ion Şcrban şi Va- Vreme nestabilă cu cerul mai mult
km/cubi npă potabilă, ceea ce înseamnă ocupă 5.120 km patraţi. La Paris, con­ pie şi cobaltotcrapie din Tokio, în frun­ roşiî a rămas normal, ceea ce constituie provocînd în fiecare nn pagube dc noros. Vor mai cădea ploi temporare.
că peste 100 de ani, cînd conform cal­ sumul zilnic de apă este de aproximativ te cu prof. Itao Makatava. Noua meto­ 27.000 dolari. sile Grigorc. In program noi înregis­ Vîntul va sufla moderat, cu intensifi­
culelor Pămîntul va avea 20 de miliarde 500 I pe cap de locuitor şi el creşte dă de tratament cu ajutorul unor doze un fenomen neobişnuit chiar la trata­ O tn largul floriului Sau Ştefano, tu trări; 12,00 „Am îndrăgit o melodic" cări locale din nord-vest. Temperatura
locuitori populaţia terestră nu va mai continuu. Resursele subterane din apro­ dc radiaţii foarte mari se aplică în con­ mentul clasic cu raze Rontgen. La bol­ nord de Roma, nişte pescari italieni au — emisiune de muzică uşoară romî-
avea destulă apă. Este drept că apa pierea Parisului au fost epuizate încă diţiile unei hipotermii adînci a pacien­ navii ale căror tumori au rezistat chiar omorît cu liarponid un rechin alb, cin- neascâ; 13,10 De toate pentru toţi ; staţionară, va fi cuprinsă ziua între 18
acoperă două treimi din suprafaţa Pă- în secolul trecut prin instalarea fîntî- ţilor. şi la asemenea doze puternice de ra­ tărind peste 150Ct kg. Tiiml prea greu şi 24 grade, iar noaptea între 8 şi 13
mîntului, dar 98 la sută din aceste ape nilor arteziene. Pentru aprovizionarea înainte dc a încerca pe oameni noua pentru a putea fi urcat in burcă, pe.s- 14,00 Melodii populare cerute dc as­ grade.
sînt sărate şi improprii consumului. Nu­ cu apă a Parisului s-au făcut nume­ metodă dc tratare a cancerului cu aju­ diaţii, s-a constatat totuşi o anumită ra rii au trebuii să-l remorcheze piuă in cultători; 15,00 Din viaţa satelor pa­
mai 2 la sută este apă potabilă şi aceas­ roase proiecte printre care şî acela al torul radiaţiilor şi hipotermiei, cercetă­ ameliorare. port. triei; 15,30 Program muzical dedicat PENTRU URMĂTOARELE
ta repartizată foarte inegal. unui apeduct uriaş care să aducă apă torii ştiinţifici de la Institutul din Tokio fruntaşilor dc pc ogoare; 17,20 Mu­ 3 ZILE
Necesităţile de apă sînt imense, apa din lacul Geneva. S-a renunţat însă de­ au efectuat timp de doi ani experienţe
stînd la baza oricărei organizaţii ome­ oarece, dat fiind întinderea sa, s-ar fi pe cobai, iepuri şi cîitii. In acest scop, €oBSeB*e vorbitoare zică populară; 18,00 Interpreţi dc mu­ Vreme nestabilă cu temperatura în
neşti. Desigur că o marc parte din apă putut ajunge (a infectarea apei. ei au provocat la animale aceleaşi simp- zică uşoară; 18,45 Jocuri populare ; creştere uşoară la sfîrşitul intervalului.
