Page 4 - 1964-07
P. 4
Nr. 2950
Pag. 4 Drumul socialismului
Lucrările Comitui
DE PESTE HOTARE celor 18 state pru dezarm are
c şi sa uşureze calea spre reali-
GENEVA 2 (Agerpres). —
La Geneva s-a desfăşurat joi cea dc-aunui tratat dc dezarmare generala
195-a şedinţă a Comitetului celor \8il5, s-a discutat problema impiedi-
state pentru dezarmare, sub preşcdinţi.vSjpîn(];rij armelor nucleare. Au
lui Francesco Cavalletti (Italia). lţVuvîntui reprezentanţii Uniunii
cursul şedinţei consacrată examinăm. _ , x,.
măsurilor « L e a le menite să conul-;1” . Satelor Unite, rolon.e., M -
buic la destinderea încordării interna-âanii şi Cehoslovaciei.
Declaraţia comună iugoslavo-polonă „RAPSODIA ROMINA" LA VIENA
VIENA 1 — Corespondentul A-
luşarii au lost răsplătiii cu ropote
gerpres, $l. Deju, transm ite: de aplauze şi bisuri repetate.
VARŞOVIA 2 (Agerpres). — sc arată că cxaminînd cu atenţie situa lism şi stnt convinse de necesitatea ca In seora 2ilei de J iulie, ansam
In declaraţia comună iugoslavo-polo ţia internaţională actuală, cele două ţări fiecare partid comunist şi muncitoresc blul „Rapsodia romină" a prezentat La spectacol au asistat cancelarul
nă semnată dc losip Broz Tito, pre consideră că trebuie să se depună şi în să-şi aducă contribuţia la înlăturarea di In codrul turneului său In Austria federal al Austriei, dr. Josel Klaus,
şedintele R.S.F. Iugoslavia, secreta/ ge viitor eforturi pentru ca procesul înce ficultăţilor ivite în mişcarea comunistă prim ul spectacol la Viena In sala ministrul transporturilor şi energiei
neral al U.C.I. şi Wladislaw Gomulca, put de destindere a încordării să sc con mondială şi la făurirea unităţii sale, pe „W ienersladlhalle". Solii artei ro- electrice, Otto Ptobsl, şelii unor mi
prim-scerctar al C.C. al P.M.U.P. şi Ale- solideze şi să continue pentru înlăturarea baza principiilor internaţionalismului mine au cucerit si entuziasmat spec siuni diplomatice acredilali la Vie-
ksander Zawadzki, preşedintele Ccnsiliu- primejdiei războiului. Politica de coe proletar, al egalităţii şi respectului reci tatorii cu un proqram boqul de cin- na, ziarişti, numeroase personalităţi
lui de Stat al R P. Polone se arată că xistenţă paşnică constitue direcţia prin proc, în interesul socialismului şi al tece si dansuri romineşti. Soliştii, ale viefij culturale din Austria. La
între cele două ţâri au avut loc con cipală a activităţii R.S.F. Iugoslavia şi întăririi păcii în lume'*. printre care Ionel liudişteonu la spectacol a asistai, de asemenea,
vorbiri privind dezvoltarea colaborării a R.P. Polone pe arena internaţională. In încheiere, se spune ca preşedintele vioară, Anqela Moldovan, voce, ambasadorul R.P. Romlne la Viena.
polono-iugodjve, s-a făcut un schimb Declaraţia se referă apoi la principalele R.S.F. Iugoslavia a invitat pe Wladys- Nicolae Bătută la clarinet, Damian /Miteea Ochcună, şi membri ai am
dc păreri in legătură cu principalele pro probleme internaţionale, dezarmarea ge law Gomulka, Alexander Zawadzki şî Lucq la noi şi In mod deosebii că basadei romine.
bleme ale situaţiei internaţionale şi ale nerală şi totală, crearea zonelor denu- Joscf Cyrankicwicz să viziteze Iugosla
mişcării muncitoreşti internaţionale. cIcariz.He în Europa centrală, în Bal via şi că invitaţia a fost acceptată.
