Page 38 - 1964-07

Faza interregională a celui de al Vll-lea concurs al artiştilor amatori

^ n tre e n e a m iilo r de. ta le n te

M ARTI 14 IULIE 1964
A N U L XVI. NR, 2967 4 p agini, 20 bani

Lucrările agricole de vară

INRITM SUSŢINUT

Calda, raionul Alba, unde s-a recoltat tarc, s-a recoltat şî «trîns în căpiţe pe
La ordinea zilei: In cursul zilei de duminică mecani­ pînă în ziua de 12 iulie inclusiv orzul cimp finul natural de pe întreaga su­
zatorii, muncitorii din G.A.S. şi colec­ de pe aproape 360 hectare din 390 hec­ prafaţă de 40 hectare. In zilele ce ur­ Timp de 3 zile, cît s-a desfăşurat în­ caii, instrumentişti şi dansatori, s-ati în­ piatc oraşului. Deşi constituită cu nu­
tiv iş tii au continuat in ritm susţinut tare cultivate, se execută în ritm intens mează şi acesta va fi transportat şî aşe­ trecerea artiştilor amatori din cele pa­ trecut în cinice şi joc. mai cîteva luni în urmă, formaţia a
prezentat un spectacol reuşit. La fel de
RECOLTATUL lucrările de întreţinere a culturilor pră­ şi arăturile. Duminică, aici a fost arată nul Alba, au lucrat la transportatul tri­ tru regiuni ale ţării — Crişana, Bra­ tural din satul Chizătău, comuna Bc- apreciată a fost şi suita de jocuri al-
zat în stoguri.
1‘ormaţiilc corale ale căminului cul­
Colectiviştii din Vînţul de Jos, raio­
şov, Banat şi Hunedoara —, miile de
sitoare, transportarea furajelor, recolta­
o suprafaţă de 20 hectare destinată în-
măjcuc, interpretată de* echipa de dan­
sămînţării porumbului furajer. La exe­
rea cerealelor păioasc şi executarea ară­
linţ,
cooperativei
raionul
a
Lugoj,
doara, invitaţii la concurs, au admirat
turilor. Pe terenuri aparţinînd gospodă­ cutarea lucrărilor de recoltare şi a ară­ foiului de pe tarlaua Tărăbişte, cu 13 spectatori, cetăţeni ai oraşului Hune­ „Igiena44 din Timişoara şi în mod deo­ suri a Casei raionale de cultură din Bo-
CEREALELOR riilor agricole colective şi de stat, trac­ colae M am i, Viorcl Dragau, Cornel Re­ care. Pînă scara s-a transportat peste şi aplaudat entuziasmaţi frumuseţea ne­ sebit corul Casei de cultură din Lugoj, Formaţiile instrumentale, brigăzile ar­
z.ovici,
turilor se evidenţiază mecanizatorii N i-
50.000 kg. trifoi. Printre cei care lucrau
întrecută a cmrccului, jocului şi minu­
toarele şi combinele au fost folosire la
dirijat de D im ilric Stan, Artist Emerit
întreaga lor capacitate de lucru ceea ce pede şi Florca Uilrea. In transportul trifoiului se aflau colecti­ natului nostru port popular. Marca sală al R.P.R., nu dovedit o bună pregătire, tistice de agitaţie, soliştii vocali, instru­
a făcut ca bilanţul acestei zile să fîc rod- Şi la gospodăria agricolă colectivă din viştii loan Tărăscăîan, Gheorghe Nistor. a clubului „Siderurgistul" a fost de data cîşligînd aplauzele publicului specta­ mentişti şi dansatori au cules, de ase­
Dobra, raionul llia, s-au făcut în ziua Ioau Cîmpean, loan Mărginean, M iln i aceasta ncîncnpătoarc. Larga participare tor. menea, aplauze meritate pentru com­
Datorita sprijinului şi îndrumării Groza, Traîan Marian. Cornel Crişan, a spectatorilor, care au umplut în fie­ portarea lor în concurs.
