Page 36 - 1964-07

- Pag. 3
Nr. 2 Drumul socialismului

La E. M. Barza
SCRISOARE

IN V E S T IŢ IIL E

PENTRU M EC AN IZAR E de pe Valea Sebeşului

T R E B U IE J U S T IF IC A T E Scrisoarea înregistrată la numărul şcolar în munca cu tinerii utemişti,
4480 venea de pe Valea Sebeşului. Dar iar zilele de odihnă şi agreme*.* vor ră­
Cel dc-al IH-lea Congres al partidu­ dispunea exploatarea, au fost folosite curios. Autoarea era tocmai din celă­ mînc de neuitat.
lui a pus în fata minerilor sarcina spo­ doar 810, din totalul de 447 ciocane de lalt capăt al regiunii. Teodora Onciu,
ririi continue a producţiei de cărbuni, abataj au funcţionat doar 253, marca elevă a Şcolii medii din Petroşani. E 130 de elevi utemişti părăsesc în
minereuri feroase şi neferoase, prin majoritate dintre acestea fiind în re­ în vacanţă împreuna cu alţi 130 de aceste zile, Şugagul şi alţi 600 le vor
creştere^ productivităţii muncii. „R it­ paraţii din cauza întreţinerii necorcs- elevi utemişti în tabăra regională de lua locul. In taberele de la Valea Do­
mul înalt de creştere — se spune în punzătoarc. instruire U.T.M. organizată la Şugag, sului, Tăuţi, Intregalde, raionul Alba,
raportul celui dc-al 111-lea Congres al Şi încă un exemplu : în primul pe Valea Sebeşului. la Pui (Haţeg), Lunca Morii (Va­
P.M.R. — se bazează în primul rînd pe mcsiru al acestui an la Barza au exis­ „Programul — ne serie corespon­ lea Jiului), Ulăjeni (Brad), Săs-
introducerea progresului tehnic, ridica­ tat 41 de maşini de încărcat pentru denta — e vast, înstructiv-educativ, ciori (Sebeş), au sosit sau vor sosi
rea rapidă şi continuă a productivităţii care era stabilita o normă tehnică de distractiv şi plăcut, odihnitor şi atră­ alţi elevi utemişti. Şi numărul acesto­
muncii*'. Aplicind în viaţă sarcinile tra­ încărcare de 300 m.c. pe lună, dar din­ gător. Am participat Ia numeroase ra se va completa cu cei 2.000 de pio­
sate de cel de-al lil-lea Congres, parti­ tre acestea numai 22 au funcţionat, 9 competiţii sportive, activităţi cultura­ nieri şi şcolari carc-şi petrec vacanţa
dul şi statul nostru au acordat o deo­ fiind în reparaţii, 8 în rezervă şi o ma­ a n i _ • * ? v > - .q r ,'^ a r s i le cu un bogat conţinut, la nenumă­ din anul 20 al Eliberării în taberele
sebită atenţie înzestrării exploatărilor şină propusă pentru casare. In luna apri­ rate drumeţii, concursuri de orientare, regiunii, şi cu cei 90.000 de copii care
miniere cu maşini şi utilaje de înaltă lie din 40 de maşini existente în dotare focuri de tabără, cercuri de învăţare vor pleca în plăcute drumeţii prin
tehnicitate. Introducerea lor în pro­ au funcţionat 20, iar în luna mai din a dansului, de iniţiere muzicală... fr u ­ neasemuitele frumuseţi ale regiunii.