Convorbirile, sc arată in declaraţie, s-au cani şi alte părţi ale lumii, împiedica ★ CONGO: Convorbirile dintre liderii
desfăşurat în spiritul înţelegerii recipro rea răspîndirii armelor termo-nucleare, VARŞOVIA 2 (Agerpres). —
ce şi au dovedit identitatea de păreri în rezolvarea problemei germane, proble Incheindu-şi vizita oficială în R. P. diferitelor fracţiuni politice
principalele probleme ale zilelor noastre. ma dezvoltării colaborării şi a priete Polonă Ja 2 iulie, losip Broz Tito, pre
Ambele părţi avi constatat cu satisfacţie niei cu ţările eliberate de sub jugul co şedintele Republicii Socialiste Federative
dezvoltarea favorabilă a relaţiilor din lonialist. Iugoslavia şi persoanele care îl însoţesc, LEOPOLV1LLE 2 (Agerpres). - 0 acţiune de pacificare a ţării „pentru
tre cele două ţâri in domeniile politic, Referitor la problemele mişcării mun a părăjit Varşovia. In aceeaşi zi el a so Fostul preşedinte al provinciei Katan- restabilirea păcii indispensabilă viitoru Aspect de la lucrările Conferinţei dezarmare de la Geneva.
economic, cultural, ştiinţific, precum şi citoreşti internaţionale „ambele părţi sit la Belgrad. ga, Moîse Chombe, care a fost însărci lui ţării ş! pregătirii alegerilor legisla
în alte domenii. Intre cele două ţări suoliniază importanţa mare a dezvoltă nat de preşedintele Congoului, Kasa- tive".
au fost încheiate o scrie de acorduri şî rii multilaterale şi cu succes a ţărilor vubu, cu o misiune de informare în ve După cum transmite corespondentul In Com itetul special al O.
înţelegeri utile care reglementează nu socialiste şi a colaborării lor reciproce, derea constituirii unui guvern de tran din Leopoldville al agenţiei Reuter,
meroase probleme din sfera largă a co precum şî a schimbului de experienţă*. Inchftierea vizitei ziţie, a continuat consultările cu li cercurile observatorilor politici din ca
laborării economice. Această colaborare Declaraţia subliniază, de asemenea, „ma derii diferitelor fracţiuni politice din pitala congoleză afirma că Chombe şi-a Proiect de rezoluţie priacordarea
se va dezvolta şi în viitor. rea însemnătate a unirii forţelor care lui A.l. Mikoian ţară. El a conferit cu primul ministru sporit şansele dc a fi desemnat drept
In continuare, în declaraţia comună luptă pentru pace, democraţie şi socia interimar Adonla, cu Emile Zola, re viitor prim-ministru al ţării. Pc lista independenţei popoareloi coloniile portugheze
democratic
prezentant al Comitetului
in Indonezia african şi cu alţi fruntaşi politici. candidaţilor la acest post se află înscri
Intr-un comunicat dat puhlicităţu se de asemenea, numele lui Adoula şi NEW YORK 2 (Agerpres). — icrî cu reprezentanţi ai partidelor
01 fostului prim-ministru, Joseph Ileo.
şi
Reprezentanţii a 12 ţâri membre aice din teritoriile administrate
DJAKARTA 2 (Agerpres). — joi la Leopoldvillc sc arată că în urma O.N.U. au înaintat Comitetului jpcciabrde independenţa tuturor acestor
La Djakarta, cu prilejul voitei în convorbirilor dintre Chombe şi Antoi- Intr-o declaraţie făcută ziariştilor
se
al O.N.U. pentru examinarea aplicăririi. In proiectul de rezoluţie
Consultările de la Roma pentru Republica Indonezia a unei delegaţii a ne Kiwewa, — lider al Partidului Miş Chombe a dezminţit ştirile potrivit că declaraţiei cu privire la acordarea inj ne, dc asemenea, crearea unui sub-
Sovietului Suprem al U.R.S.S., a fost carea Naţională Congoleză — Lumum- rora ar privi favorabil includerea unor dependeuţei ţărilor şi popoarelor colo-ct care „să studieze problemele le-
miniştri europeni în viitorul guvern dc
soluţionarea crizei guvernamentale dată publicităţii o declaraţie indonezia- ba — care a condus o delegaţie a Co tranziţie. EI a afirmat, de asemenea, că niale un proiect de rezoluţie, cerîndle ajutorul economic extern acor-
no-îovietică.