permanente acordate de stat şi de respectivă arături pe o suprafaţă de 7 Ilic Cară ban, Arou Nicolac şi alţii, iar care zi a concursului sala pînă la re­ Bogăţia folclorului coregrafic, între­ In dupâ-nmiaza zilei de duminică sce­
hectare, pe care a şi fost însămînţat po­
specialişti, unităţile agricole socialis­ rumb furajer. Această lucrare a fost exe­ la aşezarea în şire munceau colecti­ fuz, dornici să urmărească desfăşurarea gită de varietatea şi frumuseţea costu­ na concursului a răsunat de cîntccelc şi
mului bănăţean, au prins viaţă în jocuri
te din regiune au folosit la însnmîn- Recolta cutată de mecanizatorii Traian Marcu şi vişti pricepuţi ca loan Muntean, Simion programului, a reflectat interesul cu jocurile de pe plaiurile huncdorcnc.
ţarea păioasclor seminţe din soiuri Uctavian Marîş. Abrudean, Simion Groza şi alţii. care publicul a aşteptat şi preţuit acest vii, pline de vigoare. Colectiviştii din Artiştii amatori din Poiana şl Brad, din
valoroase, care pot asigura pro­ Preşedintele gospodăriei, tov. loan Ji- eveniment artistic. Numărul impresio­ satul Vălişoara, comuna Bucoşniţn, ra­ Alba fulia şi Haţeg, din Orăştic şi Deva
De asemenea, la gospodăriile agrico­
ionul Caransebeş, au prezentat o suită
ducţii mari la hectar. Deosebit de la timp în hambare le colective din Balomir, Vinerea, Geoa- căreami şi 11 ie Silvestru, brigadier la bri­ nant de formaţii de genuri diferite, care de jocuri în cnrc tehnica interpretativă din alte părţi ale regiunii, au adus
important este însă ca recolta să fie giu, raionul Urăştic, s-au executat, piua gada I de cîinp, pe care i-am întilnit au dovedit o înaltă măiestrie interpre­ cu ci crimpcic din viaţa nouă, din mun­
strinsă de pe cîmp fără nici o pier­ Lucrătorii gospodăriei agricole de stat duminică seara, arături pe o suprafaţă aici, nc-au relatat că membrii G.A.C. tativă, vigoare şi dinamism, reflectă c»t s-a împletit cu dinamismul şi autenti­ ca entuziastă cu care este intîmpiuata
citatea dansului bănăţean, subliniate de
dere. Pentru aceasta există acum o din Gelmnr, raionul Orăştic, au fost de 305 hectare, suprafaţă care a fost din Vinţul de Jos au recoltat, transpor­ de mult a crescut în cei 20 de ani de aplauzele publicului. De aprecieri din marea sărbătoare de la 23 August.
bază materială mai puternică ilccît printre primii din regiune caic au înce­ în întregime însămînţaiă cu plante fu­ tat şi pus în şire trifoiul de pe 60 hec­ la Eliberare mişcarea artistică de ama­ partea spectatorilor s-a bucurat şi gru­ Amănunte asupra spectacolului pre­
ir anii trecuţi. Astfel, în campania put să recolteze orzul de pe cele 455 rajere pentru masă verile. tare, lucerna de pe 60 hectare şi finul tori, preţuirea de care se bucură în zi­ zentat de formaţiile artistice ale regiu­
i “coltarc din acest an sînt folosi­ hectare. Şi duminică mecanizatorii Pe­ natural de pe 15 hectare. Toate furajele lele noastre valorificarea talentelor şi pul folcloric al Casei de cultură din nii Hunedoara vom publica în numărul
raionul Timişoara, format în marea ma­
te' peste 820 tractoare şi circa 315 tru Scchci, Benjamin Cărăguş, Mireca sînt conservate în bune condiţiuni. creaţiilor populare. joritate de colectivişti din satele npro- viitor al ziarului.
