Page 40 - 1964-07

Nr. 2967 Drumul socialismului

”*r f. ' 3 a s F
• -1. - i— -

ANII U N O R M A R I P R E F A C E R I P e s t e ţă ri

Numai în acest an, cti sprijinul sfatu­ şi m ă r i
In „Ţara celor trei Crişuri", cum este plante tehnice şi a celei legumicole, ca dicale şi alte obiective socîal-culturalc.
denumiţii repune.! Craniu, nu avut loc, urmare a mecanizării lucrărilor agricole,
în ultimele două «Icccnii. c.i pretutin­ a aplicării metodelor avansate şi spri­ rilor populare, prin contribuţia volun­
deni în patria noastră, adinei transfor­ jinului acordat tle consiliile agricole, se tară şi munca patriotică a cetăţenilor se Pe malul sting al Crişului Repede,
mări. Aceit (imit hog.it, cu oameni oglindeşte şi in faptul că gospodăriile construiesc peste 400 diferite obiective la marginea Oradiei, s-a ridicat în
harnici şi pricepuţi, era cunoscut în tre­ agricole colective valoriiică acum. un tle interes obştesc. anii puterii populare Uzina construc­
cut ca unul din cele mai înapoiate din volum de produse de aproape două ori Rezultatele deosebite obţinute în dez­ toare de maşini-unelte „înfrăţirea".
liră. In acea vreme existau în regiune mai marc ilccît în 1960. voltarea economică şi social-cult urată a Locuitorii oraşului privesc cu min-
doar cîtcva fabrici mici şi ateliere meş­ Dezvoltarea economică şi socială a re­ regiunii Crişana sînt rodul muncii en­ dric halele noi şi impunătoare ale uzi­
teşugăreşti. Acum. locul acestora l-a luat giunii a făcut posibilă schimbarea an de tuziaste a oamenilor muncii din toate nei, care s-a dezvoltat an tle an. Ea
industria modernă. an a înfăţişării localităţilor. l*c harta domeniile tle activitate, care, sub con­ produce astăzi, faţă de 1950, de peste
In anii puterii populare s-au alocat regiunii au apărut oraşe aproape în în­ ducerea organizaţiilor tic partid, au tra­ 14 ori mai multe maşini, tle tipuri
regiunii peste 9 miliarde Ici pentru dez­ tregime no», precum şi noi centre mun­ dus în viaţă sarcinile trasate tic partid. «Iiferite, care se bucură tle aprecieri
voltarea bazei telmico-materiale a in­ citoreşti — Popeşti, Sărmăşag, Voivozi, I ii prezent, oamenii muncii tlin in­ în peste 30 tle ţări olc lumii. Nivelul
dustriei, agriculturii şi a celorlalte ra­ Stincuitiş şi altele. Casele aspectuoase, tehnic al procesului de producţie asi­
muri economice. Iu ultim ii ani, în in­ străzile asfaltate, iluminate fluorescent, dustrie, agricultură şi tlin celelalte do­ gură o înaltă calitate produselor rea­
dustria energici electrice s-au pus în menii tle activitate ale regiunii Crişana lizate. Maşini tle frezat portalc,
funcţiune hidrocentrala de la Aştileu, parcurile tlin centrul comunelor Valea desfăşoară o însufleţită întrecere pen­ strunguri tle precizie, dispozitive, seu­
termocentrala ele la Voivozi, liniile elec­ lui Mihai, Sîntana, Sălard, Diosîg, Ţinea, le şi verificatoare moderne au luat
tru îndeplinirea angajamentelor luate
trice de înaltă tensiune Aştileu—Voi­ Iitcu şi altele dau acestor localităţi un locul unor maşini uzate. In ultim ii 3
vozi, Sărniăşag—liorumblaca. Se află în aspect urban. în cinstea celei tlc-a XX-a aniversări a ani au fost date în folosinţă noi hale
construcţie termocentrala de mare ca­ eliberării patriei noastre de sub jugul pentru prelucrări, montaj şi finisai.