ducţie a dus la creşterea productivităţii 36 de maşini de încărcat au funcţionat museţea acestor zile ne va rămînc Printre codrii de brazi Sau fagi, pe
muncii, la sporirea producţiei de căr­ numai 9. In primele 5 luni ale anului multă vreme în amintire". malul Strciuluî sau al Mureşului, la
bune şi minereuri, pe de o parte, iar la E.M. Barza au stat în rezervă 31 de Teodora Onciu nu se opreşte aici. izvoarele Jiului sau la lumina focuri­
pe de altă parte, la reducerea simţi­ maşini de încărcat. 31 de maşini n-au Ne descrie pitorescul regiunii pe care lor de tabără din mijlocul naturii, mii
toare a efortului fizic. produs nimic. Pe lingă aceasta la ma­ Estetic, frumos şi confortabil — iată două săptămîni l-a cutrcernt împreu­ şi mii de copii, fiii minerilor şi ai oţe­
şinile în funcţiune norma tehnică de ce au în tilnit minerii din Lupeni care nă cu colegii ci, frumuseţea localită­ lurilor, ai colectiviştilor, ai cadrelor
Creşte înzestrarea tehnică încărcare a fost realizata în trimestrul s-au mutat în noul cartier de locuinţe ţilor, întîlnirilc de neuitat cu oame­ didactice, înalţă în aceste zile cîntccc
I în proporţie de 57,4 la sută, în apri­ F A P T E construit în ultimul timp. nii muncii din întreprinderile vizitate. de slavă partidului părinte în semn de
Una dintre exploatările miniere care lie în proporţie de 71 la sută, iar în Foto: V. O NO IU Peste 100 de tineri utemişti îşi vor recunoştinţă pentru copilăria lor al
în ultim ii ani a cunoscut o deorebilă luna mai doar în proporţie de 62,4 la lua în aceste zile rămas bun de la ta­ cărei drum a fost deschis acum 20 de
dezvoltare este şi Barza. Aici au fost suta. Deci numărul maşinilor în func­ d i n c o m u n a a t© a $ d a #s& băra din Şugag. Cunoştinţele acumula­ ani.
executate galerii betonate pe distanţe ţiune s-ar fi putut reduce la aproape ju­ te aici le vor folosi în viitorul an L. LARA
de mulţi kilometri, în lungul cărora mi­ mătate. Aceasta pentru că ele n-au fost Prin muncă patriotică
nereul este transportat cu locomotive plasate în locuri de muncă unde sa li Trecutul comunei Bunila din ora­ va primi zilele acestea primii specta­
electrice. S-a generalizat perforarea me­ se poală crea condiţii optime de func­ şul regional Hunedoara este acelaşi tori. La ridicarea noului cămin au Din cauza unei ploi abundente, podul eu s&it
canică cu susţinere telescopica. In toa­ ţionare. Cum altfel se explică faptul ca al mai tuturor comunelor din pa­ muncit cu mult entuziasm deputatul de peste Jiu, din cartierul Traian Vuia-
te fronturile de lucru pe orizontală s-a că numai în 8 fronturi s-a lucrat în tria noastră. Analfabetismul, plagă ru­ Nicu Arian, precum şi Petru Bistrian Pctrila, a fost deteriorat. Din iniţia ti­
introdus pcrforajul umed. Pentru uşu­ două şi trei schimburi, iar în 16 locuri şinoasă a trecutului, cuprindea un marc şi Nicolac Bistrian, membri ai comi­ va tov. Margareta Cerchezan, secretara
rarea efortului fizic la încărcare şi de muncă dotate cu maşini de marc număr de cetăţeni. Şi nici nu putea fi tetului de cetăţeni. organizaţiei de bază P.M.R. din cartier
sporirea vitezelor de înaintare la lu­ productivitate s-a lucrat doar într-nn altfel în satul în care nu exista nici Noul din viaţa oamenilor din co­ şi a tov. Vasilc Bucur, deputat în cir­
crările de deschidere şi geologice, ex­ singur schimb ? Drept motivare este o şcoală sau alt lăcaş de cultură. Ca­ muna Bunila este oglindit şi de faptul cumscripţia respectivă, au fose mobili­
ploatarea a fost dotată cu maşini mo­ invocat acrajul insuficient. Dar în timp sele oamenilor erau în majoritate a- că în prezent nu mai există casc aco­ zaţi cetăţenii la repararea podului. S-au
derne de încărcat. S-au îmbunătăţit con­ ce se încearcă această motivare din copcritc cu paie şi şindrilă... perite cu paie şi şindrila. Locul lor prestat astfel peste 140 orc de muncă
diţiile de acraj prin săparea a noi ga­ totalul de 188 de ventilatoare existente Viaţa oamenilor în cei douzcci de l-au luat casele noi, din cărămidă, a- patriotică.