este folosită de agricultură, dar indus­ Iată de ce proiectele de transformare tome dc boală, apoi le-au expus la ra­
tria şi marile oraşe au şi ele nevoie de a apei mărilor şi oceanelor în apă po­ diaţii dc 5.000—6.000 Rontgen, în con­ „Dc fiecare dată cînd te văd, în ini­ Locuitorii din rezervaţia Zululand
apă dulce. Astfel, la New York, unde tabilă capătă o importanţă deosebită. ma mea se aprind seîntei strălucitoare, (RAU) nu au o scriere proprie, aceas­
diţiile unei hipotermii de minus 24 gra­ asemenea scîntcieriior fulgerului. Ard ta fiind înlocuită de „coliere vorbitoa­
de. Pentru a verifica eficacitatea me­
dc dragoste pentru line !“ re". Se bucură dc o deosebită faimă scri­
todei respective, un număr de 45 co­ Acesta este conţinutul unei scrisori sorile de dragoste în formă dc salbă TRUSTUL REG IO NAL DE CONSTRUCŢII
STRUGURII bai, iepuri şi cîini au fost supuşi la ra­ neobişnuite care sc păstrează la Muzeul cu mai multe şiraguri ale tinerelor zu-
diaţii în condiţii de hipotermic, iar alţi
lusc. Limbajul lor este deosebit de poe­
poştelor din Stockholm. Este o scrisoare
54 fără hipotermic. Primii s-au vindecat dc dragoste a unei tinere zuluse : un tic : culoarea albă simbolizează puritatea HUNEDOARA — DEVA
DIN ŢARA UNII DE AUR complet de cancer fără a prezenta ur­ colier frumos alcătuit din bucăţele dc şi credinţa ; culoarea roşie înseamnă că
mele radioactivităţii, în timp ce toate
ochii tinerei
s-au
înroşit
lacri­
dc
animalele din grupul al doilea au pie­ sticlă colorată, grăunţe, frunze şi tul­
pini de plante. Aceste „litere" aşezate
Alcxundr Glieorghevi- curi ca este pe cale dc pietros, foarte diferit dc rit, ncputînd suporta dozele de iradiere. într-un anumit fel şi după o ordine mile vărsate dc dorul iubitului ; r e c r u t e a z ă , c a n d i d a ţ i p e n t r u
ci luUidze, agronom c- dispariţie. solurile grase şi umede Spre sfîrşitul anului 1963, un număr strict stabilită spun celui care cunoaş­ culoarea albastră înseamnă fericire,
merit al R.S.S. Gruzine, S-a păstrat oare mă­ ale Abhaziei. lată de ce. de 23 de pacienţi voluntari au fost su­ te taina limbajului colierului foarte mul­ cea galbenă — bogăţie, cea ver­ ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI
este nil arheolog pasio­ car nn butuc din aceas­ vi(ci de vie „ii plăcea*’ puşi pentru prima dată la această ex­ te, pentru un nciniţiat ele nu reprezin­ de — boală, cea neagră — tristeţe şi
nat. Dar, un arheolog tă vi\ă ? şi-a pus între­ jium ai o anumită re­ perienţă şi pînă în prezent două treimi tă însă dccît o simplă salbă. nenorocire.
neobişnuit. barea tinărul cercetător. giune. dintre ci sînt consideraţi complet vin­ din Deva în specialitatea:
IU s-a grăbit să vizi­ Omul de ştiinţă a im-
Ca adolescent, el au­ decaţi. Toţi aceşti pacienţi sufereau de
teze locurile respective blmzit această varietate
zise in casa tatălui sau recalcitrantă. Prin răsa­ tumori maligne care nu puteau fi vin­ consirucţii civile şi in d u striale
legende despre renumiţii dar in nici o vie nn a decate prin radioterapia clasică.
struguri din Colchida. întilnit sortul omlaliuj. duri consecutive el a a- Profesorul Makatava i-a ţinut timp înscrierile se fac pînă la 25 august 1964
condi­
daptat-o la alte
Aroma fi gustai lor au Atunci s-u adresat laitfi­ de 2-3 luni în condiţii de hipotermic la
fost cin tale de t Ion ier şi nilor. Unul din aceştia, ţii pedulogice minus 28 grade. Durata medie a cu-
Dar oare varietatea a-
\ irgilin. Strugurii din care işi amintea de vre­ ceasta corespunde stru­ CONDIŢII DE ADMITERE:
{ara Unei de aur emu mea lui Sumil, l-a in-
vcslifi in întreaga lume sofit f>e agronom intr-o gurilor din antichitate ?