combine, iar la treieratul păioasclor Angliei, Constantin Cismaru, Petru Gro- folosind întreaga ~~ De luni, au ţinut ci sa mai adau­ Cei peste 5000 de artişti amatori din
recoltate cu sccerători-legători sat) za şî alţii, au fost prezenţi de diminea­ ge. începem cu 2 combine la recoltarea formaţiile corale si instrumentale, gru­
manual vor lucra peste 130 batoze. ţă în lanurile gospodăriei. Pină la ora capacitate de lucru celor 400 hectare cu grîu şi cu 2 com- purile folclorice, formaţiile de dansuri,
Există deci condiţii e.\ perioada de' prînznhii ei au recoltat orzul de pe 24 b;nc la recoltarea celor 55 hectare cu brigăzile artistice de agitaţie, soliştii
recoltare să fie mult scurtată adică- hectare. De altfel, aseară, conducerea a maşinilor mazăre pentru boabe. vocali, instrumentişti şi dansatori au a-
să se execute în cel mult S— 10 zile gospodăriei de stat din Gelmar ne-a in­ dus în scena concursului bucuria vieţii
lucrătoare. format că aici s-a terminat recoltatul Şi în gospodăriile agricole colective noastre noi, optimismul viguros, solia
Pînă acum, în regiune s-a recoltat orzului de pe toate cele 455 hectare cul­ din raionul Sebeş s-j lucrat intens la Evidenţiaţii zilei nesecatului tezaur al artei noastre. Me­
orzul de pe aproape 3.340 ha. In tivate cu această plantă. recoltarea cerealelor păi oase. Ia G.A.C. sagerii acestei arte, veniţi la Hunedoa­
gospodăriile colective această lucrare Ca urmare a bunei organizări a mun­ din Răhău, mecanizatorii Vasilc Bî'.:.i, Mecanizatorii sînt oameni care îit ra dîn cele patru regiuni ale ţării, au
reprezintă 70,9 la sută din suprafaţa cii. executarea acestei lucrări a durat Gheorghe Bena, Encsîu Bpiescu si alţii, această campanie de recoltare şi treieri* slăvit în cîntcccle şi locurile lor parti­
cultivată cu această plantă. Mai a- mimai 8 zile lucrătoare. întreaga recol­ au folosit la întreaga capacitate trac.ra­ au un cuvînt greu de spus. Conştienţi dul şi patria noastră socialistă. Toate
vansatc cu lucrarea amintită sînt tă a fost depozitată în hune condiţiuni rele şi combinele din dotare. Pină sca­ de răspunderea pe care o au faţă de spectacolele au reflectat entuziasmul cu
gospodăriile colective din raionul şi acum se lucrează la balotatul paielor. ra, s-a recoltat orzul de oL- circa 8 h.-c stnngcrca la timp şi în bune condiţiuni care oamenii muncii înrînipină cea de
Urăştic. La recoltatul griului s-a fă­ Tot în cursul zilei de duminică au tare. Pe întreaga gospodărie s-a sirius a întregii recolte, mecanizatorii de la a XX-a aniversare a Eliberării.