lerii şi suitori de acraj, prin montarea în exploatare au funcţionar doar 127, ani de la eliberare s-a schimbat radi­ coperitc cu ţiglă. In fiecare an Se con­ IO AN BERCEA corespondent
a numeroase ventilatoare de mare ca­ în rezervă fiind 32 de ventilatoare. Se cal. Florile vieţii noi, fericite au în­ struiesc cîtc 20-25 case noi. In casele
pacitate. O deosebită atenţie s-a acordat mai invocă un motiv : lipsa de aer florit şi aici. In toate cele 5 sate ale noi cetăţenii şi-au introdus lumina
mecanizării transportului în subteran. comprimat. Intr-adcvEr, în unele fron­ comunei s-au construit localuri de electrică, şi aceasta o realizare din ul­ Seri de întrebări
In orizonturile inferioare a fost intro­ turi acrul comprimat ajunge la presiune tim ii ani. Şi după o zi de muncă ci
dus transportul electric al minereului, scăzută. Dar dacă s-ar fi încercat o or­ şcoli şi cămine culturale. Astăzi toţi ascultă o emisiune la radio, citesc zia­ şi răspunsuri
iar pentru creşterea capacităţii de tran­ ganizare judicioasă a muncii astfel ca copii de vîrstă şcolară învaţă, iar anal­ rul sau o carte la lumina becului elec­
sport pe verticală s-au construit şi sint operaţiile miniere să se eşaloneze şi fabetismul a fost lichidat. Tot aici tric. Pe lingă alte activităţi culturale or­
in curs de execuţie noi puţuri echipate maşinile de încărcat să funcţioneze în la Bunila s-a construit un dispensar Acestea sînt doar cîtcva din realiză­ ganizate în raionul Alba, de o largă
cu maşini moderne de extracţie. Nu­ timpul cît perforatoarele ar fi stat, rile cu caic cetăţenii comunei Bunila popularitate s-au bucurat serile de în­
mai în anul 1963 şi în timpul care s-a s-ar fi putut obţine realizări mult mai medical, o baie populară şi un nou se­ întîmpină cea de-a XX-a aniversare a trebări şi răspunsuri. Tocmai de aceea,
scurs din acest an E.M. Barza a fost mari. Iată una din cauzele pentru caic diu pentru sfatul popular comunal. eliberării patriei. asemenea manifestări se organizează des.
dotată cu maşini şi utilaje în valoare nu se realizează vitezele de avansare In noile cămine culturale construite In ultimul timp, în satele raionului au
de peste 50.000.000 lei. Perforatoare mo­ planificate la lucrările de înaintare. în anii din urmă, locuitorii satelor au PETRU HERBAN fost organizate 7 asemenea seri de în­ B M W
derne, susţinute de coloanele telescopi­ posibilitatea să vizioneze spectacole, preşedintele Comitetului executiv trebări şi răspunsuri, pe tema creşterii
ce, ciocane de abataj, trolii pneumatice Se încarcă pre|ul de cos? al Sfatului popular comunal şi îngrijirii păsărilor, avantajele aplică­ Un moment din programul taberei.
şi electrice, pompe de marc capacitate, filme etc. Anul acesta cele 35 familii Bunila — Hunedoara rii metodelor agrotehnice îu vederea
maşini de încărcat, compresoare, maşini Dar mai există un aspect al proble­ din satul Vadul Dobrii au votat ca sporirii producţiei la hectar şi altele.
moderne de extracţie de tipul 2 B.M. mei. aspect care influenţează direct a- din contribuţie voluntară să constru­
3000, 2 B.M. 2.500, maşină de extracţie Supra preţului de cost. In timp cc la iască un local nou de şcoală şi cămin
multicablu, iată o enumerare sumară maşinile în funcţiune nu se realizează
a noilor maşini şi utilaje care vin în normele tehnice planificate, iar altele, cultural. Datorită iniţiativei şi hărni­
sprijinul minerilor şi le face munca mai multe la număr, stau în rezervă şi re­ ciei cu care au lucrat cetăţenii satu­ Poşta redacţiei
uşoară, mai spornică. paraţii, exploatarea plăteşte însemnate lui îndrumaţi de deputatul Mihai Faur FONDUL DE LOCUINŢE,
sume de bani drept amortismente. A-
Este datoria conducerii tehnice a şi de ioan Bobilca, din comitetul de E. DOBOŞ — Petrila şi I. BADESCU
exploatării, a inginerilor şi tehnicieni­ ccasta fără să mai vorbim de faptul că — Simeria: Referitor la cele scrise de
lor. a fiecărui miner să folosească din ele au fost trimise la Barza şi pentru cetăţeni, fundaţia noii construcţii a dvs. vă informăm că s-a stat de vorbă
plin aceste maşini, să-şi organizeze te­ a reduce efortul fizic al minerilor la fost terminată în numai 3 zile. ÎNTREŢINUT CÎT MAI BINE cu corespondenţii voluntari pe care
meinic munca pentru a realiza normele încărcare. Cum justifică conducerea început în anul 1963, noul cămin î-aţi amintit. Ei au fost ajutaţi în re­
tehnice planificate. Cu alte cuvinte să E.M. Barza cele 50.000.000 lei cheltuiţi cultural din setul Cernişoara Florcsii dactarea materialelor. Ca urmare, arti­
se facă totul pentru ca investiţiile alo­ pentru procurarea acestor maşini, chel­ Prin grija partidului şi stalului nos­ pentru modul exemplar în care a fost riilc de aici sînt folosite pentru gararca colele ce ni le trim it corespund reali­
cate în vederea mecanizării procesului tuielile pentru întreţinerea lor şi cele tru în întreaga ţară S-au construit şi întreţinut blocul E, locatarii au primit motocicletelor, bicicletelor sau pentru tăţii şi ne sînt de uit real folos.