mitetului de eliberare naţională cu se
La tratativele care au avut loc, din diul la Braz.zavillc, acest comitet a este dispus să facă totul pentru a ob acordarca independenţei popoarelor dînortugalici ca mijloc care împiedi-
sedcplinirca rezoluţiei Adunării Ge-
portugheze. In rezoluţie
coloniile
ROMA 2 (Agerpres). — Moro. In caz de refuz, pe lista candi partea indoneziana au participat pre hotârît să colaboreze cu Chombe „în in ţine eliberarea lui Gizenga, dar această propunc Comitetului special să atragă: a O.N.U.“ privind acordarea in-
Preşedintele Italiei, Segni, a încheiat daţilor la conducerea guvernului ita şedintele Sukarno şi alţi membri ai teresul superior al ţârii". Comunicatul problemă este de resortul guvernului atenţia Consiliului de Securitate asupradenţei popoarelor dîn coloniile
consultările privind soluţionarea crizei lian figurează, potrivit agenţiei France Prezidiului guvernului Republicii Indo precizează că se va urmări „realizarea demîsionar, prezidat de Adoula. situaţiei existente în teritoriile adminis-gheze. Ea face apel la toate pu-
de guvern din Italia. Printre personali nezia, iar din partea sovietică A. I. M i unei reconcilieri sincere a tuturor fii Potrivit agenţiei France Presse, la
tăţile politice pe care preşedintele Seg Prcsse, fostul premier Amîntore Fan- koian, prim-viceprcşedinte al Consiliu lor Congoului" şi Chombe împreună cu Leopoldville s-a anunţat că Chombe va trate de Portugalia, precum şi asupra *un1‘‘ înceteze ajutorul acordat
ni lc-a consultat joi se află Ugo la fani, secretarul general al partidului de- Kiwewa vor colabora pentru a obţine prezenta în următoarele 24 sau 48 de refuzului acestei ţâri dc a duce la în -nu*u‘ portughez.,
Malfa, reprezentantul grupului parla mocrat-creşun — Mariano Rumor, mi lui de M iniştri al U.R.S.S. şi membrii eliberarea lui Antoine Gizenga şi îna ore un raport preşedintelui Kasavubu deplinire hotărîrilc Consiliului de Secu- -jc
mentar republican, şi Karl Mitterdor- nistrul de interne în cabinetul condus delegaţiei, poierea în ţară a tuturor congolezilor cu privire la rezultatele misiunii în ritatc din iulie anul trecut. Aceste h o -v, „ .. .
fer, reprezentantul grupului mîxt al de Aldo Moro — Paolo Emilio Tavia- Tratativele s-au desfăşurat cu succes exilaţi, De asemenea, ei vor întreprinde credinţate. târîri cereau Portugaliei să întreprindă , ! , (gerpres).
