Page 43 - 1964-07
P. 43
✓ ng. C 6!r. 2968
Drumul socialismului
Faza interregională a celui de al V concurs al artiştilor amatori
c L
cei mai d a n s a t o r i
formaţia de dansuri a căminului Lste o mîndrie pentru liecare Dar cme i-a instruit pe aceştf co
Cultural dm Apoldul de los, raio-• membru al acestei formaţii, pentru lectivişti, cine i-a învăţat să danseze
nul Sebeş, a lost constituită de-abia toţi colectiviştii din Apold. faptul că aşa de bine ? Socotim că merită cu
în actualul concurs ; deci nu este prisosinţă s-o spunem pentru ca
0 formaţie cu tradiţie Aceasta nu solii artei lor au fost în fruntea tu toţi cititorii ziarului, care au fost
a împiedicat-o însă, să devină cea turor, culegind aplauzele entuziaste sau nu martori la desfăşurarea spec
mai bună formaţie de acest gen dm ale spectatorilor. tacolului de duminică după-amiază,
regiunea noastră, să obţină un suc
ces Inimos la laza interregională co Multele seri dc repetiţii în care s-o cunoască. Lste învăţătoarea Ma
s-a pus interes şi pasiune, in care na Preda, specialistă în probleme
a aVut loc la Hunedoara
s-a muncit asiduu, şi-au spus cuvin- de... instruire şi educare a copiilor
De menţionat este faptul că deşi
lu l: dansatorii dm Apold au reali de şcoală, de la care ar putea în
la slirşilul prim ei etape a concursu
zat un dans frumos, cu execuţii pre văţa şi alţi specialişti din regiunea
lui, formaţia de dansuri din Apoldul
cise, ireproşabile. noastră... chiar şi de coregrafie.
<le los nu figurează printre cele cla
sate, ea a reuşit ca în cea de a doua
etapă să se situeze, după faza re
gională, înaintea tuturor lorm aţiiloi
de dansuri ale căminelor culturale
rtin regiunea noastră Astfel că echi
pele de dansuri din Păucineşti raio
nul Haţeg, Singătin, ra»oiu// Sebeş,
Crid, oraşul regional Hunedoara,
care au lost clasate, după prima eta
pă, în ordinea enumerării, pe locul
1 II şi III pe regiune. în a doua eta
pă an /ost complet depăşite de a-
ceastă formaţie, lucru ce dovedeşte
că atunci cînd se depun strădanii,
clnd se munceşte cu rîvnă. roadele
'Fatalul căminului cultural din Vaţa, raionul Brad este cunoscut de publicul spectator pentru
activitatea sa. 5' la alte concursuri el a o b [/n u t succese frumoase nu se lasă aşteptate. D e aceea, cei
CÎNTECE 2 000 de spectatori, care au asistat
fa evoluţia artiştilor amatori hune
DE PE IN VERS SI MELODIE- doreni, au aplaudat pe merit, la sce
nă deschisă, pe cei aproape trei
zeci de tineri colectivişti care au
viată nouă a satului dat viaţă unei suite de dansuri spe Tineri; din formaţia de dansuri a căminului cultural din Apoldul de
Taraful căminului cultural din cifice regiunii folclorice respective, jos, raionul Sebeş, surprinşi de aparatul fotografic în timpul jocului.
cu mişcări dinamice, antrenante.
Vaţa de Jos, formaţie în care Cei zece m e m b ri ai brigăzii ar locul I pe regiune în tre fo rm a ţiile tarea a rtiştilo r am atori d in G eoa-
tistice de agitaţie d in G eoagiu, ra de acest gen, deşi în etapa I ea giu, care au stăpîm t bine ro lu rile ,
cîntâ alături tineri de-o vîrstă
ionul Orăştie, au adus în scenă, iui figurează p rin tre fo rm a ţiile cla cinul dovadă de reale ca lită ţi artis
cu libertatea patriei noastre şi prin m ijloace artistice specifice ge sate sau m e n ţio n a te măcar. tice, m o tiv pentru care aceştia le-au
bătrini cu părul cernit, s-a făcut n u lu i, aspecte d in viaţa nouă a c o S p e cta to rilo r Ic-a plăcut c o m p o r o fe rit cu d ă rn icie aplauzele lor.
mesagerul cîntecului nou, a scos le c tiv iş tilo r d in acest sat de pe Va . S o lid a r i
lea M ureşului. e a f o u m u L e ţ e a !
la lumină comori ascunse ale
Textul brigăzii, a câiui autor, dr.