de producţie să fie justificate. pentru amortismente ? Singura motivare se construiesc pentru oamenii muncii drapelul de fruntaş pe oraş. Exemple depozitarea diferitelor materiale. Prost C. BODEA — Sebeş: Materialul dvs.
plauzibilă este realizarea normelor teh­
In acest an la Barza s-au înregistrat de Ia oraşe zeci de mii de apartamente de buni gospodari se mai pot da încă întreţinute sînt şi apartamentele 17 din „U n şofer fruntaş" nu a putut fi pu­
unele succese. Sînt binecunoscute re­ nice planificate. Un simplu calcul arată In 6 luni, în blocuri. Acest lucru a dus la îmbu­ multe. Blocurile B, D l, 4 din cvartalul blocul E 2, nr. 7 şi 3 din blocul de pe blicat, deoarece nu reiese cum reuşeşte
că dacă în primele 5 luni cele 31 ma­
zultatele-obţinute de brigăzile de înain­ şini de încărcat care au stat în rezervă nătăţirea condiţiilor de locviît la schim­ 23 August şi altele constituie un exem­ strada Libertăţii nr. 2 şi altele. conducătorul auto de care amintiţi să
tare rapidă printre care cea condusă 75 conferinţe tehnice barea completă a unor oraşe. Grija plu de gospodărire şi întreţinere. Aici De curînd o comisie formată din re­ obţină succese de seamă, care sînt meto­
de Simion Gruber şi altele. Punerea în ar fi funcţionat, s-ar fî putut încărca partidului pentru îmbunătăţirea condi­ scările se menţin curate în permanenţă, prezentanţi a» administraţiei imobilelor dele lui de muncă. In scrisoarea pe care
peste 9.000 m.c., de steril din lucrările
funcţiune a noilor maşini a dus (a îm ­ La E. M. Petrila, propaganda tehnică ţiilo r de locuit s-a făcut simţită şi în instalaţiile din apartamente se păstrea­ aparţinînd I.G .U., comitetului orăşenesc nc-aţi trimis-o arătaţi că acel şofer îşi
bunătăţirea acrajului, a transportului pe de înaintare. Dar ele au stat pentru că se desfăşoară cu mult succes. In ansam­ oraşul Deva. Aici au fost ridicate ză cu grija. Un număr însemnat de al femeilor, spaţiului locativ al sfatului depăşeşte planul. Dar, numai atît nu
n-au fost create condiţiile necesare in­
verticală prin intrarea în exploatare a troducerii lor în producţie. blul măsurilor generale de pregătire tch- blocuri care îneîntă privirea. La parterul cetăţeni au participat şi în acest au la popular şi consiliului local al sindicate­ este suficient. Pentru ca materialul să fie
puţurilor „Elena** şi „Brădişor” , pre­ multora dintre ele au fost deschise uni­ acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţa­ lor a făcut la faţa locului un sondaj publicat este necesar să arătaţi şi căile
Dacă de aceste maşini nu este nevoie
cum şi a transportului la orizonturile de cc conducerea E.M. Barza mi le dă nico-profcsională a muncitorilor, confe­ tăţi comerciale spaţioase, moderne. Bu­ re. In jurul blocului 6 din cvartalul privind felul cum sînt întreţinute blocu­ succeselor.