nbando, reprezentant al guvernu-
Camerei Deputaţilor. ni şi fostul ministru de externe în pre şi într-o atmosferă de strînsă prietenie. rovizorîu angolez aflat în exil, a
Observatorii politici din capitala Ita cedentul guvern — Giuseppe Saragat. iru l ca petiţionar în faţa Comî-
liei consideră că preşedintele Segni in Agenţia France Presse relatează că la S-a realizat o unitate de păreri asupra i O.N.U. pentru examinarea pro-
tenţionează să-i ceară lui Aldo Moro, 2 iulie s-a întrunit la Roma conduce diferitelor probleme referitoare la do In jurul problemei cipriote i aplicării declaraţiei cu privire la
să formeze un nou guvern. Această In rea Partidului socialist italian pentru meniile politic şi economic. nea independenţei ţărilor şi po-
formaţie este întărită de faptul că gru a pregăti raportul ce va fi înaintat C C. Plccînd din Djakarta delegaţia Sovie lor coloniale. El a prezentat Co-
purile parlamentare ale partidelor de- al P S.I. care se întruneşte la 3 iulie tului Suprem al U.R.S.S. a sosit, în ATENA 2 (Agerpres). — ANKARA 2 (Agerpres). — Cipru şi să folosească autoritatea sa j|u; no; fapte despre atrocităţile
mocrat-crcştin, socialist, social-dcmo- pentru a lua în discuţie eventuala par După cum relatează agenţia Reuter, Potrivit agenţiei France Presse, M i pentru a se ajunge la o soluţionare". c j e detaşamentele de represalii
crat şi republican — participante la ticipare a partidului socialist U noul gu aceeaşi zi, la Rangoon, la invitaţia gu primul ministru grec, Gheorghios Pa- nisterul de Interne al Turciei a hotărit El a adăugat însă că nu este vorba de .>ţ1C2C ;n Angola. Kambando a adus
precedentul guvern — îl sprijină pe vern italian. vernului Uniunii Birmane. pandreu, însoţit de ministrul de exter expulzarea altor 200 dc cetăţeni greci o cerere formală dc mediere. acelor ţări occidentale care în
ne Stavros Costopoulos, s-a întors stabiliţi în Turcia, pe motiv că aceştia La întrebarea unui ziarist dacă partea ( re/0luţiilor O.N.U., sprijină pe
miercuri la Atena după călătoria între ar fi desfăşurat activitate ostilă sta franceză a prezentat un plan, Inonu a inîîşcii portughezi. El a subliniat
prinsă în S.U.A. şi Franţa, unde a avut tului". răspvis : „Generalul de Gaulle n-a prc- ;5 nu ar ex;s(a aCe$t sprijin. Por-
convorbiri cu prcşedintclo Johnson şi Numărul grecilor expulzaţi din Tur zentat nici un plan şi n-a făcut încă nici a m, ar puu.a duce războiul dc
preşedintele dc Gaulle în problema Ci* cia în legătură cu criza din Cipru se un fel de propuneri categorice". nînare în Angola.
prului. ridică astfel la 600. Premierul turc a sugerat ca statul i n - ___________ __
La sosirea pe aeroport, cl a declarat ★ dependent cipriot să devină o federa
că este satisfăcut dc rezultatul convor PARIS 2 (Agerpres). — ţie ale cărei drepturi să fie stabilite * » • w
birilor avute la Washington şi Paris. El Premierul turc Ismet Inonu a decla prin clau» .pedale . ' / / 7<7 f/ 6 I T I O S ă
J
lUipunxtnd alte» intrenan ,el a amin-
a reafirmat câ poziţia Greciei în pro rat într-o conferinţă dc presă că l-a
blema cipriotă rămînc „respectarea in solicitat pe preşedintele de Gaulle „să tît că statul cipriot a fost creat cxclu- . — *
dependenţei şi dreptului la autodeter se intereseze cit mai îndeaproape de zindu-se atît unirea cu Grecia, cît şi im- f Q ( j Q I T U I
minare pentru poporul cipriot". diferitele aspecte ale conflictului în părţirea insulei .adică alipirea unei părţi
a Ciprului la Turcia.
Şeful guvernului turc a declarat că RUT 2 (Agerpres). —
nu a fost stabilită nici o întâlnire a Beirut a avut loc un miting de
bazinului
iu sprijinul declarării
Preşedintele Makartos nu va participa sa cu primul ministru al Greciei. Mediteranc drept zona dcnuclca-
★
la Conferinţa Commonwealthului NEW YORK 2 (Agerpres). - id cuvintul la miting, dr. Ha-
Luînd cuvîntul cu prilejul unui di
Husscin, deputat in patlamctn, a
neu oferit în cinstea sa de către re at că popotul libanez sprijini in
NICOSIA 2 (Agerpres). — După cum informează agenţia prezentantul permanent al Ciprului la ul convocarea conferinţei de la
Intr-o declaraţie făcută miercuri la France Presse, această hotărîre a fost O.N.U,, Zenos Rossidcs, ministrul de întrucit cl năzuieşte spre pace şi
Nicosia, preşedintele Makarîos a anun luată la întrunirea dc miercuri seara a externe cipriot, Spiros Kyprianu, a de tatc. Delegaţia libaneza la această
ţat că nu va pleca la Londra pentru a cabinetului cipriot în cursul căreia s-a clarat că guvernul său doreşte restabili rinţă va exprima voinţa poporului
participa la conferinţa primilor miniştri discutat atitudinea guvernului britanic rea cu ajutorul O.N.U. a păcii şi se loreşte ca bazinul Mării Mcditera-
ai ţârilor membre ale Commonwcal- faţă dc problema cipriotă Potrivit a- curităţii în insulă. El a subliniat că ,fic liber dc arma nucleară.