cîntecului de pe plaiurile scăl
$erban Rădulescu, a ştiut să-i dea „Am douăzeci de primăveri9, cătuiesc buchetul celor „douăzeci
date de Crişul Alb. ..Buciumă- bogăţie prin frum useţea versurilor, aşa şi-au început programul mem pentru Iruntaşii calităţii, m ulţi la nu de primăveri*. Le e dragă viaţa,
neasca", ..Ponoreanca", „Invîrti- a o g lin d it m unca şi realizările oa brii brigăzii artistice de agitaţie a măr, brigada are numai cuvinte de
m e n ilo r de aici, re tle ctin d bucuria laudă. Dar mai sint şi unii dintre munca, meseria aleasă. „Iubeşte-ţi
to de pe Criş, ..Invîrtita de la V a cooperativei „ Solidaritatea“ din
z ile lo r de azi. aceia care nu s-au solidarizat ţu meseria, cum soarele I iubeşti”, aşa
le ", ..Cîmpeneasca" sint numai Deva Nici unul din membrii forma
M erită subliniată preocuparea tex ţiei n-au ştiut ce-.s greutăţile, ce în Irumuseţpa Brigada ni/-/' iartăaşi cu îşi îndeamnă ei tovarăşii de muncă
cîteva din cintecele din care o tie ru lu i şi a in stru c to ru lu i Lîviu N i- seamnă grija zilei de miine pentru Acesta e izvorul frumuseţii muncii
fost alcătuită suita de cîntece cola, de a găsi m o d a lită ţi noi de că virsta lor e de-o vîrstă cu liber ascuţişul satirei îi biciuieşte de pe
punere în scenă a te xtu lu i, in g e n io scena concursului. noastre
populare de pe Criş. tatea patriei noastre dragi
zitatea cu care au prezentat m ate- Un-buchet de... douăzeci de p ri Conţinutul bogat, ' jocul degajat
Optimismul şi vigoarea fie că ila iu l faptic de viaţă. D e asemenea, „Am douăzeci de primăveri0, de
al artiştilor amatori, melodiile Iru
rei bucăţi, ritmul viu, trepidant la succesul o b ţin u t de această fo r clară public întreaga brigadă In măveri. Cornelia Blăjan, Victoriţa moase. au plăcut publicului specta
al cîntecelor izvorîte din viaţa m aţie ainstică a c o n trib u it jocul d e tr-adevăr, membrii brigăzii au cres Munteanu, Cristina Caranci, Uţu Ci-
gajat, firesc al in te rp re ţilo r care cut sub soarele libertăţii, au învăţat bian, O ctavian Poenar, Crişan M ir- tor, care a aplaudat evoluţia mem
nouă a satului, au străbătut su
şi-au p e rfe cţio n a t co n tin u u măies cea, iată doar diţivj din cei care al brilor brigăzii.
ita interpretată de formaţia din în* şcoli scăldate in lumină, munca
tria artistică în num eroasele repe
lor din care se naşte o părticică dm
Vqţa de Jos de (a un capăt la tiţii pe care le-au făcut.
altul. Strădaniife depuse de S pectatorii au u rm ă rit cu interes prinosul zilelor noastre, e preţuită.
desfăşurarea p ro g ra m u lu i b rigăzii şi Sinlem „Solidari cu frumuseţea“
membrii tarafului, printre care
au aplaudat de m u lte o ri co le ctivu l — acesta e titlul textului in te rp re
se află colectiviştii Sabin Pe-
d c in te rp re ţi din care au făcut par
trean, Pero Bulz. Lazăr Pavel, te S im ion O ancea, Ana Romoşan, tat de brigadă. Acestei frumuseţi
îşi închină munca membrii coope
Gheorghe Andricău. losif Toma l!lisabeta G îrjo b . V io rica H o m o ro -
deanu, N icolae Pera, G abriel Samoi- ratori. Această „ solidaritate" briga
şi mulţi alţii, instruiţi de dirijorul
lescu şi D oboş Ion. da o găseşte prezentă în fiecare
Aurel Coif, au fost încununate
In a c tu a lu l concurs al a rtiş tilo r unitate a cooperativei, in liecare a-
de succes. Cîntecele lor au stîr-
am atori, brigada artistică de agitaţie lelier. Ca se numeşte calitate Şi,
nit aplauzele celor 2 000 de a că m in u lu i cu ltu ra l dm Geoagiu
spectatori core au umplut sala s-a făcut mai bine cunoscută de-abia In fotografi.! de sns: Brigada
în a doua etapă. D epunîncl e fo rtu ri artistică dc agitaţie a căminului
clubului ,,Siderurgistul“ pînă la
susţinute, m u n cin d cu pasiune şi cu cultural din Geoagiu, raionul H j r>
refuz. «IN < iii
d o rin ţa de a ajunge c it m ai depar Drăcie.
Jk UB m
te, în etapa a doua ea a ocupat
O Numărul total al artiştilor Stremţ, raionul Alba, Cioara, ra- !
amatori din regiunea noastră ionul Orăştie şi cooperativa
care au participat la faza inter „Drum nou" din Hunedoara; 4
5 O list i i regională de la Hunedoara s-a form aţii instrumentale: echipa
ridicat la peste 1.200.