feetnate in oraşele an­ „Curajos
antică. regiune părăginită. Aco­ Iii timpul săpăturilor e- — SA FIE ABSOLVENŢI Al ŞCOLII PROFESIONALE;
lo, incolău(i pe nn ste­ — STAGIUL MILITAR SATISFĂCUT;
Tocmai cu această le­ jar uriaş, creşteau doi tice de pe litoral, arheo­
gendă si-a început „să­ butuci de vi(ă identici. logii an descojierii cite­ ca un iepure"? — TREI ANI VECHIME IN PROFESIE;
păturile'' arheologice lo- Ca înfăţişare ci amin­ a i amfore ^cetluite con- — ViRSTA PINA LA 35 ANI.
hittzc. Luni de-a riadul teau intr-adevăr dc va­ fiiun.l semin\c de stru­ In timp ce culegea ciuperci, cizmarul Inform aţii suplimentare se primesc zilnic de la serviciul personal
el n cercetat prin biblio­ rietatea amlahuj. guri vechi dc l.ă(/J dc Paul Battier din Pompadour, departa­ şi invâţămînt, strada Horia nr. 12— 14, telefon: 1960 şi 1961, între
teci, a studiat lucrările
Cu mare precauţie bu­ ani. mentul Dordognc (Franţa) a păţit un orele 7— 15.
savanţilor din antichita­ tucii an fost săpaţi, tran­ Seminţele an fost se­ lucru cu totul neobişnuit. Înainte de a
te, cronicile, tradiţiile sportau pe un lot expe­ mănate Multe dimie ele se lumina dc zi el a pornit prin pă­
populare O dată, in car­
rimental şi sădi(i intr-un au pierit, dar una a ră­ dure cu o lanternă electrică în mina să
tea unui etnograf regio­ sol pregătit special. Din sărit. din ea a crescut o caute ciuperci. In timp ce dădea la o
nal din secolul al X/X- păcate, z'ifa a început ndădi(ă firavă care s-a
lea — Ccrneavski — a- insă să se ofilească. Pro­ întărit repede, a prins parte mărăcinii unui tufiş, un animal
între
roşcat cu urechi lungi i-a sărit
gronomul a găsit menţio­ babil că ea nu piuate trăi puteri După trei ani a picioare şi i-a înfipt puternic dinţii în COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR AL REGIUNII HU- J
nată varietatea de .şira­ decit in Avaskemla. rodit. Strugurii aveau NEDOARA PUBLICA CONCURS PENTRU OCUPAREA URMĂTOARE- J
guri amlahuj. Aut ural gamba piciorului. Era un iepure, care, LOR POSTURI;
lobi<lze a plecat din toate caracteristicile va­ fiind deranjat din somn dc lumina lan­
scrie că a văzut această nou in sat. A cercetat so­ rietăţii amlahuj. Intre — SECRETAR AL COMITETULUI EXECUTIV AL SFATULUI POPU- î
varietate antică in satul ternei, l-a atacat cu destulă înverşuna­ Din portul Leningrad pleacă — spre 30 de ţări ale lumii — targoboturi
lul şi a dezlegat enig­ strugurii din anticUTnu- re. Este oare cazul să se inverseze cu­ încărcate cu lemn pentru armarea minelor, seînduri subţiri, placaj şi alte LAR AL COMUNELOR;
Avaskcmfa şi a auzit dc ma. Pământul din satul te. şi aceştia nu era nici noscutul proverb şi sa se spună „cura­ materiale forestiere. Anul acesta volumul transporturilor de lemn pentru ex­ — BERTHELOT DIN RAIONUL HAŢEG
la bătrini că in alte lo­ Avaskemla este secetos, o deosebire... jos ca un iepure ?". port creşte in acest port cu 30 la sută. — BERIU DIN RAIONUL ORĂŞTIE l
— BLANDIANA DIN RAIONUL ORĂŞTIE
— HAŞDAT DIN ORAŞUL REGIONAL HUNEDOARA
La concursul pentru ocuparea postului dc secretar al comitetului '
OCROTIREA NATURII ÎN REGIUNEA HUNEDOARA(II) o clipă calcatoasă cu caracter rccifal zo- executiv al sfatului popular comunal, pot sâ se înscrie cei ce au stu- l
Sub raport geologic, acest munte este
dii medii sau echivalente cu acestea şi un stagiu de cel puţin 5 ani \
ugcn-coraligen, avînd textura în bancuri
calcaroasc masive, stratificate, <le culoa­ in munca la sfaturile populare, în invâţămînt sau în alt domeniu al *
re gălbui-cenuşiu cu numeroase resturi adm inistraţiei de stat.