thului, care sc va deschide la 8 iulie. O.N.U. va trebui să caute o soluţie de
genţiei, hotărîrea Iui Makarios nu a baza :em convinşi, a declarat la rin-
Makarlos a subliniat că actuala si finitivă a problemei cipriote, pe iu scriitorul Raif H uri, că cererea
tuaţie din Cipru nu-i permite să par provocat surprize, observatorii văzând principiilor Cartei O.N.U. Mării
ticipe la această conferinţă şi că Repu în ea o acţiune de protest a guvernului Agenţia Associated Press menţionea jd transformarea bazinului
denudearizată
blica Cipru va fi reprezentată la lu cipriot împotriva termenilor în care a ză câ L dineu au fost prezenţi secre crane într-o zonă
crările conferinţei dc către Spyros fost redactat comunicatul comun dat tarul general al O.N.U., U Thant, pre mnde năzuinţelor celor mai ar-
Kyprianu, ministrul afacerilor externe. publicităţii la Londra după întrevederea cum si reprezentanţi ai diferitelor ţari c ale poporului libanez şi ale al-
Stclla Soulioti. nvnistrul justiţiei. şi la O.N.U. apoare arabe.
A rtis Soteriadcs, înaltul comisar ci dintre primii miniştri ai Marii Britanii
priot la Londra. şi Turciei.
l>E PRETINDEM
D ed arafiile lui Cahoi Lodge v de medici a făcut cercetări
Peste un milion de constructori UN NOU HORMON
italieni au declarat zilele trecute o unea Uplaiul (Suedia) pentru
J . După cum relatează rcvisla „M e Hi corelaţia dintre
grevă de 24 orc ca răspuns la che WASHINGTON 2 (Agerpres). — marî şanse" dc a fi investit. obezitate
marea sindicatelor afiliate la C.G.M. lntr-un discurs radiotelevizat rostit Cabot Lodge a refuzat însă să spună dico/ Tribune", prol dr. Lee, bio- tatitate. tatu cîtcva concluzii.
din Italia. Greviştii revendică înche la Clubul naţional al presei din Washing dacă îl va sprijini pc Goldwatcr în cam chimist Iq Universitatea din Calilar- i sc depăşeşte greutatea nor
ierea unui nou contract de muncă ton. Hcnry Cabot Lodge, fostul amba pania sa electorală în cazul cînd acesta nia, a descoperii un hormon hipofi ii, 5-10 Ia sulă. mortalitatea
ALGER. — Mohamdi al Said, vice Intr-un mesaj al preşedintelui Nyc- colectiv şi adoptarea unui nou pro zar denumit „lip o lrn p in ', care va cu 22 la sulă; dacă surplusul
preşedinte al Algeriei şi conducătorul rerc sc subliniază succesele obţinute gram de construcţii care să garan sador al S.U.A. la Saîgon a de va fi investit drept candidat. Dc ase rezolva probabil problema obezită cutate esle de 15 la sută In
Comitetului pentru promovarea cul dc către Tanganica în domeniul agri clarat că în ciuda votului din statul menea, cl s-a arătat evaziv în cc pri ţii. To/odafâ. pe baza noii i/csco/ie-
teze folosirea deplină a braţelor de Illinois, unde delegaţii republicani la veşte rezultatele întrevederii sale cu fos i cu /fiâ/|jmc<2, mortalitatea
turii arabe, a declarat la 1 iulie ca, culturii, industriei, educaţiei şi cultu muncă. Totodată ei cer adoptarea riri se speră să se poală reglemen la -4-1 la sută; la un surplus dc
începând cu anul de învăţămînt 1964- rii. Preşedintele a chemat poporul din unor legi care să pună capăt specu viitorul congres naţional al Partidului tul preşedinte Eiscnhotver, pc lingă care ta energia în organism. te de 25 la sulă. mortalitatea
1965, în şcolile elementare din Alge Tanganica să continue lupta pentru lei cu terenurile destinate construc au hotârît să sprijine candidatura pre a intervenit pentru a obţine sprijinul Ocupindu-se dc izolarea in stare ! h 74 la sulă.
