Page 46 - 1964-07
P. 46
Inaugurarea înapoierea din U.R.SJS.
Expoziţiei a delegaţiei C.C. al P.M.R.
industriale iugoslave
Miercuri s-a înapoiat în Capitală de dc membri ai C.C. al P.M.R., activişti
la Bucureşti legaţia Comitetului Central al Partidu a, C-C. al P.M.R.
lui Muncitoresc Romîn care a făcut o Au fost dc laţă f. I. lliubin, însărci
La Bucureşti a fost .inaugurată mier vizită prietenească în Uniunea Sovie nat cu afaceri ad-interim al Uniunii So
curi prima Expoziţie industrială iu tică. vietice în R.P. Romînă, şi membri ai
goslavă organizată în ţara noastră. ambasadei.
Din delegaţie au făcut parte tovarăşii
La festivitatea care a avut loc cu
acest prilej au participat Gheorglic Ion Gheorglic Maurcr, Emil Uodnăraş, ★
Gaston Marin, vicepreşedinte al Consi membri ai Biroului Politic al C-C. al La plecarea din Moscova, pe aeropor
liului de Miniştri, Bujor Almăşan, }a- P.M.R., Alexandru Bîrlădeanu, Lconte tul Vnukovo, delegaţia C.C. al P.M R.
nos Fazckaş, Victor ioncscu, Alexandru
Răutu, membri supleanţi ai Biroului Po a fost condusă dc N. S. