Page 42 - 1964-07
P. 42
O ib lic
PROLETARI DIN TOATE ŢARILP, V N IŢ I-V A t
CU PRIVIRE LA TRATATIVELE DELEGAŢIILOR
Hut' ‘ \
C.C. AL P.M.R. Şl C.C. AL P.C.U.S.
Intre 6-14 iulie n.c. o delegaţie .1 Co In cursul acestor întîlniri a avut loc Partidul Comunist al Uniunii Sovie
mitetului Central nI Partidului Munci un schimb de păreri în probleme caic tice.
toresc Romîn compusă dîn Ion Glicor- interesează ambele părţi. Au fost dis La 15 iulie 1964, delegaţia C.C. al
ghc Maurei*. Emil Bodnărr.ş, membri ni cutate probleme ale relaţiilor romîno- P.M.R, compusa din tovarăşii Ion
Biroului Politic al C C. al P M.R., Ale lovicticc, ale dezvoltării legăturilor Gheorghc Mnurcr, Emil Bodnăraş, Ale»
xandru BîrlăJcanu, Lconie Răutu, dintre Partidul Muncitoresc Romîn şi xnndru Bîrlădcanu, Lcontc Răutu, a
membri supleanţi ai Biroului Politic al Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, avut o îniîinirc îndelungata cu tova
C.C. al P.M.R., s-a aflat în Uniunea probleme actuale ale colaborării dintre răşul N. S. Hruşeîov, prim-sccrctar al
Sovietică într-o vizită prietenească. ţările socialiste, ale situaţiei din mişca Comitetului Central al P.C.U.S. Din
In timpul şederii la Moscova, delega rea comunistă şi . muncitorească inter partea sovietică, la întîlnirc au luat
ţia a avut o seric de întîlniri cu dele naţională, ale luptei pentru pace. parte tovarăşii A. N. Kosighin, A. L
gaţia Comitetului Central al Partidu Schimbul de păreri a fost util şi s-a Mihoian, N V. Podgornîi, membri ai
lui Comunist al Uniunii Sovietice com desfăşurat într-o atmosfera tovărăşeas Prezidiului C.C. al P.C-U.S., I. V. An-
pusă din N. V. Podgornîi, A. N. Ko- că, sincera, contribuind la o mai bună dropov, secretar al C.C al P.C.U.S.,
sîghin, membri ai Prezidiului CC. al înţelegere reciprocă, la întărirea prie M. A. Lcscciko, membru al C.C. nf
1 P.C U.S., I. V. Andropov, secretar al teniei şî colaborării între Republica P.C.U.S.
»MltKv.uKI 1J IVJllL 2t) bani
* C C. al P.C.U.S., M. A. Lcscciko, mem Populara Romînă şi Uniunea Sovietică, Intîlnirca a decurs într-o atmosferă
bru al C.C. al P.C.U.S. între Partidul Muncitoresc Romîn şi caldă, prietenească.
înapoierea
ÎNTRECERE ENTUZIASTĂ R.P. Bulgaria
a delegaţiei Marii
/ •
IN CINSTEA MA R II S Ă R B Ă TO R I Adunări Naţionale
Marţi, la amiază, s-a înapoiat în Ca
pitală delegaţia Marii Adunări Naţio
nale a R.P. Romînc, care la invitaţia
Lâ baza noilor angajamente în p rim a decadă — o ţel M artin Adunării Populare a R.P. Bulgaria, a
făcut o vizită în această ţară.