inferioare şi pe galeria principală prin rinţele tehnice ocupă un rol de scamă. curia locatarilor care s-au mutat în noi­ Progresul existau multe gropi, denive­ rile. Pe lingă "aspectele arătate mai sus P. STANC1U — C ALAN : Scrisoarea
sporirea numărului de locomotive elec­ disponibile pentru a fî trimise în altă In primele 6 luni ale anului au fost le blocuri a fost marc. Ei au găsit tot lări. Din iniţiativa comitetului de bloc s-a constatat că din cauza proastelor lu­ dvs. intitulată: „Bine ar fi dacă..." nu
parte ? Dacă sînt necesare, atunci să
trice ş.a. confortul necesar unei odihne plăcute. s-au transportat zeci de camioane de crări de izolaţii executate de şantierul a putut fi publicată, deoarece nu sîn-
fie judicios plasate în fronturi de lu­ expuse în faţa minerilor peste 75 con­ Lor nu le-a rămas altceva de făcut dc- pămînt, s-a construit un gard, amena-
Cînd maşinile cru, unde să poată funcţiona din plin. ferinţe tehnice pe diferite teme.- De jîndu-se un loc plăcut. Important de T.R C.H. la acoperişurile unor blocuri teţi destul de explicit. Nc-ar fi intere­
apa a pătruns chiar pînă la etajul l[
In planul de exploatare sînt prevăzute multă apreciere s-au bucurat conferin­ cît să întreţină aşa cum se cuvine apar­ menţionat este şi faptul că acolo unde sat cum îl cheamă pe conducătorul auto
nu sîni judicios folosite numeroase lucrări geologice, de deschi­ ţele intitulate: „Săparea rapidă în lu­ tamentele şi blocurile, să participe la locatarii participă la acţiuni patriotice, provocînd unele deteriorări. Este vorba şi pe taxatoarea care a vorbit necuviin­
dere şi pregătire unde ar putea fi fo­ amenajarea de zone verzi pentru crearea de blocurile 2, 3, 4, 7, 12 şi 13 din noul cios cu călătorii. In legătură cu cele re­
Faţă de nivelul dotării tehnice şi po­ losite. Comitetul de partid trebuie să crările miniere", „Tehnica nouă în aju­ unei atmosfere cît mai plăcute. se menţin în bună stare de curăţenie şi centru al oraşului. De menţionat că latate de dvs., noi am sesizat totuşi con­
apartamentele.
sibilităţile existente, la E.M. Barza nu îndrume conducerea tehnica a exploa­ torul minerilor", „Să învăţăm din ex­ Vizitînd blocurile din Deva îţi dai ultimele blocuri au fost date în folosinţă ducerea I.R.T.A. Hunedoara-Deva, care
s-au obţinut rezultatele scontate. A- tării în luarea unor măsuri care să ducă perienţa minerilor evidenţiaţi" etc. scama că majoritatea locatarilor ma­ Din păcate însă la Deva mai sînt abia în luna februarie a.c. Oare cînd a luat măsuri menite să ducă la eli­
ccasta pentru că maşinile şi utilajele nu la folosirea ilîn pliu a maşinilor şi a nifestă multă preocupare pentru între­ unii locatari, cc-i drept puţini la nu­ se vor lua măsuri de reparare a acoperi­ minarea deficienţelor manifestate.
au fost raţional folosite. Numai în utilajelor, jusiificîndu-sc investiţiile alo­ DEM. IONAŞCU ţinerea apartamentelor. Cei mai gospo­ măr, caic nu întreţin aşa cum se cu­ şurilor respective? Să nu se uite nici un r. CRAŞCA — Călău şi I. BERTOTI
cursul lunii mei din cele 1 452 perfo­ cate pentru mecanizarea procesului de (slin colectivul Subrcdacţici vo­ dari s-au dovedit a fi locatarii blocului vine fondul de locuinţe. Iată ciţiva din moment că pentru construcţia blocuri­ — Petroşani: Materialele dvs. ,,In deser­
ratoare cu susţinere telescopică de care producţie. E. NICOARA luntare Petrila). E din cvartalul Progresul. De altfel, aceştia. La balcoanele unor blocuri, lo­ lor statul nostru a cheltuit sume mari virea furnalelor" şi respectiv „U tilaje
catarii nu întins sîrmc pe care sînt aşe­ pentru mineri" nu pot fi publicate, de­
zate rufele dînd un aspect neplăcut. O de bani şi nu este admis ca ele să se oarece în ziua de 2 iunie, au apărut iu
scurtă vizită în blocul nr. 2 din noul deterioreze din cauza lucrărilor de sla­ coloanele ziarului nostru materiale iden­
centru al oraşului îţi oferă cîteva ima­
bă calitate, a lipsei de răspundere ma­
tice. Este vorba de materialele: „Folo­
CONCURSUL CORESPONDENŢILOR VOLUNTAR! gini neplăcute. Apartamentele locatari­ nifestată de unii constructori. sind raţional agregatele" şi „N o i utilaje
miniere", care cuprind aceleaşi d».t.s şi
Toate aceste probleme sînt
binecu­
lor Petru Nichita şi Aurel Crîşan sînt
lapte cu care ne-aţi informat recent şi
rău întreţinute. La balconul lui Aurel noscute de Comitetul executiv al Sfatu­
dvs. De asemenea, nu poate fi publicat
Crîşan s-a găsit chiar o găină precum lui popular al oraşului Deva dar măsu­ nici materialul" îndeplinirea sistematică
Veşti de la Uzina CLI £J M I T ® » ! şi unele obiecte. Cu aceeaşi impresie stă direcţie să se manifeste mai multă a planului de producţie", deoarece, deşi
rile întîrzic. Este necesar ca şi în acea­
materialul este scris la data de 27 iu­
ramîi cînd intri pe scara 2 din blocul
99 A. Scara este murdară, cu pereţii zgî- iniţiativă în aşa fel ca fondul de locu­ nie, cuprinde date privind realizarea
planului pe primul trimestru. Or, în
riaţi. La fel de murdare sînt cele două inţe să fie folosit şi întreţinut cum prezent este încheiat şi cel de al doilea
Prin grija
comitetului sindicatului
şi
120 tone metal economisit conducerii tchnico-adininistraiivc, lon- scări de la blocul C, In plus, uscato- trebuie. l trimestru.
dul de cărţi al bibliotecii tehnice este în
Continuînd şirul succeselor dobîndite continuă creştere. Numai în primul se­
anterior, colectivul turnătoriei nr. 2 mestru „zestrea" bibliotecii s-a îmbogă­ O
dezvoltă tot nui mult experienţa acu­ ţit cu încă 155 volume. CULTURILE DU BLE -
mulată dînd cale lihcră metodelor avan­ Noutăţile tehnice intrate în bibliote­
sate de muncă şi de valorificare supe­ că sînt aduse la cunoştinţa cititorilor
rioară a materiei prime. Un ohicctiv prin afişarea unor liste cu titlurile şi au­
principal cc stă Ia baza întrecerii socia­ torii cărţilor, pliante şi editarea perio­ s u r s ă im p o r ta n tă d e f u r a je
liste a turnătorilor este îmbunătăţirea dică a buletinului intern de informare
permanentă a calităţii pieselor turnate. tehnică. Odată pe lună, uneori şi mai O importantă sursă pentru sporirea
In acest scop, la iniţiativa organiza­ des, responsabilii celor 13 biblioteci vo­ cantităţilor de furaje verzi şi pentru în- producţie zilnică de 10 litri lapte pe cole colective să nu obţină rezultatele
ţiei de partid, conducerea secţiei şi co­ lante dm cadrul secţiilor, reîmprospă­ silozare, o constituie însămînţarea, de timp de 30 zile. scontate. De aceea, trebuie folosite toate
mitetul sindical au întocmit grafice de tează fondul de căiţi ţîn în j seama de culturi furajere în mirişti, sau după alte Alte gospodării colective cum sînt mijloacele pentru pregătirea terenului
întrecere pentru fiecare echipă şi schimb specificul locului de muncă şi de preo­ plante care părăsesc devreme terenul cele din Deva, Cristur, Doştat etc. care şi aplicarea la timp în cantitatea de
în parte. Zilnic aceste grafice sînt com­ cupările muncitorilor. ca: borceag de toamnă şi primăvară, ma­ au însămînţat tîrziu cultura dublă, nu 100— 150 kg la ha a îngrăşămintelor
minerale azotate,
pletate cu cifre curente din care turnă­ ILEANA MAIER zăre, orz şi în unele cazuri chiar după au obţinut rezultate satisfăcătoare. Po­
torii pot cunoaşte cine şi-a îndeplinit bibliotecară grîu. rumbul nu s-a dezvoltat, a rămas mic In regiunea noastră s-a obişnuit să
Şi nu a putut fi folosit decît într-o
planul la toate sortimentele, care echipă Culturile în mirişti semănate iii bune se însămînţczc în cultură dublă în otî-
a lucrat fără rebut şi cît reprezintă eco­ ___ condiţiuni şi la timp, dau cantităţi mari mică măsură. rîşti o singură plantă — porumbul. Deşi
nomiile de metal dobîndit pe această A 70-a inovaţie de masă verde, nutreţ bogat în proteine In scopul obţinerii unor producţii cît această plantă este valoroasă, ca nu
cale. Graficele, pe cît silit de ingenioa­ VAS1LE BOBAR ş t e f a n p e t r ic şi vitamine, mai bogat chiar decît ce­ mai mari de furaje trebuie ca terenul reuşeşte însă în toate zonele, pe toate
se, pe atît sînt de practice şi stimulante. lelalte culturi obişnuite de primăvară. terenurile şi în fiecare an. De aceea,
Posibilitatea cunoaşterii zilnice a re­ De curînd, la cabinetul tehnic al uzi­ Este conducător auto la U. C. M. Lucrează ca şef de echipă la secţia In anul trecut, cu toate condiţiile vi­ consiliile agricole şi specialiştii au da­
zultatelor muncii efectuate, a stîrnit în nei noastre a fost înregistrată cea de a Zlatna. In toate cele şase luni care au metalurgică a U .C .M Zlatna. Echipa trege de secetă, multe gospodării agri­ Sfatul toria să orienteze conducerile G.A.C.
rîndul turnătorilor dorinţa vie de a 70-a inovaţie realizată anul acesta. Ast­ trecut din acest an a fost evidenţiat in pe care o conduce îşi depăşeşte în fie­ cole colective au obţinut producţii în­ pentru a însămînţa şi alte plante fura­
munci mai bine, mai spornic. fel, numărul inovaţiilor a înregistrat o întrecerea socialistă. El asigură o bună semnate de masă verde de la culturile ÂţteoiaUîiuliii jere cum este iarba de sudan, care dă
Echipele conduse de Ion Cernei şi creştere de 35 la sută faţă du aceeaşi întreţinere şi exploatare raţională a care lună planul de producţie cu 6—7 duble din mirişti, ceea ce impune ex­ cele mai bune rezultate, şi se poate fo­
Anton Sepnţkhi au lucrat lună de lună perioadă a anului trecut. Este îmbucu­ maşinii pe care lucrează. Ca urmare, a la sută, fiind mereu evidenţiat în în­ tinderea acestei metode de sporire a pro­ losi la 40—45 zile după însămînţarc. De
fără rebut. De subliniat că reducerea rător faptul că în dezvoltarea şi extin­ reuşit să depăşească cu mult norma de trecere socialistă. ducţiei de furaje. In mod normal de asemenea, trebuie însămîuţatc sorg, floa-
procentului de rebut la zero s-a făcut derea mişcări» de inovaţii şi raţionalizări rulaj .a cauciucurilor şi să realizeze N1COLAE BÂ1ŞAN pe fiecare hectar ocupat cu cultură du­ destinat însămînţărilor de culturi du­ rca-soarelui pentru siloz, varză furajeră
în condiţiile depăşirii planului la toate se observă o mai bună orientare spre re­ însemnate ccononui de carburanţi şi blă se poate ohţinc o cantitate de cel ble să fie lucrai în aceeaşi zi sau cel din răsad, secară singură sau îu ames­
sortimentele şi a respectării angajamen­ zolvarea problemelor majore ale pro­ lubrifiant’. strungar puţin 900— 1200 unităţi nutritive şi mai tîrzîu a doua zi după recoltarea tec cu ovăz şi ovăz în amestec cu ma­
telor luate. ducţiei. 100—140 kg de proteină. plantei premergătoare. Aici trebuie fă­ zăre sau măzăriche.
Făcînd un calcul sumar reiese că în Intr-un cuvînt, inovatorii îşi îndreap­ cută o arătură superficială cu plugul în Datorită condiţiilor climatice specifi­
In anul trecut gospodăria agricolă co­
cele 6 luni care s-au scurs, cumulat pe tă activitatea lor creatoare spre rezol­ D S T A S lectivă din Galda de jos, de pildă, caic agregat cu grapa stelată. Pentru a se ce, în acest an, însămînţarea culturilor
întreaga secţie, rebutul a scăzut în me­ varea acelor probleme cu eficienţa eco­ grăbi încolţîrca şi răsărirea plantelor, în mirişti este întîrziată. Pentru a ob­
a însămînţat porumbul furajer chiar a
die cu 1,45 Ia sută faţă de cifra admi­ nomică mare, strîns legate de cerinţele doua zi după recoltarea plantei pre­ după însămînţarc este absolut necesar ţine rezultate bune, este necesar ca
să, ceea cc echivalează cu 120 tone me­ actuale ale producţiei. Semnificativ în Factorul poştal Ion Brahete este re, cu o mulţumire pe care o încear­ mergătoare şi a aplicat o agrotehnică să se aplice un tăvălugît uşor în agre­ această lucrare să se facă cît mai grab­
tal economisit din care se pot turna cir­ acest sens este inovaţia intitulată „îm ­ bine cunoscut de toţi locuitorii ora­ că zilnic. Cînd sună pentru prima corespunzătoare, a ohţînut de pe fie­ gat cu grapa cu colţi reglabili. De ase­ nic.
ca 1020 baterii complete de radiatoare bunătăţirea utilizării gazului rcducător şului Lupeni, din sectorul VH, la por­ dată la uşile noilor locatari ce şi-au care din cele 40 ha. cultivate cîtc 8003 menea, normele de sămînţă la culturile In acest scop, inginerii agronomi din
sau 1200 vane băi. în furnal". Valoarea inovaţiei constă în ţile cărora bate zilnic. O muncă mo­ schimbat adresele, inima îi bate cu kg masă verile. După recoltare, aceeaşi duble, trebuie să fie cu 20—•25 la sută gospodăriile colective trebuie ca în ra­
emoţie. O veste, un gînd de la cei
destă, de poştaş. îndeplinită însă cu
IL1E M O LDO VAN aceea că prin unele modificări puţin conştiinciozitate si simţ de răspunde­ dragi şi apropiaţi cc trebuie să ajun­ suprafaţă a fost folosită şi pentru pă- mai mari decît cele obişnuite. port cu seminţele pe care Ie au să sta­
maistru costisitoare aduse gurilor de vînt, se asi­ re ca capătă satisfacţia datoriei îm pli­ şunat, în special în perioada de la sfîr- O condiţie de caic trebuie să se ţină bilească de urgenţă suprafeţele şi locu­
Turnătoria nr. 2 gură o ardere mai hună în furnal. Ca nite. Şi poştaşul Ion Brabetc se bucu­ gă cît mai repede în mina destinata­ şitul lunii septembrie şi începutul lunii scama este aceea că nu trebuie să se rile unde se vor însămînţa culturile du­
rilor. Acesta c sentimentul cc-l stăpî-
urmare, reducerea consumului de cocs ble. Insămînţînd în mirişti suprafeţe cît
ră de această răsplată. ncşic. Şi ajung, Ioan Brabetc nu octombrie, atunci cînd nutreţurile verzi facă o întrerupere prea marc de timp mai mari, se vor putea asigura nutreţuri
0 vie propagandă tehnică se cifrează la peste un milion de Ici eco­ Cu tolba plină de scrisori şi abo­ întîrzic niciodată. Pentru aceasta, toţi din alte resurse erau pe terminate. Un între perioada de recoltare a plantei verzi în cantităţile necesare hrănirii ani­
nomii anual. Autorii inovaţiei ? Un co­
lectiv de ingineri şi tehnicieni condus de namente, pe vreme frumoasă sau rea, îi adresează numai cuvinte de landă simplu calcul arată că cele 320 tone de premergătoare, aratul terenului şi semă­ malelor în lunile septembrie şi octom­
Tovarăşii săi de muncă îl preţuiesc
el parcurge stradă cu stradă, etaj după
masă verde obţinute sînt egale cu aproa­
Cabinetul tehnic al uzinei noastre, şeful sectorului furnale ing. Ion Stoicoi. etaj cîtc 5 km. zilnic. Brabete îşi iu­ şi îl stimează. pe 27.000 unităţi nutritive şi 4500 kg natul. Ncrespcctarca acestui lucru con­ brie precum şi un plus de nutreţuri
desfăşoară o vie şi largă acţiune de di­ lOSIF CRAŞCA beşte meseria şi o practică cu plăce­ MIRCEA CINCORA proteină digcsţibilă, ceea ce reprezintă stituie principala cauză care a făcut ca pentru însilozare.
fuzare şi popularizare a cărţii tehnice. şef de schimb raţia unui număr de 100 vaci cu o în anii trecuţi multe gospodării agri­ Ing. CERNELEA EUGEN
Consiliul agricol regional