ria cursurile dc istoric, geografie, şi progres în toate domeniile de activi ţiilor şi extinderea construcţiilor dc zidenţială a senatorului Barry Goldsva- său în favoarea lui Scranton. Se parc pură a hormonilor deja cunoscuţi şi constatat că de obezitate su
matematici vor fi predate în limba tate, alături de poporul frate din Zan- locuinţe. ter, el va sprijini pînă la capăt candi că rezultatele acestei întrevederi au fost preparind maletial din hipnlizan dc im mult tcmcile In qcnral. 70
arabă. Această acţiune, a spus Mo zibar. IN FOTO : Aspect de la demon datura la învestitură a guvernatorului negative deoarece John Eisenhotvcr, fiul oaie, prolcsorul a dat de un hor i dintre le mei cînlărcsc mai
hamdi Al Said, va contribui la conso SANTO DOM1NGO. - Poliţia din straţia greviştilor la Milano. William Scranton din Pcnnsylvania. El fostului preşedinte, a declarat că în mon cu o slrucluiă necunoscută. A- Icci/ greutatea normală Obc-
lidarea conştiinţei naţionale in rîndu- capitala Republicii Dominicane a îm a spus că Scranton arc totuşi „foarte lupta dintre Goldwatcr şi Scranton, ta ccsia s-a dovedit a li o moleculă dc e.sfe o boală. Princiixila ei
rilc tineretului algerian. tăl său va rămînc „neutru". proteină cu 50 de aminoacizi. La .eslc consumul excesiv de p îi•
prăştiat o demonstraţie a studenţilor, experienţe pc animale s-a constatul paste luinoQsc.
DALLAS. — Judecătorul Joc organizată în semn dc protest îm
că noul hormon acţionează in spe
Brotvn, care a condus procesul lui potriva pătrunderii unor detaşamen cial asupra grăsimilor din corp. Ex
Jack Ruby, a declarat că nu-I poate te de jandarmi şi soldaţi în clădirea perienţele pe şoareci au arătat că el AMENTUL CHIRURGICAL
tează agenţia Prensa Latina, în urma Scopul vizitei lui Smith la Pretoria
trim ite pe acesta în spital, cum cer Universităţii locale. După cum rela contribuie la mobilizarea rezerve PILEPSIEI
avocaţii lui, fără aprobarea unui ju lor de grăsime ale corpului pentru
riu. Dr. Georgc Castncr, superinten- ciocnirii, care a avut loc între stu ob(inerea energiei. După cum se |t grupuri de oameni de şliin-
dentul spitalului de stat pentru delic denţi şi poliţie, cîtcva persoane au lan Smith, primul ministru al Rho- băştinaşii să stabilească singuri viitorul clama în mod unilateral independenţa ştie, grăsimile de sub piele, din ju b l tn Irunic cu dr. Leodcgar
venţii bolnavi mintali, a declarat, dc fost rănile iar alte arestate. desiei dc sud, se află în prezent Ia ţării lor, guvernul lui Ian Smith sc în- ţării, fără consultarea prealabilă a afri rul rinichilor ele se dizolvă la ne r/r, candidat in şt linie de Io
asemenea, câ Ruby nu poate fi admis LONDRA. — Luînd cuvîntul la Pretoria. El şi-.i început convorbirile căpăţînează în a sc menţine cu orice canilor. voie şi ard“ in sinqe, devenind o |iul de medicină cxpcrimentu-
la spital fără aprobarea juriului. Apă Londra în cadrul unei conferinţe de cu primul ministru sud-african, Ver- preţ la putere ca guvern al m inorităţii înainte dc furtună, Smith s-a dus la sursă de enerqie. Acest proces arc jAcademiei Slovace de Ştiinlc,
rarea susţine că Ruby arc nevoie dc presă, organizată cu prilejul încheie woerd, în probleme „dc interes vital" albe. In acest scop ,de multa vreme Ian Pretoria pentru a sonda posibilităţile de o dublă importantă pentru orga \l, condus de dr. Jozel Zucha,