Din delegaţie au făcut parte depu
a * asfoind un dosar cu rezultatele numărul dc piese produse într-o zi să şi electric peste plan taţii Ion Cosma, preşedintele Sfatului
E j întrecerii, tovarăşul Dan Gn- crească vertiginos... popular al Capitalei, conducătorul de
vrii, preşedintele comitetului Cei care au luat apoi cuvîntul au scos Im nurii t' r- C n iulie ci legaţiei, Enc Turcanu, prim-sccrctar 3I
M111A /*! HI au elaborat, în afara prevederi
In întîmpinarca nurii sărbători cc sc
sindicatului de la U.R.U.M. Petroşani, la iveală şi alte rezerve. Cu toţi au fost apropie oţelarii secţiei Martin nr. 2 ri lor, 224 tone oţel electric. Comitetului regional P.M.R. Suceava,
continua să vorbească: dc acord că aplicarea consecventă a dică zi dc zi, tot mai sus, stindardul în In această perioadă au obţinut rezul membru al Comisiei de politica exter
— Cu ocazia dezbaterii cifrelor de măsurilor preconizate în urma studiu trecerii socialiste. La cele peste 47.000 tate bune în muncă prim -topitorii Pa- na a M.A.N., Dumitru Dcjcu, preşedin
plan pe 1964 — spunea el — nc-am an lui întreprins de conducerea secţiei la tone oţel elaborate în afara sarcini vcl Hangan, Constantin Corlaciu, Au- tele Sfatului popular regional Hune
gajat să realizăm o economie suplimen îndemnul biroului organizaţiei dc bază, lor de plan, în primul semestru, ci adau gustin Maicr, Gheorghc Bedcr, Ghcor- doara, acad. Andrei Oţetea, vicepre
tară la preţul de cost de 300.000 lei şî privind creşterea productivităţii muncii gă neîncetat alte realizări valoroase. ghe Cîmpcanu, de la oţelâria Martin şedintele Comisiei pentru cultura şi in-
să îndeplinim planul anual de producţie pe maşinile dc alezat şi găurit cu circa Astfel, în prima decadă a lunii iulie, au nr. 2, Florian Haiduc, Vasîle Gcorgcs- văţămînt din M.A.N., Roman Morar,
în II tuni şi jumătate. însufleţirea cu 85 la sută, extinderea lucrului la două elaborat pcst8 plan 2.433 tone oţel Mar cu, Constantin Văleanu, de la oţelâria secretar al M.A.N., Maria Rădulcscu,
caic s-a desfăşurat întrecerea socialistă maşini şi reducerea Î11 continuare a re tin, electrică. membru in Comisia juridică a M.A.N.,
în secţiile uzinei, priceperea cu care butului, constituie baze trainice pentru O vie întrecere se desfăşoară şi între GH. I. NEGREA secretar al Comitetului orăşenesc
muncitorii, inginerii şi tehnicienii, în îmbunătăţirea angajamentului. In hotă- muncitorii de la oţelâria electrică a C.S, NIC. AVRAMESCU P.M.R. Piteşti, Florca Tiţă, director ad
drumaţi de birourile organizaţiilor de rirea adoptată s-a prevăzut să se depu Hunedoara. In primele 10 zile din luna corespondenţi junct al Direcţiei pentru organele lo
bază P.M.R., au valorificat rezervele in nă eforturi sporite pentru realizarea cale ale Administraţiei dc Stat de pe
terne, au făcut ca în scurt timp aceste pînă la finele anului a unei economii lingă Consiliul de Miniştri, Eroul Mun
angajamente să nu mai fie actuale. De suplimentare la preţul dc cost dc 100.000 cii Socialiste Gheorghc Goina, mem
dc Şirul succeselor continuă
aceea, în cinstea zilei dc 1 Mai ni le-am lei şi îndeplinirea planului anual bru în Comisia de politică externă a
îmbunătăţit. Şi anume, nc-am propus ca producţie cu o lună mai devreme. Hotă- luat în cinstea zilei dc 23 August. M.A.N., preşedintele G.A.C, Sîinana,
regiunea Crişana, Florca Golcscu, strun
pînă la finele anului să icalizârr. o eco rirca comuniştilor a fost îmbrăţişată de La începutul anului, cînd minerii din Şirul succeselor n-a contenit aici. Dor gar la Uzinele ,,Llcctroputcrc“ din Cra-
nomie peste plan la preţul dc cost dc masa de muncitori cu toată căldura. Valea Jiului s-au angajat sâ dea peste iova.