cut însă prea puţin deşi timpul este terminat de recoltat orzul şi colectiviş­ pînă ieri recolta de or/, de pe 25 hec­ S.M.T. Orăştic şi-au organizat munca în După evoluţia reuşită a formaţiilor
înaintat. Astfel, pp total regiune s-au tii ilîn Dobia, raionul llia. Aici, s-a lit­ tare dîn cele 50. schimburi prelungite. artistice din regiunea Braşov, scena con­
recoltat numai 3.400 ha. din cele erat intens cu două combine. Recolta Cit alte două combine s-n trecut la In acest sistem s-a lucrat şî în cursul cursului a răsunet de cîntccelc şi locu­
peste 63.800 ha. In gospodăriile co­ a fost transportată şi depozitată în ham­ sinusul recoltei de grîu de pe cele 390 zilei de duminică. Ca urmare, mulţi din­ rile Banatului. Timp de peste şase ore,
lective proporţia de strîngere a re­ barele gospodăriei. hectare cbe «ne această gospodărie. tre mecanizatori au reuşit ca pînă în artiştii amatori din cele trei coruri,
coltei de grîu este de numai 5,9 la această zi să realizeze între 75 şi 91 la şase formaţii de dansuri, c:nci forma­
suta. între seceriş şi arături Milă din sarcinile stabilite pentru actua­ ţii instrumentele, patru brigăzi artis­
Majoritatea lanurilor au ajuns în La transportul furajelor la campanie. Evidenţiaţii zilei au fost tice de agitaţie, membri! grupului fol­
faza optimă de recoltare. Cu toate nici o pauză Jn multe unităţi agricole s-a lucrai la mecanizatorii lacob Loga, care lucrează cloric al Casei de cultură a raionului r-ormatia de dansuri a Casei raionale de cultura din Bozovici,
acestea în unele păiţi se manifestă transportul ji aşezarea în şire a furaje­ pe ogoarele G A.C. din Aurel Vlaicu Timişoara şi cei optsprezece solişti vo- regiunea Banat.
reţinere faţă de începerea secerişu­ Paralel cu secerişul culturilor păioa: lor. La G.A.S. din Alba Iulia se lucra Ijt (acesta şi-a realizat sarcinile de plan pe
lui. Or, se ştie că fiecare -zi de în- se, în majoritatea gospodăriilor agricole transportul finului de borcehg cu '■ re­ campanie ..în proporţie de 91 la sută),
lîrzierc aduce, după: sine şi pierderi -colective şi de star din regiune s-a tfc- morci şi un autocamion. In această zi Arpad Echer, de la G.A-C, ,Gpoagiu cu.
însemnate. Un simplu calcul arata cut şi la executarea arăturilor adinei de s-a transportat recolta de pe întreaga 9c la sută, loan Trosan, de la G.A.C.
că, după fiecare zi de întîrzierc în vară sau a arăturilor pentru însămînţn- suprafaţă de 35 hectare. La unitatea Beriu cu 85 la sută Şi Petru Brctcanu de SFIRS1T DE SEMESTRU LA C.C.VJ.
condiţiile recoltării manuale se înre­ rca plantelor furajere. amintită s-a recoltat, transportat şi aşe- la G.A.C. Bobilna cu 75 la sută din pla­
nul ce le revine în campania de recol­
/
gistrează pierderi de circa 15 la suta La gospodăria agricolă de stat din 7at ni şiic finul de trifoi de pe 93 hoc- tat şi treieri*. O
la hectar, iar în condiţiile recoltării Antrenaţi în întrecerea entuziastă
cu mijloace mecanizare pierderile ia penim întăpiuirca obiectivelor stabili­ ing. WILIAM SUDER trccindu-sc la susţinerea cu stîlpi meta­
ha. sînt de aproape 10 la sută. Director general al Combinatului lici G.H.H.