O Numărul sofiştilor vocali, de fluieraşi din Jino, raionul
hunedoreni De asemenea, c//i(e- instrumentişti şi dansotori este Sebeş, taraful căminului cultural
Cintecele noastre au răsunat de listi, dintre care mulţi au fost viu
odată din sute de piepturi. Pe rind. aplaudaţi pentru calităţile lor voca re/e ' ..Fa-mâ dorule. ce i vrea şi de 15, dintre care 11 vocali, 3 din Vata, raionul Brad, tarolul
„Invîrhta", interpretate
de surorile
. fiecare formaţie corală şi-apoi. in le şi interpretative. Bozdoc din Apoldul de fus au lost dansatori şi un instrumentist. Casei raionale de cultură din
final. cele trei coruri reunite — al O Au fost prezentate, de ase Orăştie şi fanfara căminului cul Brigada artistică de agitaţie o cooperativei „S olidaritatea" din
căminului cultural din Poiana, ca Surorile Bozdoc, Ana şi Paraschi- apreciate de spectatori tural din Apoldul de Sus, raionul
selor de cultură din Alba lulia şi v.i, din Apoldul de los şi Oprean A plăcut apoi, vocea solistei Dan menea, în concurs: 3 formaţii Sebeş. oraşul Deva a prezentat textul „S o lidari cu frumuseţea". Membrii bri
Haţeg —• au înălţat imnuri de s/avă Rod ic a din Poiana, raionul Sebeş, fiuţa de la cooperativa „M oţul* din corale, — a căminului cultural găzii s-ou bucurat de aprecierea publicului spectator, fiind viu
partidului şi patriei dragi. cunoscute publicului nostru şi din Brad, care a interpretat cintecele din Poiana şi ale Caselor raio aplaudaţi.
Dar cintecele noastre au lost cin- alte spectacole, au făcut să răsune „De la Brad pîn-la . Bulzeşti“ şi nale de cultură din Alba lulia
tate şi de soliştii vocali şi inştrumen- cintecele de bucurie de pe aceste „/-auzi cum mă-ntteba satul' ! şi Haţeg; 4 formaţii de dansuri:
plaiuri ale regiunii. „Doina şi „pe Si alţi solişti vocali, instrumen ale căminelor culturale din A-
ne asca" interpretate cu o voce caldă tişti şi dansatori au fost apreciaţi poldul de Jos, raionul Sebeş,
şi cu sensibilitatea de care dispune pentru Calităţile lor I
Rodica Oprean din Poiana, au /ost
aplaudate cu căldură de spectatorii
Din zeci dc piepturi cintecul se totdeauna aşa Viaţa ciobanilor era
înalţă ca un imn inchmal încerca grea, plină de nevoi, pentru că, aşa
tului nostru partid care ne conduce cum spune cintecu l:
pe drumul luminos al bucurie/. ...Turm a nu era a noastră
. P artidul drag. inim a ţării N ici slîna şi mei păşunea .
A patriei noastre m îndrie... N um ai foam ea şi răbdarea...
L cintecul prin care ţăranii mun Acele vremuri aparţin insă trecu
citori din Poiana, raionul Sebeş, ti tului In August 23, partidul a des
uiţi în tru n impunător cor, slăvesc chis nou drum poporului nostru,
partidul, pe acela care ne-a arătat schimbînd înfăţişarea patriei. Şi o-
calea spre fericire, a căţei politică dată cu ea întreaga ţară.
înţeleaptă a schimbat înfăţişarea ţă .. A -nceput să nlinerească
rii. $i cintecul zboară pînă departe. Viaţa noastră ciobăneasca.
.....fru m o a să -i ţara mea spune cintecul poenarilor.
N e-ncelat se va-nalfa La fel ca şi coriştii din Poiana,
Luminoasă ca o stea...". fluieraşii şi grupul vocal al căminu
Zilele noastre au schimbat înfă lui cultura! din lina au adus pe
ţişarea satului. V/a(a nouă a poena- scena concursului aspecte dm viaţa
nlor a inspirat o reuşită stnlă .de nouă a satului Intr-un tablou suges-
i.intece populare intitulată „Coborim tiv. completat de costumul sobru şi
pe plai la vale', interpretată cu mă elegant, mesagerii din lina au pre Echipa de fluieraşi şi grupul vocal al căminului cultural din fina. raionul Sebeş, au adus in scenă
iestrie de corul căminului cultural zentat (rumoare cîntece mărqine-
Surorile Sczdoc, Ano şi Paraschi- crtmpeie din viaţa nouă a oierilor de azi Li au lost apreciaţi de publicul soeclator care i-a aplaudat cu
din Poiana, fluieraşii din lina şi ta- neşti răsplătite cu aplauze de spec căldură
va, din Apoldul de Jos.
ralul din Poiana. . Dar n-a fost în tatori IN FOTOGRAFIL : Aspect din timpul prezentării spectacolului.