500.000 lei, să sporim productivitatea Faţă de realizarea a 50.000 lei economic plan o .importantă cantitate dc cărbune nici să trimită la ziuă cît mai mult căr
bune ci şî-au intensificat eforturile. In
muncii şi să îmbunătăţim şl mai mult în plus la preţul de cost şi îndeplinirea s-au bazat pe mai multe considerente : La sosire, pc aeroportul Băncasa,
calitatea produselor. Dar, pe măsură ce planului anual cu 15 zile mai devreme, valorificarea rezervelor interne insufici primele 13 zile din luna iulie pe agenda membrii delegaţiei au fost îutîmpinaţî
întrecerii s-au înregistrat noi cifre, care
ne apropiam de marca sărbătoare a eli cit şi-au propus iniţial, noile obiective ent folosite, extinderea unor metode de dc Ştefan Voitcc, preşedintele Marii
berării, întrecerea devenea tot maî en sînt mult mai mobilizatoarei Faptul că exploatare dc marc productivitate, hăr vorbesc despre munca şi eforturile lor Adunări Naţionale, Gheorghc Pclc, ad
tuziastă. Pe grafice au început să se în au o bază trainică dă certitudinea că nicia şi priceperea lor şi mai cu seamă, dc a spori extracţia dc cărbune. Dintre junct al ministrului afacerilor externe,
scrie rezultate din cc în ce mai bune. vor fi înfăptuite cu succes. pc dorinţa unanimă dc a întîmpina ma exploatările miniere cel mai bun rezul
Recenta hotărîre a partidului şi guver |-jx e m p lu l colectivului secţiei mc- rca sărbătoare din august-cu succese cît tat l-a realizat colectivul de la E. M. deputaţi ai Marii Adunării Naţionale.
Vulcan, care a extras peste plan 2.245
nului privind sporirea salariilor tuturor & canicc a fost urmat de colectivele mai frumoase. Tocmai dc aceea în aba tone cărbune. Au fost de faţă membri ai Ambasa
categoriilor de salariaţi a constituit pen tuturor secţiilor. Îndrumaţi dc tajele Văii Jiului s-.a pornit o întrecere Rezultatele cele mai bune au fost ob Vasîle Gaşpar, fierar-bctonîst la şantierul dîn Pelrila, este unul dîn nume- dei R.P. Bulgaria în R.P. Romînă.
entuziastă, fără precedent. Drept urma
tru lucrătorii uzinei un nou prilej dc birourile organizaţiilor dc bază, munci loşii muncitori harnici, destoinici, care realizează la timp sarcinile încredinţate.
sporire a eforturilor în obţinerea unor torii, inginerii.şi tehnicienii şi-au făcut re, în numai 6 luni, ci şî-au depăşit cu ţinute dc brigăzile conduse dc Gheorghc Foto: NIC. MOLDOVEANU (Agcrpres), —
realizări mai bune. Aşa se face că, dc noi calcule, au scos la iveală noi rezer peste 8.000 tone cărbune angajamentul Drob, Gheorghc Mirăuţă şi Ioan Gnntz;
curînd, colectivele de. muncitori, ingi ve. In biroul inginerului şef am văzut
neri şi tehnicieni din cadrul secţiilor, la că ele sc traduc în săgeţi colorate, ce la cald dc la 120 orc la numai 12
îndemnul comuniştilor, au analizat con urcă spre limita superioară a unui gra A plicînd Pe graficul hărnicie! înseamnă oţel în plus, de ordinul m ii
diţiile nou create şi posibilităţile dc care fic reprezentînd ultima zî a anului 1964. lor de tone anual. Din şirul eviden
— Vedeţi, îmi explică cl,
cele mai
dispun în acest sens şi au hotărît îm multe depăşesc simţitor data de azi. m etode avansate de m uncă Abi* urcat pe platforma cuptoare biu, supus, cel din totdeauna. Vei sta ţiaţilor în această bătălie se vor des
bunătăţirea din pop a angajamentului lor noii oţelării, simţi din plin bătaia o clipă locului, slăvind în sinea ta, prinde şi numele prim -topitorilor
anual. Astfel nc-am angajat să realizăm Aceasta înseamnă că la produsele res însufleţit de rezultatele dobîndite in Depăşirea cea mai însemnată a fost rea ritmică a pulsului muncii ce se desfă munca acestor oameni, sau admîrînd Ioan Baştca, Ioan Prodan, Augustin
o economic suplimentară la preţul dc pective am cîştigat un avans serios laţâ şoară aici. Răzbate pînă la tine mur spectacolul ci, de nedescris. Şî n-o să Maier, Inan Drăghin, Pavcl Hangjn
tic planul b zi. Acum nc preocupă săl primul semestru al anului, colectivul Ex lizată dc minerii sectorului IV.