te prin Directivele celui dc-al IlI-lca carbonifer Valea Jiului
De o marc importanţă pentru Congres al P.M.R,, minerii din bazinul Măsuri asemănătoare au fost luate şi
scurtarea perioadei de recoltare est? carbonifer al Văii Jiului şi îu anul aces­ voiului tehnic al procesului de produc­ la celelalte exploatări. Ca urmare, vite­
organizarea muncii în gospodăriile ta au pornit hotârîţi să obţină realizări ţie, introducerea şi extinderea procese­ za de avansare a crescut. In abatajul
colective. Posibilitatea evitării orică­ mai mari în creşterea producţiei, îmbu­ lor tehnologice moderne, crearea de con­ frontal din stratul 3, sectorul 1, de li
ror pierderi de recoltă c condiţiona­ nătăţirea calităţii cărbunelui şi reduce­ diţii pentru sporirea vitezelor de av.in- E. M. Anino.isa, înccpînd cu luna apri­
tă, fără îndoială, de buna funcţio­ rea preţului de cost. s.irc în abatajele frontale şi cameră, îm­ lie, s-au extras zilnic două cîmpuri de
nare a combinelor şi folosirea lor la Ca urmare a muncii rodnice, colecti­ bunătăţirea nimicii de normare şî apro­ cărbune cu o avansare binară de 50 me­
întreaga capacitate de lucru dar şi de vele de muncitori, tehnicieni şi ingineri vizionare cu materiale a locurilor de tri. La E. M. Uricanî, E. M. Lonca şi
stabilirea momentului optim de re­ de aici au extras în primul semestru al muncă, mai buna organizare a muncii E. M. Petrila vitezele de avansare plani­
coltare. Este o sarcină care revine în­ anului, peste plan, 63.720 tone cărbune ele. ficate a se realiza în abatajele cameră
deosebi inginerilor agronomi, care cocsificabil şi energetic, au realizat eco­ O atenţie deosebită s-a acordat creş­ au fost depăşite cu 19,8 la sută, 6,4 la
trebuie să urmărească cu atenţie fie­ nomii suplimentare la preţul de cost în terii nivelului tehnic al procesului de sută şl respectiv cu 5,3 la sută. Pe
care solă în parte şi să determine cu valoare de 7.100.000 Ici. Planul de pro­ pioducţic, introducerii şi extinderii pro­ C.C.V.J. vitezele de avansare din abata­
precizie momentul începerii recoltă­ ducţie pe semestru a fost îndeplinit la ceselor tehnologice moderne. La 5 aba­ jele cameră şî frontale au fost depăşite
rii. Acolo unde nu sînt condiţii pen­ data de 26 iunie. taje frontale de la E. M. Lunca s-a in­ cu 9,2 la sută şi respectiv cu 1,2 la
tru folosirea combinelor trebuie să La dobîndirca acestor succese au con­ trodus susţinerea metalică. La E. M. sută. »
se înceapă recoltarea în f.i2a de pîrg tribuit din plin toate colectivele de Aninoasn, în abatajul frontal din stratul Pentru generalizarea experienţei hune
a cerealelor, folosindu-sc în acest muncă din exploatările miniere. In mod 18. s-a trecut la susţinerea metalică cu a colectivelor de muncă care au obţî-
scop toate mijloacele proprii ale deosebit merită să fie evidenţiate colec­ stîlpi G.H.H pitici şi grinzi în consolă, nuţ realizări frumoase în ce priveşte
G.A.C. tivele de muncă de la E. M. Uric.mi, iar la E. M. Lupenf. în abatajul fron­ sporirea vitezelor de avansare, la sfîrşi-
Important este ca şi spaţiul de de­ E. M. Loncn şi E. M. Aninoasa. Minerii tal nr. 4 vest, stratul 3, s-a trecut la lul lunii mai s-a organizat sub îndru­
pozitare să fie din timp asigurat. Să de Ia E. M. Uricani de pildă, şi-au în­ experimentarea ta vanului metalic elas­ marea Comitetului orăşenesc de partid