pacitate el în oraşul Oradea. In industria Din fonduri proprii, in satele regiu­ fascist. Totodată au fost aplicate o serie tle
metalelor neferoase s-a construit staţia nii au fost construite in ultim ii 10 ani măsuri tchnico-organizatoriec menite
tic preparare a bauxitei de la Cbistag, peste 30.000 casc. Nu este sat sau cătun DIM1TRIE POPA sa asigure îndeplinirea ritmică a pla­
staţia pentru extracţia şi spălarea bau­ unde să nu se fi construit în ultim ii ani vicepreşedinte al Comitetului nului. Toate acestea au făcut să creas­
xitei din zona Craiului — Dobreşti şî executiv al Sfatului popular
se află în construcţie în stadiu avansat şcoli, cămine culturale, dispensare me­ regional Crişana că productivitatea muncii in ultim ii
Uzina tle alumină Oradea — unul din 3 ani cu peste 20 la sulă.
importantele obiective ale şcsenalului. I ii vederea dezvoltării capacităţii
Ramura extractivă, inexistentă in tre­ uzinei, între anii 1960— 1963 s-au a-
cut, cuprinde azi 14 exploatări.
locat peste 78.5 milioane leî inves­
O scrie tle meri întreprinderi vin să
completeze peisajul industrial contempo- tiţii — tle trei ori mai mult tlccît în­
van al regiunii : fabrica de maşini-unelte tre anii 1951 — 1953. Uzina arc noi
..înfrăţirea", cea tle produse chimice perspective tle dezvoltare. Nu greşim
„Sinteza", tic cărămidă „Refractara", tle deloc spunînd că ea arată ca un marc
tricotaje „M ioriţa", tle blanuri „ l Mai", şantier. Schelele, cofrajclc pentru tur­
tle idei „Intcrindustrial", tle conserve
nat beton, convoaiele de maşini în­
„A vîn tu l" ctc. Numărul întreprinderilor
icpublicanc a ajuns astăzi la 43. Acestea, cărcate cu materiale de construcţii în­
împreună cu cele din industria locală tăresc afirmaţia : „Construim". In
şi unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti,
anul viitor se va lucra aici tlupă u lti­ Pe şantierul uzinei de aluminiu.
realizează în prezent întreaga protlucţic
industrială a regiunii din anul 1938 in mele cerinţe ale tehnologiei moderne.
numai 60 tle zile. Puterea populară a Se vor amenaja secţii noi, laboratoare.
adus şi pentru ţărănimea muncitoare din Vrem ca şi în viitor uzina noastră,
această parte a ţării o viaţă nouă. Agri­ R itm uri noi în in d u stria u şo ară
care a participat în ultim ii ani la 20
cultura a înregistrat mari succese, în­
deosebi după terminarea colectivizării. tic expoziţii şi tîrguri internaţionale, je «le marc productivitate. Ţesăturile fa­
In prezent, aproape 100 gospodării co­ să confirme prestigiul tle care se In peisajul industrial al regiunii C ri­ tantă tlcoscbiiă calităţii confecţiilor, răs-
şana se reliefează pregnant şi unităţile punzind în felul acesta exigenţelor tot bricate aici, prin varietatea culorilor,
lective, printre care cele «lin Sîntana, Şi- bucură in lume produsele industriei desenelor şi prin calitatea lor vin să în­
mantl, Mătlăreş, Diosig. Batăr, linca şi constructoare tle maşini ale patriei. economice producătoare «le bunuri «le mai sporite ale cumpărătorilor. Compa­
altele, silit milionare şi multimilionare. larg consum. Fabricile «le încălţăminte, rativ cu anul 1961, producţia globală tregească abuntlenţa dîn comerţul so­
cialist.
Ele dispun de un sector zootehnic bine CONSTANTIN IONESCU de blănuri, tricotaje, confecţii, textile aproape s-a dublat, iar productivitatea
dezvoltat şi un fonti tle bază între 7— 16 directorul U/incî „înfrăţirea" etc. au fose înzestrate cu utilaje noi, muncii a crescut cu peste 60 la sulă. Printre unităţile înnoite din temelie
Folositul mai raţional materiile prime,
milioane lei fiecare. Anul acesta, gospo­ tlin Oradea s-au construit secţii şi ateliere spaţioa­ se numără şi fabricile de tricotaje „M io­
dăriile agricole colective din regiune se şi luminoase. Numai în anii 1963— prcocnpîndu-sc continuu de îmbunătăţi­ riţa" şi «le blănuri „1 Mai". Producţia
rea calităţii pretinselor, şi muncitorii «le
şi-au propus să realizeze tlin valorifi­ 1964, fabricile industriei uşoare din ora­ la fabricile «le încălţăminte „Solitlarit.i- de tricotaje dîn acest an este cu aproa­
carea produselor un venit de aproxima­ şul Oradea şi regiunea Crişana au fost pe 8 la sută mai marc «lecît cea de anul
tiv 665 milioane Ici, tlin care numai înzestrate cu maşini niotlernc, «le mare tca“ , „Crişnl" şi „A rta" au sporit indi­ trecut şi cu 76,3 la sută mai marc decît
productivitate, în valoare «le peste 200 cii «le calitate cu 2-3 la sută. In pre­ în primul an al şcsenalului. Multe «lin
sectorul zootehnic va atlucc 228 mi­ Concurs pe scena căminului zent, peste 95 ia sută din încălţămin­
lioane. milioane (ci. produsele realizate în aceste unităţi sînt
cultural din Sălard. Fabrica «le confecţii Oradea. Această tea produsă în aceste unităţi este «le cunoscute şi apreciate şi peste hotare.
La dispoziţia agriculturii regiunii Crî- întreprindere, în care îşi desfăşoară ac­ calitatea I.
şana stau acum 12 staţiuni tle maşini şi tivitatea peste tlouă mii «le muncitori şi O aşa-zisă fabrică, căreia i se p o tri­ Ritmul «le dezvoltare a industriei
tractoare. Ele au un parc de maşini şi muncitoare, a luat fiinţă cu cîţiva ani vea mai degrabă tlcnumirea «le „atelier uşoare din regiunea Crişana este ilustrat
tractoare tic 9 ori mai mare faţă tle în urmă. Pe drept cuvînt se poate spu­ meşteşugăresc" a fost, cu ani în urmă, «le o cilrâ grăitoare : întreprinderile şi
1950. Creşterea producţiei de cereale,
ne că aici totul poartă amprenta nou­ «i Fabrica de textile „Crişana". Astăzi, fabricile «le acest gen realizează produc­
DIN EXPERIENŢA NOASTRĂ lui, începiud cu clădirea şi terminind pe acelaşi loc, muncitorii îşi desfăşoară ţia anului 1950 în mai puţin «le 40 de
activitatea în secţii noi, mînuind cu pri­
cu maşinile. Colectivul fabricii, antrenat
Din viata Gospodăria agricolă colectivă „Viaţă agrozootehnice care cuprind adăposturi te să ducă la creşterea rentabilităţii în în întrecerea socialistă, acordă o impor­ cepere războaiele do ţesut şi alte utila­ zile.
Nouă** dîn Sîntana a păşit in cel tle-al igienice, trainice, moderne, dotate cu toate sectoarele, gospodăria noastră chel­
culturală 15-lea an tic existenţă. In actul de con- adăpători automate, aparate electrice de tuieşte în acest au, tlin fonduri proprii,
stitn.rc sînt înscrise, la loc tle cinste, muls, instalaţii pentru transportul me­ peste 3 milioane Ici. PE PLAIURI
numele celor 35 tic familii tle romîni, canizat al furajelor etc. In prezent, efec­ O dată cu dezvoltarea gospodăriei şi
• In regiunea Crişana s-a alocat anul maghiari şi germani, tare au pornit cu
acesta pentru construcţia celor 280 hotirire printre prim ii tlin regiunea tivul de animale, proprietate obştească, întărirea ei economică şi-a schimbat în­ apărut specii noi : fazani aurii, gri, ar­ Direcţie! «le economie forestieră a re­
săli de clasă, dotarea cu mobilier şco­ Crişana, spre colectivizarea agriculturii. cuprinde aproape 8.000 capete, de trei făţişarea întreaga comună. Cele peste Prin bogăţia faunei şi flore:, Ţara gintii, «le o rară frumuseţe. giunii Crişana, sînt livraţi anual pen­
ori mai mult tlccît în anul 1959, iar nu­
lar, material didactic, reparaţii capi­ Azi, gospodăria cuprinde peste 2.500 tic mărul păsărilor a sporit tle 15 ori. 650 casc noi, ridicate tle colectivişti, al­ celor trei Crişuri a «Icvenit în ultim ii Varietatea faunei acestei regiuni este tru consum mai multe tone de păstrăvi.
tale şi alte lucrări menite să contri­ colectivişti care lucrează 3.330 hectare. cătuiesc la noi, în Sîntana, partea mo­ ani un veritabil centru de atracţie atîl
Principala preocupare în vederea spo­
tot mai cunoscută şi apreciată atît în
buie la buna desfăşurare a procesului ririi numărului tle animale este asigura­ dernă a comunei, „satul nou al colec­ pentru turişti cit şi pentru cercetătorii tară cit şi peste hotare. In Franţa, Ita­ ir
de învăţ.ămînt, peste 49 milioane lei Ordinul Muncii clasa I, conferit gos­ rea bazei furajere. In acest scop am ex­ tiviştilor". Lumina electrică străluceşte ştiinţifici Iu trecut, marca majoritate a lia şi în alte ţări sînt trimişi anual pen­ Fauna regiunii Crişana constituie o
— dublu faţă de 1960. podăriei precum şi cele aproape 20 tle tins cultura plantelor tle nutreţ şi am pe toate uliţele şi în majoritatea case­ locuitorilor acestor meleaguri nu-şi cu­ tru „colonizare" mai multe mii «le fa­ adevărată raritate. Valea la«lu!ui, unde
• In anii şesenalului an fost construi­ diplome cîştigate în diferitele întreceri sporit producţia acestora. La borceag şi lor. La întlcmîna sătenilor se află acum noşteau regiunea, nici nu-i bănuiau fru­ liliacul sălbatec înmiresmează împreju­
te in regiunea Crişana 1.429 săli de pentru sporirea producţiei, vorbesc tic lucerna, tle exemplu, gospodăria a reali­ un cinematograf, o bibliotecă, un cămin museţea. Cum ar fi putut-o face. cmtl zani, potîrnichi şi iepuri. rimile pînă departe, este vizitată de nu­
clasă. In prezent funcţionează, tle a- la sine despre hărnicia colectiviştilor zat o protlucţic pe fiecare hectar tle trei cultural, un spital cu 4 secţii tle specia­ fără nici un răgaz trebuiau să trutlească I ii pădurile şi cîmpiilc din raioanele meroşi turişti iubitori ai naturii. Printre
scmcnca, în regiune 25 de şcoli medii noştri, a căror experienţă în obţinerea litate, iar pentru copiii lor funcţionează tlin greu pentru a-şi asigura o existen­ «le munte Bciuş, Gurahonţ, Aleşii şi al­ rezervaţiile naturale se află parcul sta­
tle producţii mari şi dezvoltarea averii ori mai marc tlccît în anul trecut. şapte şcoli tle 4 şi 8 ani, precum şi o ţă precară mereu mai apăsătoare. tele, situate la poalele M unţilor Apu­ ţiunii 1 Mai, umlc în locul cu ape ter­
faţă tle numai 6 cîte existau în 1948. Dezvoltarea cconomico-organizatorică
• La Oradea au luat fiinţă in ultim ii obşteşti este cunoscută, apreciată şi ge­ şcoală medie. Astăzi, natura bihoreana răsună «le- seni, «le muie izvorăsc cele trei Crişuri, male creşte, ca intr-o adevărată oază
ani şcoala medic de muzică şi arta neralizată în multe gospodării colective a gospodăriei, sporirea continuă a pro­ Iii aceste zile tlin plină campanie tle scor i de glasurile vestic ale grupurilor trăiesc vulpi, vitlrc, jtlerî, rîşi, bizami, tropicală, floarea de lotus, lo t aici poc
ducţiei vegetale şi animale ne-a ajutat
plastică, o şcoală tehnică, un centru din regiune. An de an, gospodăria a în­ să valorificăm an tle an, pe bază de con­ vară, colectiviştii intensifică întrecerea «le turişti, întlcosebi tineri. Drumurile cunoscute pentru blănurile lor de marc fi văzuţi arborii „Lalea", caic se înru­
şcolar de meserii, iar la Reiuş, Sim- cheiat un bilanţ iot mai rodnic. Produc­ tract. cantităţi tot mai mari de produse. pentru executarea lucrărilor în termen lor străbat «le multe ori cîmpiilc scăltla- valoare. La Seina «le Vale, Butlurcasa, desc cu specia dîn California, tar în par­
Icu s-au infiinţat şcoli profesionale ţia tle grîu la hectar a crescut tle patru Anul trecut, de exemplu, gospodăria optim şî la un înalt nivel agrotehnic. Ei te în apele celor trei Crişuri. Pe aici, bazinul Someşului, Biliare.! şi alte locuri cul din comuna Incit impunătorul ar­
• In una tlin cele mai frumoase clă­ ori şi la porumb tic opt ori faţă tle pri­ noastră a valorificat 1.740.000 kg. po­ sînt cointeresaţi în sporirea producţiei, sălăşluiesc peste 600 de specii de păsări din partea «le sml a regiunii îşi află să­ bore „Tisa- do peste 100 «le ani este
diri ale oraşului Oradea funcţionează mul an tle existenţă a colectivei. In ul­ rumb boabe, revenind 2.050 kg. la fie­ prin ridicarea valorii zilei-muncă şi prin sălbatice. Unele tlin ele — pajuri, tlro- laşul cerbi carpatini, mistreţi, căprioa­ admirat cu mult interes «le vizitatori.
tle anul trecut Institutul pctlagogic tle tim ii 6 ani, producţia tle peste 5.000 kg, care hectar cultivat şi 7.000 kg. carne retribuţia suplimentară. pii, egrete, stîrcul roşu şi cenuşiu, ştir- re, cocoşi «le munte şi alte vietăţi săl­ Rezervaţiile naturale — cetatea Pono­
2 ani care pregăteşte învăţători şi porumb boabe la hectar şi 2.200 kg. Avem convingerea că prin măsurile cui de noapte şi altele — sînt păsări rar batice, ispită a celor mai încercaţi vînă- rului, Valea Galbenei, Podiş, Vatlul Cri-
grîu a devenit obişnuită, Gîntlul nostru la suta tle hectare. ce le aplicăm, producţiile prevăzute vor lori. De curbul, silvicultorii au tlcsco- şului, Mczintl şi altele, sînt vizitate «le
Institutul pedagogic tle 3 ani pentru Ca urmare a creşterii producţiei, au înlîlnite. Cîrnpia Salontei şi a Crişului
pregătirea noilor cadre de profesori. ne poartă însă mai departe. Pe baza po­ crescut continuu şi veniturile băneşti, f> în acest an realizate şi depăşite. Vom este predominată de măiastră pasăre — perit în aceste păduri un animal, elinele numeroşi turişti. Numai în ultim ii doi
sibilităţilor existente, a sprijinului acor­
Ca urmare a asigurării bazei tehnico- care in anul trecut au ajuns la peste putea astfel adăuga la realizările de pî»ă fazanul. Aici, în pădurile de la Atlea şi Enot ; se spune ca în ţara noastră sînt ani numărul turiştilor străini cate an
materiale şi a dezvoltării reţelei şco­ dat tle specialişti, angajamentul colecti­ 8.670.000 Ici. In acest an am prevăzut acum altele şi mai frumoase. Goronişte sînt aşezate ca nişte cochete doar cîtcva exemplare. vizitat aceste adevărate monumente ale
vei noastre este să obţinem în acest an
naturii trece «le 30.000.
g h e o r g h e GOI NA
lare, în regiunea Crişana a crescut să realizăm venituri tle peste 12.200.000 Erou al Muncii Socialiste, pre­ colonii, făzănăriilc. In fiecare primăva­ O largă cxtiiulcrc a luat repopularea
numărul profesorilor cu 2.200 faţă de un vagon tle porumb ştiulcţi la hectar, lei. Valoarea proprietăţii obşteşti însu­ ră sînt lăsaţi liberi peste 20.000 pui de nurilor şi lacurilor «le munte cu păs­ Pentru a crea coniliţii amatorilor de
1948, iar cel al învăţătorilor şi al edu­ pe întreaga suprafaţă tle peste 2.000 hec­ mează în prezent 16.634 000 lei, reve­ şedintele G A.C. „Viaţă Nouă" fazani. In ultim ii ani, în crescătorii au trăvi, lipani şi alte varietăţi de peşti spore şi drumeţie să cunoască bogăţia
catorilor s-a triplat. tare, o protlucţic medie tic 2.300 kg. nind 536.000 Ici la suta tle hectare. Ve­ din Sîntana indigeni. La Finiş, Roşia şi Vaşcău, în faunei şi florei «lin această parte a ţării,
• In anii puterii populare, în sa- grîu şi 30.000 kg. sfeclă tle zahăr. In niturile sporite nc-au ajutat să ne gos­ crescătoriile sistematice sînt produşi a- sfaturile populare, sprijinite «le organi­
lele dîn Ţara celor trei Crişuri s-au acest scop, întreaga suprafaţa cultivată podărim mai bine, să creăm noi ramuri anual mai multe sute «le mii «le puicţi «le zaţiile «le tineret, au construit noi tlru-
înfiinţat peste 600 cămine cuhorale. cu grîu, porumb, plante tehnice, Icgu- tle protlucţic, să folosim cu mai multă păstrăv care sînt «levărsaţi în rîurile şi muri şi poteci turistice care «luc spre
In aceste lăcaşuri tle cultură activea­ altele s-a insămînţat numai cu so- chibzuială resursele şi posibilităţile loca­ lacurile regiunii. In Valea Barcâului a cele peste 300 «le peşteri existente în
ză iii prezent peste 35.000 artişti a- îu^^de înaltă productivitate, care au le. De natru an1, gospodăria noastră nu apărut în ultima vreme o varietate «le partea «le sml a regiunii. La Mc/iatl, «le
matori. lîW rdit cele mai mari sporuri în condi­ mai solicită credite tle Stat. ci se finan­ păstrăvi cu pete negre — specie unică exemplu, este în curs de finisare noua
• La întlcmîna oamenilor muncii ţiile tle climă şi sol din această parte a ţează numai tlin fonduri proprii. Pen­ in ţara noastră. PciDrti ocrotirea ci au cabană turistică, cc va asigura o odih­
dîn mediul sătesc st.*u acum peste regiunii. fost amenajate cascade speciale şi s-a nă binemeritată celor cc străbat «Irumu-
tru noile construcţii, extinderea re'c'ci
300 h'blîo'cci dotate cu aproape O marc atenţie acordă consiliul tle c*ectr:cc în toate sectoarele tle produc­ interzis pescuitul pe aceasta porţiune. rile pline «le farmec ale acestor melea­
1.500.0C0 cărţi «le literatură, ştiinţă conducere al gospodăriei dezvoltării sec­ ţie, dotarea cu utilaje mecanice în sec­ Din păstrăvăriilc sistematice, aparţinind guri.
popularizată, agrotehnică etc. torului zootehnic. Astfel, în ultm iii ani torul zootehnic, legumicol, extinderea
au fost construite peste 50 tle obiective suprafeţelor Irigate şi alte lucrări, meni­
i __ m ■ 1IV CITEVA RllVDl'KI
Tradiţiile fruntaşilor tfw , gimu Este bine ştiut faptul că în rc- 9,5 în prezent.
mia «le locuitori în trecut la nurn
❖
biirghczo-moşicrcsc mortalitatea
infantilă in fostul judeţ Bihor se riili-
ca (a peste 20 la sută. Malaria, tuber­ i r
<V Reţeaua comercială, în contir
I ii clasamentul rezultatelor obţinute împletit organic cu cele ale gospodării­ această pcrioatlă, de la 39 dc tractoare culoza şi alte boli secerau mii de vieţi dezvoltare, cuprinde în prezent i
tle staţiunile «le maşini şi tractoare «lin lor colective. Din nudul tinerilor «lin staţiunea ajunge la 220, repartizate la M lipsite «le asistenţă sanitară. Dar aces­ legiune 2.300 unităţi. Numai în au
regiune în «liferite campanii agricole comunele învecinate au fost şcolarizaţi 24 de gospodării colective. Preţul «le tea sînt de «lomcniul trecutului. Azi 1963 s-.i vîndut prin aceste unităţi t
din ultim ii ani. mecanizatorii tlin Gliio- mecanizatori pentru tractoarele al că­ cost ne h.intru a fost rctlus în «•Uimii în regiunea Crişana funcţionează 25 volum «le proilose imlustriafc şi agit
rac au ocupat întotdeauna unul «lin p ri­ ror număr creştea de la o campanie Ia zece ani cu 116 lei. if'&AK ....... spitale, 95 case «le naştere, 191 circum­ alimentare în valoare «le 2.200.000.C:
mele locuri, Ei s-au remarcat atît prin alta. Ei .-,u fost aceia care au înlăturat Una «lin mîiulriilc mecanizatorilor «lin scripţii sanitare cu «lispcnsarc medi­ Ici, jar în primele cinci luni ale ac
calitatea cil şi prin volumul mereu spo­ haturile «le pe ogoarele Mătl.îraşului, Gbîorac este aceea ca 13 tlintrc gospo- cale. tui nt> volumul pvotluselor «Icsfăcu
rit al lucrărilor executate pentru cmc hatârului, SrJontei, Tuleai, Arpăşclului. «lariîle colective «Icservitc sînt milionare ♦ In ultim ii ani la Bciuş, Gurahonţ, prin reţeaua comercială «lin regim
îmi rareori au prim it scrisori «le mulţu­ Gliioracului, aducîml, o dată cu dudui­ şi multimilionare. Producţiile realizate 1 J t Nucet au fost construite spitale mo­ întrece cu peste 150 milioane leî
mire şi aprecieri «lin partea colectivişti­ tul motoarelor, un freamăt nou «le mun­ pe ogoarele acestor unităţi sînt oglinda derne cu o capacitate «le 300 pînă la •oarca celor desfăcute în aceeaşi p
lor. Explicaţia acestor succese trebuie că. încă din prim ii ani producţiile rea­ fidelă a calităţii lucrărilor executate. 500 «le paturi La Oradea s-a înfiin­ rioadă a anului trecut.
căutată şi in experienţa acumulată, in lizate tle gospotlâriilc colective tleser- Astfel, gospotlări.i colectivă din Ţinea a ţat centrul regional al caravanelor sa­ Tu anii şcsenalului, majorităţi
tradiţiile consolidate tlc-a lungul ţinui vite de S.M.T Gliiorac au întrecut cu recoltat în condiţiile mai puţin favora­ nitare, centrul regional de recoltare unităţilor comerţului de stat şi coop
deceniu şi jumătate de muncă ncobosi circa 400 kg grîu şi 500 kg porumb la bile ale anului trecut, 2.228 kg grîu şi j'fp S şi conservare a sîngelui, iar spitalele ratîst au fost moilcrnizate şi dotate i
lă. strîns legată de ritm ul rapid al dez­ hectar pe cele obţinute de ţăranii indi­ peste 3.200 kg porumb boabe de pe 2 * 3 * Mf.f f 1 * s • existente au fost moilcrnizate şi «Io- mobilic'i comercial şi aparatură ne.
voltării agriculturii socialiste pe melea­ viduali. Munca lor devenise astfel un liccai c hectar. In sate, umlc altădată se tate cu utilaj «le înaltă tehnicitate. sară. In acest an, pentru construcţii •
gurile raionului Sa lom a. puternic argument în favoarea transfor­ lucra cxcltir.iv cu animalele şi se semăna ^ Tot aici funcţionează staţia Avia- noi magazine universale, restaurant
Cîtcva zile după istorica plenară a mării socialiste a agriculturii. cu mina, la Vinterc, Ursail, Dunibră- P w w i f f f w B W M B I M san dotată cu 5 avioane. In fiecare bufete, cofetării şi alte unităţi eoni
C.C al P.M.R. «lin martie 1949, pe c 15- Dacă la început raza «le activitate a viţa. Saldăbaj, tractoarele au adus spo­ % H S bpV I centru «le raion funcţionează în pre­ ci.ilc s-au alocat peste 10 milioane It
thrile unui fost conac boieresc a aparul staţiunii era de circa 3.500 «le hectare, ruri de protlucţic de sute de kilograme Unul din grajdurd de la G.A.C. din Sîntana. zent staţii «le salvare cu cîte 8—11 ^ Şi cooperaţia meşteşugărească
o titulatură pînă atunci necunoscută ţă­ iar munca mecanizatorilor se reducea la la hectar. nutosalvări. «lucc an «le nn o contribuţie însemn
ranilor «lin împrejurimi : „Staţiunea tle arat. grăpat şi treierat, pe măsura dez­ Făurite dintr-un lung şir «le realizări, + Numărul medicilor s-a dublat, li huna deservire a locuitorilor .li
maşini şi tractoare Gli'orac". O mină «le voltării sectorului socialist, suprafaţa a tradiţiile staţiunii «le maşini şi tractoare iar al cadrelor meilii sanitare a cres­ regiune. Aproape în fiecare centru -
oameni entuziaşti, îndrăzneţi şî încre­ crescut, ca şi numărul lucrărilor meca­ din Gliiorac obligă la noi succese, la o Pagina realizata de redacţia ziarului „CRIŞ AN A "-Oradea în colaborare cut «le hei oii. raion s-ati construit în ultim ii n
zători în forţa pe caic o reprezintă, nizate La încheiere.! colectivizării agri­ «i mai mare contribuţie adusă procesu­ cu corespondentul în regiunea Crişana al Agenţiei romîne de presă AGLR- 4 Ca urmare a tuturor acestor mă­ complexe moderne cuprin/îml i: i;
cîteva tractoare ş» maşini agricole — culturii, mecanizatorii «lin Gbîorac lu­ lui «le conr.oli«lare economică a gospo- PRLS. suri, mortalitatea infantilă s-a redus multe secţii «le comandă: croltoii
iată începutul unui drum pe parcursul crau cu tractoarele peste 33.000 «le hec­ «15» iilor colective şi de transformare so­ în cursul acestui an la 4 la sută, iar încălţăminte, tricotaje, artă popula»
căruia realizările mecanizatorilor s-au tare, efectuîml 38 «le lucrări «liferite. In cialistă a vieţii satelor. mortalitatea generală faţă «le 19,9 la etc.