tratament medical într-o clinică dc rii vizitei de 10 zile a delegaţiei co pentru guvernul sud-rhodesian. Toţi Smith se inspiră din arsenalul rasist al a obţine sprijinul efectiv sud-african. nism : pe de o parte, pentru lichi Universitatea KomensUy din
boli mintale, dar sc opune convocării corespondenţii de presă sînt unanimi în luî Venvoerd. Smith arc un plan „o ri Ian Smith primeşte însă în ultima darea grăsimilor, şi pe de altă pat- ■ava, au sludiat in ultimi/ 4
merciale sovietice în Anglia, M. V. ţsibi/ifatco de a trata anumite
unui juriu. stabilirea scopului vizitei lui Smith la ginal" dc „dezvoltare" a statelor, pu ’c. pentru mobilizarea energiei in
Ncsterov, preşedintele Prezidiului Ca vreme sfaturi şi chemări la „chibzuin de epilepsie pe cole chirur-
WASHINGTON. - Casa Albă a merei unionale dc comerţ a U.R.S.S., Pretoria — acela de a dobândi spriji ţin deosebit de cel al R.S.A., pc care ţă" din partea altor cercuri interesate ca? de nevoie. printr-o operaţie pe creierul
dat publicităţii comunicatul comun în a declarat că este foarte satisfăcut dc nul guvernului sud-african pentru ca în menţinerea dominaţiei albilor în te ului.
legătură cu discuţiile purtate intre rezultatele vizitei. El a subliniat că zul în care Rhodesia de sud îşi procla ritoriile africane încă neeliberate. Atît MASCĂ ELECTRICA constatai că 50 )a sută (Im
preşedintele Johnson şi preşedintele optimismul delegaţiei sovietice în le mă m mod unilateral independenţa. Comentariul zilei în presa engleza cît şi în cea ameri h pot H complet vindecaţi şi
Francisco Orlich al Republicii Costa gătură cu perspectivele de progres în Dealtfel, primul ministru sud-rhodesian cană au apărut în ultima vreme arti înainte de operaţie chirurgii îşi motiv 25 la sută — pari iel
Rica, care a făcut o vizită de două comerţul sovîeto-englez. este împărtă a declarat recent că „singurul stat dis cole în care este explicată primejdia aplică pe partea inferioară a obra ele mai multe cazuri este a lin -
zile la Washington. şit întru totul dc firmele engleze. pus să sprijine un guvern forte şi ci proclamării unilaterale a independen- zului o mască de lilon pentru ca o imarc parte din creier şi clv-
In comunicat sc arată că au fost vilizat in Rhodesia de sud este numai şi l-a întocmit, fireşte, in urma schim denţei Rhodesici dc sud şi î se repro dată cu aerul pc cure il expiră să r\u i se străduiesc să elimine por-
CAIRO. — Omar Bnabad,
liderul
examinate o scrie dc probleme de in partidului Congresul naţional din Ha- Republica Sud-Africană". Pentru a în bului dc experienţă dintre şefii de tri şează primului ministru că nu acceptă cadă pe rană microorganisme. Re [ holăritoare care provoacă ac-
teres comun, printre care planul ţelege dc cc R.S.A. este singurul stat buri dîn Rhodesia de sud şi cei din re propunerile engleze dc compromis. cent, s-a descoperit însă că 90 la <. Se recomandă ca operaţia
Alianţa pentru progres şi problema dramaut (partea de est a protectora „capabil" de un asemenea gest, trebuie zervaţiile pentru africani din R.S.A., „Aceasta, (proclamarea unilaterali a in sulă din microorganisme trec prin \ Iacă la o virslă cit mai tra-
tului englez. Adcn), a sosit la Cairo,
pieţei comune a ţărilor Amcricii cen Siahilit de la început că între regimul sau din documentaţia referitoare la dependenţei — N.R.), scria dc pildă lilon.
trale. In comunicat sc spune că Sta după o vizită la Londra. Intr-o decla din R.S.A. şi ccl din Rhodesia de sud teritoriile africane aflate încă sub do „New York Times", ar garanta pentru In prezent, în spitalele americane
raţie făcută la sosire, el s-a referit la
tele Unite vor continua să dea aju nu există în esenţă vreo deosebire. In minaţia salazaristă. Se ştie că după ve un timp puterea minorităţii albe, dar, se foloseşte un nou lip de mască
tor republicii Costa Rica la comba actuala conferinţă dc la Londra cu ambele ţâri domneşte teroarea rasistă, nirea sa în fruntea guvernului sud-rho fără îndoială, s-ar termina cu o catas care reline 99 la sulă din. microor CA NEOBIŞNUITA
terea urmărilor dezastrului provocat privire la viitorul Federaţiei Arabici prigoana împotriva tuturor celor caic desian a urmat un şir de arestări şi de trofă pentru ca". ganisme. Ea este confecţionată din
Nici teroarea rasistă practicata
de
dc erupţia vulcanului Jrazu. de Sud. Această conferinţă, a spus cl, luptă pentru o adevărată independenţă, măsuri represive împotriva mişcării dc Smith şi nici manevrele la care ar pu lire foarte subţiri de sticlă, prin cate Uniunea Sovietică s-a con-
pentru instituirea
africanilor,
puterii
DAR-ES-SALAAM. - La 1 iulie s-a trebuie apreciată ca o nouă manevră rare fără a mai fi nevoie să confirmăm eliberare naţională. Joshua Nkomo, li tea cl să recurgă nu pot opri afirma trece un curent electric slab, cate o barcă cu motor (de 13 CP)
distruge microbii.
poporului
der al partidului Uniunea
deschis în Tanganica Festivalul naţio cu date, alcătuiesc majoritatea popu ul neobişnuită care poale dez-
nal de şapte zile, consacrat celei dc-a pentru menţinerea dominaţiei asupra laţiei din aceste ţări. african Zimbabwc, precum şi alţi li rea adevăratelor aspiraţii ale popoare o viteză de 32 kilom etri pc
deri africani au fost arestaţi. Interdic
10-a aniversări dc la fondarea Partidu popoarelor din această regiune, discu In ciuda cererilor insistente ale po ţiile se intensifică şi mai mult în aceste lor africane, nu pot opri drumul A fri OBEZITATEA $1 MORTALITATEA tyalorilă unui dispozitiv special
lui de guvernământ — Uniunea Na ţiile şi Hotărîiile acestei conferinţe porului sud-rhodesian în pofida rezo cii snrc cucerirea deplinei şi adevăratei
Larsch Linder. docent la Univer
poale (ace salturi in apă. cvi-
ţională africană (T.A.N.U.). fiind contrare rezoluţiilor O.N.U. luţiilor adoptate la O.N.U. de a se or zile cînd poporul sud-rhodesian se pro independenţe. sitatea din Upsola, impreună cu un tobstacolele Intîlnite în cale.
nunţă cu tot mai mare hotărîre împo
ganiza alegeri generale în cadrul cărora triva intenţiilor guvernului de a pro MARIA STOENESCU
Redădu i, .d m ia u in ti* tlaiulul .u. 0 Manie m 9, t.lelon 15 89, 12 ?5. 15 85. 20 ?8 M ia planta lo oomerai conJorm «piobaru Direcţiei Generale P.T.7.R. or. 263.328 din 9 oolembn.
1949. — Tiparul i întreprinderea Pollyiallca HuneddDeve
*11. Obli