nu se uite că munca unui an întreg deplinit sarcinile de plan cu 12 zile mai tic. In abatajele frontale din straiele Petroşani, o consfătuire a brigadierilor
poate fi irosită dacă se face o proas­ devreme. In semestrul I ei şi-au depă­ subţiri de Ia E. M. Vulcan s-a introdus din abataje pe această temă. La consfă­
tă păstrare a seminţelor. După depo­ şit planul cu 19.C4S tone cărbune; la Şi extins susţinerea metalică cu stîlpi tuire au vorbit despre experienţa lor în
zitare se impune ca boabele să fie lo­ E. M. Lonca şi E. M. Aninoasa sarcini­ hidraulici. Toate acestea au făcut posi­ creşterea vitezelor de avansare briga­
pătate la intervale diferite de limn le de plan pe primul semestru au fost bil ca în cursul primului semestru să se dierii David loan de la E. M. Aninon-
pentru ca acestea să-şi păstreze cali­ infăotuitc in zilele de 22 iunie şi res­ depăşească producţia planificată, cu sus­ sa, Petre Constantin de la E. M. Lupenf,
tatea iniţială. De asemene» or­ pectiv 25 iunie. ţinere metalică, cu 46.459 tone cărbune. Drob Gheorghe de la E. M. Vulcan şi
ganizarea transportului va tre­ Pentru înfăptuirea realizărilor amin­ La realizarea şi depăşirea sarcinilor de Danciu Moisc de la E. M. Lonca. Con­
bui să se bucure de toată atenţia. tite au fost aplicate în producţie măsuri plan pe primul semestru al anului o con­ sfătuirea şi-a dovedit eficacitatea. In
Tară deci că sînt create toate con* tehnico-orgamzatorice deosebit de efica- tribuţie de scamă a avut-o preocuparea luna iunie vitezele respective au crescut.
diri'lc pentru ca întreaga rccobă cc- Conduse şi îndrumate în permanen­ pentru îmbunătăţirea continuă a trans­ Un accent deosebit s-a pus pe execu­
să fie strînsă în cel mult 8 —10 zile ţă de organizaţiile de partid, conducerile portului în subteran. De la începutul tarea lucrărilor de pregătire a noilor
lucrătoare aşa după cum prevăd şi exploatărilor miniere s-au preocupat în­ anului şî pină la data de 1 iulie exploa­ cîmpuri care vor fi date în exploatare.
hotăririle Congresului al 111-lci al Pe ogoarele C A 5. din Calan se lucrează imens la strinsui rccoiiei de orz de pe cele dtiU ha­ deaproape de punerea în exploatare a tările miniere au fost înzestrate cu încă In acest scop, exploatările miniere au
| partidului. noi blocuri şi orizonturi pentru asigu­ 21 locomotive de mină moderne; 8 lo­ fost dotate cu încă 10 maşini de încăr­
in lologralie : Aspect din timpul secerişului. rarea frontului de lucru, creşterea ni- comotive electrice cu rrolcy, 4 locomo­ cat de tipul P.P.M. 2. S-a trecut la să­
tive Diesel şi 9 locomotive electrice cu parea puţurilor de la suprafaţa, folosin-
----- -------------------------------------------------- acumulatori. du-sc metoda de lucru cu cofraj mobil.
şi-au
în­
Conducerile exploatărilor
ora o ştiu : mai erau 60 de minute trccc nimic în scama Iui, deşi tovară­ dreptat atenţia şi în direcţia creşterii Folosirea acestei metode a dus la elimi­
C rescut în mijlocu pînă la miezul nopţii. Stăpîncam un şii lui de muncă cunosc aportul său vitezelor de avansare. In acest scop s-au narea susţinerii provizorii şi permite ex­
tinderea mecanizării
operaţiunilor de
cuptor de 185 de tone.
la însuşirea unei noi tehnologii de
„Stăpîneam14 1 Iată cuvîntnl pe care reparaţie a vetrclor la cald a cuptoa­ extins iniţiative cum sînt: „Două fîşiî săpare şi betonate a puţurilor.
Avram Opriş îl rosteşte cu mîndria relor Martin, inovaţie care, aplicată, pe zi" în abatajele frontale şi „Două Pentru obţinerea succeselor amintite
cîmpuri pe schimb şi aripă de abataj"
La Hunedoara, în faţa agregatelor de metal incandescent curge. In oală, oţelâriei cîteva tone şi de la cuptorul omului de rzi, a omului care din rob a redus timpul de reparaţie a vene­ in abatajele cameră. In vederea sporirii au fost luate şi alte măsuri. De exem­
de foc, entuziasmul nu mî.i găseşte li­ oţelul ia proporţii, ameninţă să se nou ? a ajuns stăpînul muncii şi al ferici­ lor Ia cald de la peste 6 orc, la numai vitezelor de avansare, la E. M. Vulcan, plu, în cursul trimestrului I, normele
nişte. Angajamentele se îndeplinesc, ie reverse. Se dau comenzi noi. — Mai încape îndoială : ! Doar ştii rii lui. 4 orc. Avram Opriş ştie acest luciu. în abatajul frontal din stratul 18, s-a cu motivare tehnică au fose extinse la
toate lucrările în acord
din subteran,
reînnoiesc şi inr se depăşesc. Se reîn­ — Macaraua ! Atenţie la lină ! că depăşim media zilnică a planului — Cu doi ani mai tîrziu mi s-a Si mai ştie că metoda aceasta a fost introdus combina K.V.B. 2, utilaj de
noiesc din nou. La sfirşitul semestru­ Podul rulant s-a pus în mişcare. Se cu peste 40 tone. Oţelăria nouă arc încredinţat un nou agregat. Cuptorul extinsă cu rezultate bune şi la oţclă- mare productivitate. De asemenea, în climinîndu-sc utilizarea de norme sta­
tistice, experimentale. De asemenea, la
lui, fuinaliştii şi oţclarii raportau de­ apropie grăbit de locul descărcării. pînă acum peste 47.500 tone de oţel ni. 4 de 400 tone. încă un examen a- rîa veche, că în primele două trimes­ stratul 15. blocul VI, de la E. M. Lu-
păşirea angajamentului anual : 46 000 Dar, ameninţat parcă, şuvoiul de oţel date peste planul anual. Adăugăm şi vc.tm de dat. Am trăit iarăşi emoţii tre din acest an, 10.000 tone de oţel peui s-a introdus combina l-K-52 m., (Continuei q: in pag. 2-a)
tone fontă, 60.000 tone oţel Martin. se domoleşte. Lasă loc zgurii. Oa­ de la cuptorul 7 cîteva sule necunoscute. împreună cu tovarăşii nu fost elaborate în plus numai da­
Adevărate victorii. Victorii ale anu­ menii privesc oala plină şi îşi Şterg mei de muncă aveam să fim primii torită acestui fapt, eă de curînd, un
lui 20. broboanele de sudoare. Descărcarea ,,Am plecai de la om stăpîni ai celui mai marc cuptor Mar­ colectiv de oţclari de la Reşiţa a ve­ v n
nit să le împrumute experienţa.
tin din ţară. Nu ştiu, dar cred că n-
A 18-q şorjă — De la om 5 ani plecai. Numai lunci eînd vezi că ţi se acordă încre­ pic tovarăşii Iui, despre oamenii în
Avram Opriş vorbeşte frumos des­
dere, eînd simţi că oamenii văd în
Prin vizorul uşii cuptorului 7 se Pagini din istoria că drumul meu a fost mai lung decit tine un tovarăş de nădejde, şi numea mijlocul cărora s-a maturizat şi îm­
al celorlalţi oţelnri. Am făcut cunoş­
scoate proba de oţel. Un topitor o tinţă cu focul Hunedoarei' eînd cup­ c altfel ; mai spornică, şi chiar tu eşti preună cu care a dat patriei sute de Şublcrul este prie­
acela care cauţi s-o faci să fie spor­
duce în grabă l.a laborator. Urmează celor 20 de ani toarele de plămădire a oţelului nu nică. Acum mi s-a încredinţat cel mai mii de tone de oţel. Iar despre între­ tenul credincios al
minute de aşteptare încordată. Tele­ erau nici pe sfert ca cele de azi. Eram nou agregat din oţelărie. Cuptorul 7,
fonul din cabina aparatelor sună cu de 400 tone. Astăzi c la a 30-a şarjă cerea caic a cuprins în acest an între­ fiecărui strungar.