Păduri cercetării condiţiilor staţionalc în care zone: cea Ştiinţifică şi cea dc protecţie tanţă geologică; depozitele acviianicnc organice aglutinate printr-un ciment
această specie poate ajunge la produc­ în care s-a amenajat un parc de agre­ apar în axul anticlinalului Totoi-Sebcş calcaros recristalizat. I n unele din aceste De asemenea, pot sâ se înscrie şi cei ce au 7 clase elementare î
PADUREA CU HIBRIZI DE STE­ tivitatea biologică maximă. Aci sc pot ment. şi reprezintă deschiderile cele mai im ­ calcare se găsesc numeroase urme de fo­ şi un stagiu de cel puţin 10 ani in muncă la sfaturile populare sau |
JAR BEJAN sc află pe hotarul oraşului intreprinde studii preţioase în legătură portante ale Mioccnului inferior. A l­ sile caracteristice pentru fauna dc- co­ in olt domeniu al adm inistraţiei de stat.
Deva, pe colina ce se înalţă la vreo 3-4 cu dezvoltarea populaţiilor dc formîci- Rezervaţii geologice* ternanţa de tipuri dc roci, colorate in­ rali care au generat straturi uriaşe în CERERILE DE ÎNSCRIERE LA CONCURS SE VOR DEPUNE LA CO- 5
km sud-vest dc acesta. de (furnici entomofage), care se află tens în roşu, este reprezentată prin : mările calde ale Mezozoicului. MITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR REGIONAL HUNEDOA- }
Ea se Întinde, în urma alipirii unei răspînditc peste tot, stabîlindu-se efi­ hofanice-peisagistice pietrişuri alcătuire din clemente cuarţi- Acest bulz calcaros, cu stîncile-i ab­
noi porţiuni dc pădure, pe o suprafaţă cienţa metodelor biologice de protecţia CONUL VULCANIC PE CARE lice bine rulate precum şi din diabaze, rupte şi pleşuve, se încadrează armonios j RA, IN DEVA, PINA LA DATA DE 26 IULIE 1964, FIIND INSOTITE DE \
dc 104 hectare. pădurilor. ESTE AŞEZATA CETATEA DEVA ce porfirite, micaşisturi, jaspurî, conglome­ în peisajul înconjurător şi oferă largi URMĂTOARELE ACTE:
Aci cresc laolaltă diferite specii ale Arboretul arc o deosebită importanţă străjuieşte, dinspre vest, oraşul Deva, rate poligenc, roşii, provenite din ci­ perspective în toate direcţiile de «» In­ ! — COPIE DE PE ACTUL DE NAŞTERE;
stejarului, a căror grupare a dat naşicre peisagistică cu aţît mai mult cu cil iii are o înălţime de 187 m fiind cuprins mentarea slabă a pietrişurilor, gresii ce­ comparabilă frumuseţe. — ACTUL DE STUDII jN ORIGINAL SAU IN COPIE LEGALIZATA; \
unui fenomen de hibridizare naturală vecinătate sc afla şi construcţia unui între altitudinile 184—371 m. Acesta nuşii şi roşii sub formă de intercalaţii C O LŢII M ĂGURII SAU MASA Jl- — DOVADA ASUFRA STAGIU LU] IN MUNCA IN ADMINISTRA- '
între ele, cunoscut în întreaga lume canton silvic. are o suprafaţă de 3i hectare, în cea care scot în evidenţă stratificaţia, ni­ DA VA este un teren stîncos de vreo ; ŢIA DE STAT; !