cost dc 1.000.000 Icî şi Să îndeplinim ploatării miniere Ghelir şi-a mobilizat murul molcom al oţelului în plămă ştîi, dc bună scamă, care clipe anume şi mulţi alţii, care reduc zi dc zi du
îndeplinirea şî depăşirea ritmică a sar
planul anua] du producţie în 11 luni. tarea celor rămase în urmă... mai mult forţele la înfăptuirea sarcini cinilor dc plan. paralel cu îmbunătăţirea dire, .'flat în pîntcccle încins al cup din munca oţcl.'.rilor sâ lc preţuieşti rata şarjelor. In dreptul numelor lor
Si-mi demonstră cum, pc baza unor
Iniţiativa a avut-o colectivul secţiei lor dc plan şî a angajamentelor luate in calităţii minereului extras, a fost posi torului. Prin vizoarele uşilor dc lu . mai mult. Poate, adunate una cu alta, pc graficul hărniciei săgeata urcă me
mecanice. Amănunte, dacă vă interesea măsuri tehnice şi organizatorice chib întrecerea socialistă, bilă datorită aplicării .unor metode av.an- cru, îl privesc dc după ochelarii ne- acele clipe, pc care hărnicia oameni reu.
zuite, se va putea ajunge ca pînă la 1
ză, puteţi afla de la secţie. dcicinbrie toate săgeţile, să atingă. -nlve-w DeşLn-ou. jxccut dceîc/lOi'ZJle d,* -ftuid-i -Jate de muncă, gricioşi, ochii cunoscători ai oţelari- lor, Ife smulge zilnic timpului, ar me In preajma- cuptoarelor Sicmcns-
I-am mulţumit tovarăşului Dan pentru s-.a încheiat primul semestru dc activita organizării mai bune lor, gata să intervină la’ cel dinţii rita cea dinţii preţuire. Pentru ca c- Martin, sau a celor electrice, oamenii
cele relatate şi urmîndtt-i sfatul, am lul ultimei zile a anului. te, pe graficul întrecerii au apărut pri â muncii şi folosirii chibzuite a timpu semnal. chîvalcntul lor înseamnă dc la înce dirijează cu succes rîurilc de foc îz-
— Aşa vom reuşi sâ ne îndeplinim
lui dc lucru. In prezent. în galerii sc
aflat ede cc urmează: Dc oricare cuptor ie vei apropia, putul anului mai bîne dc 60.000 tone vorîtc din însăşi munca lor. Prîn c-
planul anual în numai 11 luni, conchise mele realizări. In decada ,1 a lunii iulie desfăşoară cu succes încărcarea mecani vei găsi acelaşi clocot dc muncă nvîn- oţel în plus. Vrind sâ faci o clasifi forturilc lor, ceas cu ceas, oţelarii slă
A dunarea generală a comuniştilor în cele din urmă. Cit priveşte realiza minerii din Ghclar au dat peste preve că a minereului, iar transportul pc ga tata, aceeaşi răsuflare dc foc grăbită, care a învingătorilor în uriaşa bătălie vesc prin realizări dc prestigiu marca
dc la secţia mecanică era Î11 pli
derile planului aproape 1.200 tone mi
rea u'neî economii suplimentare 4a pre
lerii este complet mecanizat.
nă desfăşurare. Se vorbea des ţul dc cost dc peste 1.000.000 lei, iată nereu dc bună calitate. Dc la începutul venită să scurteze cu o clipă timpul de înfruntare a timpului, primul îţi noastră sărbătoare.
pre rezultatele obţinute în primul se numai două din măsurile ce nc-anţ pre anului, ci .au dat furn.aliştilor peste sar MARIA ALIC programat dc elaborare a unei şarje vine în minte Ştefan Tripşa, Erou al
mestru. dc otel In inima colosului încins, jo Muncii Socialiste. Dc cc ? Fiindcă re GH. I NEGREA
conizat a lc lua. Prima este schimbarea cinile de plan aproape 3.000 tone metal. corespondentă cul limbilor dc pară e acelaşi : zglo
— Iată, am realizat pînă acum o eco fluxului tehnologic la confecţionarea ar- . ducerea duratei dc sudare a vetrclor corespondent
nomie suplimentară la preţul dc cost dc măturilor pentru galerii dc mină. Prin
peste 80.000 Ici. Am cîştigat un avans amenajarea atelierului pentru confecţio
faţă dc graficul dc producţie la zi dc narea acestor armături şi gruparea ju
peste 16 zîlc. Toate acestea dovedesc că dicioasă a utilajelor, distanţa dc trans Ritm m ai intens lucrărilor
putem mai mult — spunea tînărul in port a materialelor sc va scurta cu mai
giner losif Gudasz, şeful secţiei. bine de 1 km. Noua reorganizare, com
In cuvinte simple, acesta a arătat pletată cu introducerea mecanizării unor
cum numai prin repartizarea judicioasă operaţiuni, va aduce un spor conside
a lucrărilor pe maşini de către maistrul rabil al productivităţii muncii. A doua
Alexandru Dcmctcr şi prin schimbarea — flanşarca tuburilor dc aer comprimat
unor procese de execuţie s-au cîştigat şi rambleu hidraulic — conduce nu nu R a id -a n c h e tă în oraşu l reg io n a l H unedoara
70.000 dc minute, (ceea cc înseamnă o mai la creşterea productivităţii, ci şi la
creştere simţitoare a productivităţii reducerea pierderilor dc metal şi îmbu
muncii şi implicit o reducere a preţu nătăţirea calităţii producţiei. Calculele oraşului regional Hunedoara, la gospo
lui de cost al produselor, cum faptul că nc arată că numai pe seama acestor doi In oraşul rcqionol Hunedoara ai dăria colectivă din Nădăştia Inferioară
strungari ca losif Cornca. Petru Crişan, factori vom putea realiza o economie la joi Halea lor colectiv iştii un depus şi nl 32 de qospodării colective. In ma- lucrările . agricole sînt , m ult rămase în
depun ciot Iuti pcnlru buna oiqani-
Ana M itru şi alţii, trecînd sâ lucreze Ia preţul dc cost dc circa 500.000 Ici. /.arc şi rlesluşurare a lucrurilor aqri urmă. Aici există încă suprafeţe însem
două nuşîni concomitent, au făcut ca GH. COMŞUŢA y.ile. Mai sini inşii 5i qospr./luni in ca tolc ce trebuie efectuate in aceste nate ocupate cu porumb, caic nu au
re lucruiilc sini rnmase in urmn.
Redacţia ziarului nostru a orrjn nitul un iiud-unchelă, Publicam mai fost prăşite; De asemenea, trifoiul cosit
cu citcva sâptămîni în urmă aşteaptă
Un nou tip de televizor romînesc jos constatările de pc lercn. să fie transportat în şire la sediul bri
Uzinele „Electronica" din Capitală sc poate adapta antenă pentru recepţii găzii zootehnice.
au început sâ producă un nou tip dc la marc distanţă, pcrmiţînd astfel rc- Nccxecutarea la timp a lucrărilor .1-
televizor „V.S.-59". Diagonala ecranu ccpţionarea programelor din ţările Principalul — gricolc sc datoreşte şi faptului că unii
lui este dc 59 cm. fiind cel maî marc vecine. colectivişti ca : Ioan Ghiorghioni, C.i-
ecran în comparaţie cu toate televizoa Televizorul „V.S -59“ arc o casetă rol Ciripău, Frcnţoni Ioan Dur, Mun-
rele romîneşti şi străine care au fost lustruită în diferite nuanţe, cu orna buna organizare a m u n c ii
puse în vînzarc pînă acum în unităţile mentaţii din mase plastice. L uşor de tcaii Petre şî alţii, nu au avut o parti
co.vtcrţului socialist din ţara noastră. manevrat datorită faptului că butoa cipare satisfăcătoare la lucru. Este dc
Construit după metode moderne, la nele ccic mai des întrebuinţate şi co La Consiliul agricol orăşenesc Hune 26 ha cu fineţe naturale, care au fost datoria organizaţiei dc partid cit şi a
nivelul tehnicii actuale, noul televizor mutatorul dc canale sînt dispuse în doara nî s-a vorbit pozitiv despre acti cosite cu multe zîlc in urmă. consiliului dc conducere să discute cu
arc o sensibilitate mărită şi poate re partea din fată a aparatului, iar re vitatea dîn gospodăria colectivă Pcşti- Concomitent cu aceste lucrări o par
cepţiona pc 12 canale. Dc asemenea, î glajul sc face foarte uşor. şul Mîc. Aprecierile sînt de altfel de te din colectivişti lucrează la recolta aceşti colectivişti şi să-i convingă că
monstrate şi dc realizările dobîndite dc tul orzului dc pc cele 20 ha. lucrare este în interesul lor şi al întregii gos
către colectiviştii din acest sat. Pînă în care este pe rfîrşilc. In urma recoltării podării să participe cu regularitate la
La G.A.S. din Căi,in, recoltatul celor 280 dc hectare cu orz sc apropie de
prezent lucrările de îngrijire pe cele s-a trecut la balotatul paielor în vede lucru. sfîrşit. In urma combinelor lucrează presele pentru balotatul paielor.
W C ililil MIMŢâTâ 105 hectare cultivare cu porumb pcn rea eliberării grabnice a terenului pcn Departe dc a mulţumi sînt şi rezul __ I Foto: 1. TEREK
lru boabe s-au efectuat la timp şi în
lru ca apoi să se execute insămînţarea
■b m bune condiţiuni. De exemplu, pr.işiln a porumbului furajer. tatele obţinute la Nădăştia Superioară.
doua mecanică şi manuală a fost ter Şi aici, spre exemplu, cultura dc sfeclă
minată cu multe zîlc în urmă pc în C O N C L U Z I I
— Este un muncitor harnic Îşi or Grădişte, un sat dc forestieri. Părinţii treaga suprafaţă. Se cere mai este Invadată de buruieni. Tov. Tiberiu
ganizează bine munca, foloseşte raţio lui au lucrat ca stînjcnari. Deseori, Paralel cu aceasta, colectiviştii s-an Zodie, inginerul agronom al gospodă
nal funîciilarul la caic lucrează. Lună tatăl îi povcsrca despic frumuseţile preocupat şi dc asigurarea unor canti riei colective, spunea că „tţpcnul este Experienţa dobindilâ de nume/oosc de colectivişti, unde rxgonizaliile de
dc lună şi-a depăşit planul dc produc muncii la pădure. Ioan îl asculta cn tăţi sporite dc furaje. La cositul şi strîn- multă exigenfă prea fertil, motiv pentru caic buruie qospodării colective de pe raia ora partid sc ocupă de educarea oameni-
şului rcqional Hunedoara a dovedii că
ţie. Dar nu nu pasiune. A început sul trifoiului dc pc suprafaţa dc 60 hec nile au condiţii prielnice de dez acolo unde sc destăşoarâ o muncă or- lor, dc orqanizaren muncii acestora,
mai atît, tovarăşul sâ îndrăgească pă tare au participat toţi colectiviştii. In contrast cu situaţia bună existen qanizalorică suslinutu in riadul masei cunosc starea dc lucturi şi iau mă
suri operative dc înlăturare a nea-
Ioan Orban ne-a durea. meseria dc Drept urmare, aceste lucrări s-au rea tă în multe unităţi agricole dc pe r-.za voltare."(!) junsurilor, rezultatele sini mulţumi
ajutat în muncă forestier. După ab lizat la timp. Acum ou atelajele gos toare\ In unele unităţi însă cum sînt
şi pc noi. mecani solvirea a 7 cla podăriei colective sc lucrează dc zor la La G.A.C. din Nădaştia Inferioară s-a cosit şi Majoritatea colectiviştilor din Nandru se preocupă Ciulpăz, Uoj, Valea Sinqconului, Ră-
cii dc funicularc. se sc înscrie la transportul nutreţurilor şî depozitarea srrins trifoiul dc pc 30 hectare. Transportul nutre cu grijă de soarta recoltei din acest an. Unii dintre căştic şi altele, rezultatele obţinute la
Eu sînt dc acord şcoala dc mînui- acestora. Marc atenţie s-a acordat şi re ţului se tărăgănează însă de la o zi la alta. Ca ur ci insă uită de obligaţiile cc lc au, ncparticipînd la prăşit, recoltarea lurajclor şi la alte lu
să fie primit în tori dc fierăstraie coltării fîncţclor naturale. Acestea sînt mate, plantele dc sub căpiţe nu pot creşte, iar trifoiul lucru Vjctor Toadcr şî Stoica Zoltan sînt doi dintre
rîndurilc candida mecanice. O pe deja cosite în proporţie de peste 90 la suins sc deprcciazl, picrzîndu-şi din substanţele nu crări nu sini pe măsura posibilităţi
multe
lor. Tiebuic să precizăm că
ţilor dc partid — rioadă de timp sută. Aşa cum ni s-a relatat dc către aceştia. In zilele cînd sc poate munci la gospodarIe, qospodării colective nu au începui re-
a spus în cuvîn lucrează ca me preşedintele gospodăriei — tov. Ţîrlca tritive. ei merg nu la lucru, ci la... vînătoarc. coltaiul cerealelor puioase, deşi la-
tul său comunis canic, obţinînd 1.aurenţiu — transportul acestor furaje nurilc au inlrot în pîrqă.
tul A. Varga. realizări dintre ce sc va efectua în următoarele 2-3 zile,
Paţă do situaţiile existente sc im
— Sînt dc ace le mai frumoase astfel ca apoi toate forţele existente să pune ca oroon/zaf/i/c de partid cit şl
eaşi părere. Ioan Apoi, fiind nevoie poată fî mobilizate la recoltatul griului. ' 0 0 consiliile de conducere să dovedea
Orban este unul în parchet de un O contribuţie dc scamă la realizarea scă mai multă cxlqcnţă laţă dc exe
dintre cei mai mecanic dc funi lucrărilor amintite şi-au adus-o tov.
buni mecanici dc fu- cularc, Ioan O r Ştefan Rădic, Lticrcţia Muntcanu, Mar cutarea lucrărilor aqrtcolc, sd antre
nicubrc. Este disci ban trccc la de gareta Voinca, Maria Şcrban, Gheorghc r * neze pe toţi colectiviştii la intensifi
plinat, respectuos servirea unui alt Ciorogar şi alţii, care prin exemplul carea ritm ului de executare a aces
Sc preocupă în utilaj. Succesele lor personal au mobilizat şi antrenat la tora.
permanenţă dc ri s-au ţinut lanţ. lucru pc toţi colectiviştii. 7 Consiliului aqricol orăşenesc, prin
dicarea nivelului Deservind cu chib O situaţie asemănătoare există şi în
dc calificare. dc zuinţă funicularul gospodăria colectivă dc la Hâşdat. Şi b i spccialişlii din fiecare unitate, ii re
reducerea timpului la care a cerut aici lucrările din această campanie se —->h vine In această perioadă sarcina de
neproductiv. Şi cu să lucreze el şi-a desfăşoară în bune condiţiuni. a urmări mai îndcaproo/>e activitatea
sînt pentru primi depăşit pionul lu Membrii şi candidaţii dc partid Sas din unităţile aqricole dc pc raza ora
rea lui în rîndurilc candidaţilor dc nă dc lună în medic cu 20 la sută... Livio, Kiss Adam, Lupu Iolanda, Elck
partid, a completat un alt comunist... Cu muncitorul Ioan Orban, care Margareta, Peteo Ghizela şi alţii an L.I. j ». . ui At \ şului reqional Hunedoara.
Asemănător, au vorbit şi ceilalţi abia a îm plinit 24 de ani, noi lucră fost în fruntea acţiunilor întreprinse Este dc asemenea necesar ca spe-
membri şi candidaţi de partid. torii din parchetul Valea largă, secto pentru executarea praşilelor, strîngcrea ciuiişlii din cadrul consiliului sd
Ioan Orban era emoţionat, fşî pri rul dc exploatare Grădişte, ne mîn- furajelor şi la seceriş. CĂPIŢELE INTRE-ELE: freaed mai des prin qospodăriile co
vea cu drag tovarăşii dc muncă. In drim. Exemplul lui este demn de De asemenea, la gospodăria colecti — Ce z/ecoi vecino f Iar qhinlon I Mai bine mergeam la lucru căci şi aşa lective şi să îndrume mai concret
acele clipe îşi aminti de drumul urmat. V ARISTIDE vă din Strei, în această perioadă se lu aclii'//a/ea cc se desfăşoară în aces/c
parcurs pînă aici. Se născuse în satul corespondent crează din plin Ia transportul furajelor — Poale s-or îndura colectiviştii sa ne muie de aici n-am vinul nimic.
de pe cele 62 ha. ocupate cu trifoi şi căci urmaşele noastre vor să crească, să na ia locul... y.ile.