întreruperi. Paul Orelt ridică recep­ „om 5“ la cuptorul de 45 tone de gul colectiv al combinatului hunedo- Examinindu-I întot­
torul. Pe faţă i se deschide un zîm- era să le joace o farsă. la oţelăria veche. Au trccyt 15 ani din viaţa lui. rean, despre succesele de azi, prim-to- deauna cu atenţie,
het larg. După o clipă iese pe plat­ Petru cîrlige uriaşe re apleacă şi de atunci... Avram Opriş tăcu. Işî puse oche­ pitorul n-arc cuvinte de comparaţie. hicrînd cu hărnicie
ridică oalele de sute de tone. Le poar­ şi pricepere, strun­
formă : Despre aceşti 15 ani, Avram Opriş, larii de cobalt şi îşi întoarse privirea — Aici a fost mereu întrecere, me­
tă spic Imgoticrclc aliniate unde tur­ garul 1. Pnsztcrn.il;,
— 0,23 î A-niîia, tovarăşe maistru / piim -topitoiul ilc la O.SM. II, vor­ spre ochiul de foc el cuptorului cel
nătorii aşteaptă să le ia în primire. reu însufleţire, s-au obţinut an de an de In U.R.U M, Pe­
Să descărcăm ? Pe platformă încordarea de pe chipu­ beşte ca despic un lucru drag. Vor­ nou. rezultate frumoase. Dai întrecerea, troşani, r e u ş e ş t e
Ştefan Tripşa ÎI aprobă. rile oamenilor s-a risipit. Topitorii beşte cu pasiune despic drumul cali­ Cită mindric justificată în vorbele entuziasmul, succesele de azî n-au n- să-şi depăşească lună
Se drm comenzi. Se iau măsuri ur­ Avram Opriş, Paul Orelt şi maistrul ficării sale, despic emoţia încercată acestui om, stăpîn pe unul din noile scmănarc. E anul cel mai de sus în de lună sarcinile de
gente S'.icarul c Ia post. Se lucrează principal Ştefan Tripşa discută însu­ atunci eînd i s-a dat să stăpîncască agregate, venit să dea viaţă sarcinilor munca noastră. producţie.
repede, calculat. Trec minute de încor­ fleţiţi. cuptorul 1 de la oţelăria nouă — pri­ mari puse de partid 1 Cîtă ntîndrie şi E anul 20 al Eliberării şî, la Hune­ Foto:
dare. Şuvoiul de foc năvăleşte pe rine. — A descărcat bine. E a lS-a şar­ mul de „talia" lui în ţară. lotuşi cîtă modestie 1 „Chiar tu eşti doara, acum în preajma măreţei ani­ N. MOLDOVEANU
Clocotul nu î se domoleşte nici in oa­ jă din luna aceasta. — Eram toţi in jurul cuptorului. acela care cauţi să faci munca mai versări, se consfinţeşte, o dală cu ma­
lele uriaşe ce-1 primesc nesăţioase. Deo­ — Şi a 30-a din viaţa cuptorului. Urmăream cu emoţie elaborarea pri­ spornică* 4', spunea el, iar dacă îi ceri turitatea focului, maturitatea oame­
dată, privirile oamenilor rămîn aţin­ — Merge bine agregatul. Ce zicî, mei şarje. Ziua aceea nu se poate sâ-ţi vorbească despre inovaţiile lui, nilor.
tite pe rina din stingă. Aici, şuvoiul tovarăşe maistru, adăugam la succesul şterge din amintire : 5 mai 1958. Şi răspunde : „Eu n-am inovaţii". Nu LUCIA LICIU