ştiinţifică. PADUREA DF, SALClM $1 PIN DE mai mare parte împădurită. sipuri cuarţiticc albe sau roşii, nisipuri 5 In ce se ridică în dreapta văii Sebe­
Speciile tipice cc cresc aci sînt: go­ LA CHEILE LAZULUI, este un arbo­ grosolane şi argile roşii — cărămizii sau şului, mai jos dc Tău (comuna Sngag- CERTIFICAT DE SANATATE ELIBERAT DE CIRCUMSCRIPŢIA SA- |
MILITARE ELIBERATA DE COMISARIATUL j
runul ardelean, stejarul, gorunul, cerul, ret de 26 hectare provenit din planta- Teritoriu) Cetăţii Deva, păstrează ur­ cenuşii — verzui. Scbcş), la altitudinea dc 600 m, pe cârt­ NITARĂ SAU POLICLINICA DE CARi: APARŢINE CANDIDATUL;
gîrniţa, stejarul pufos. ţie, care este aşezat în dreapta rîului me importante din trecutul istoric al Acţiunea de şiroirc a apelor exercita­ eşte raspîndit un pinct rclîctar din pe­ — DOVADA SITUAJIEI
Avîndu-sc în vedere importanţa aces­ Sebeş, pe dealul Munccl. la altitudinea poporului nostru, fapt pentru care a tă asupra acestor depozite neomogene a rioada rece a post glaciarului. ! MILITAR (pentru bărbaţi);
tei păduri din punct de vedere ştiin­ de 450 m, în hotarul estic a) comunei lor, declarai monument istoric. dat naştere fenomenului geologic „p i­ Aceste piscuri abrupte deasupra văii — AUTOBIOGRAFIE.
ţific, pentru sistematica şi selecţia plan­ Laz (Sebeş). Datorită rarităţii unor astfel dc fe­ ramide dc pămînt", acestea de la Rîpa Sebeşului prezintă, în afară de interesul Concursul va avea loc la Com itetul executiv al Sfatului popular al j
telor, a fost declarată monument al Vegetaţia icrbacce este de o compozi­ nomene geologice, bogăţiei şi variaţiei Roşie fiind cele mai frumoase din ţară. ştiinţific, şi o deosebită importanţă pei­ regiunii Hunedoara cu sediul în Deva — Slr. Dr. Petru G rota nr. 22 k
naturii. ţie şi înfăţişare specială încadiindu-se Horei şî vegetaţiei (peste 1300 specii dc In cuprinsul acestei rezervaţii trăiesc sagistică.
Din 1950, încoace, acest arboret a fost in asociaţia Astragalo-Bromcium, sub- plante) din care unele rare, faunei deo­ cîţiva arbori bătrîni dc Qucrcus pubes- REZERVAŢIA CU ALBUM IŢA DE in ziua de 6 august 1964, orele 9.
conservat şi ferit de orice vătămare, for- asociaţia Slipetosum capillatae dacîcum, sebite (se remarcă vipera Cu corn — ccns precum şi unele plante rare ca: LA INTREGALDE, în suprafaţă de 20 Concursul va consta dintr-o probă scrisă şi una orală asupra cu- !
mînd obiectul unor cercetări forestiere. aparţinînd unui curent migrator xcro- Vipera Amtnodyrcs) precum şi impor­ garoafa endemică, feriga mediteraniană hectare, cuprinde terenurile stîncoasc noştinţelor în domeniul construcţiei şi administraţiei de Stat.
FĂGETUL DE LA CETATEA D AC I­ term cantonat pe stîncăriilc din acest tanţei picsagistice, acest con vulcanic a ş. a. dc la intrarea în comuna Intregalde Tematica problemelor concursului se poate consulta la Comite- {
LOR este un arboret secular dc fag Cc arboret ce constituie o podoabă rară dc lost declarat monument al naturii. BULZUL CALCARUs AL VULC A­ (Alba). Aci, la cea mai mică altitudinc
creşte pe ruinele Cetăţii dace dc la Gră­ marc interes fitogeografic şi fitoistoric. RIPA ROŞIE se află situată pe ma­ N U LU I, în suprafaţă de peste 5 ha, cunoscută pînă acum, dc numai 5*0— tul executiv al Sfatului popular regional (secţiunea secretariat-adminis- *
diştea Muncclului. Această pădure se PADUREA DE STEJAR DE LA lul drept al văii Sccaşului, la vreo 3 avînd înălţimea de 1266 in precum şi 550 m altitudine, creşte în buchete plan­ trotiv) precum şi la comitetele executive ale sfaturilor populare raio- î
întinde pe o suprafaţă de 35 hectare, ta C H IZID , care se întinde pe o suprafaţă km nord de localitatea Sebeş. Aceasta o diferenţă de nivel faţă de trccătoarea ta, atît de mult iubită de popor şi tu­ na.'e, orăşeneşti şî comunale.
capătul liniei ferate forestiere ce pleacă de 127 hectare, reprezintă un trup de se întinde împreună cu perimetrul ei dc Vulcan dc peste 500 m, este aşezat pe rişti, albumiţa ce dă farmec şi viaţă
din Orăştie spre sud, pe valea Grădiş- pădure izolat situat în partea estică a proiecţie pe o suprafaţă dc aproximativ hotarul comunei Buccş (Brad) la cum­ acestei cetăţi de piatră.
tci, la vreo 40 km. oraşului Hunedoara, în imediata veci­ 10 li a. păna apelor dintre izvoarele văii Cri- ing. IACOB TR A IA N
Făgetul, cc vegetează în condiţii op­ nătate a noului cartier muncitoresc con­ Această rîpă are o deosebită impor- 'Iui alb ţi ale Arjeşului. cercetător ştiinţific
time la altitudinea dc 1.100 m., proteja- struit în anii puterii populare.
zâ de eroziune aşezările străbunilor daci, Această pădure reprezintă un goru-
de o inegalabilă semnificaţie pentru is­ nct tipic în condiţii staţionalc optime T R U S T U L M IN IE R DEVA
toria formării poporului nostru, si ofe­ în care elementul dominant este Qucr-
ră un cadru natural peisagistic deosebit cus dalachampii.
dc interesant. O notă pitorească o conferă acestui
ARBORETUL DE PIN Şl LARICE gorunct abundenţa prin care este repre­ a n g a j e a z ă :
D IN PISCUL MAGURENI, în suprafa­ zentată Convallaria majalis (lăcri­
ţă de 10 ha sc află în munţii Orăştici, mioara).
la altitudinea de 1200 m, la vreo 20 km A tît compoziţia floristică cît şî struc­ UN REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL
sud de oraşul Orăştie, la intrarea în tura fitocenotică conservată, în deplină
cătunul Măgurcni pe poteca de picior integritate biologică, fac ca această pă­
cc pleacă din comuna Sibişcl. dure să reprezinte o unitate de vegeta- Angajarea se tace în condifjile H C.M. nr. 10*3 1960
Arboretul este compus din pin strob ţie străveche sunravieţuită din boreal
şi larice, esenţe valoroase din punct dc (plcistocen) constituind, astfel, un vesti­ Cererile se primesc pînă la dala de 18 iulie
vedere economic, şi provine dinu-o giu al unor formaţiuni vegetale care
plantaţie care azi arc vîrsta dc peste 60 odinioară au fost mult mai extinse în 1964 la serviciul personal din trust, cu sediul in
ani, dezvoliîndu-sc în condiţii optime. jurul Hunedoarei.
Pădurea arc o deosebită importanţă Această pădure de o inegalabilă va­ Deva—Piaţa Unirii nr. 9 telefon 2150.
ştiinţifică forestieră oferind posibilitatea loare peisagistică este împărţită în două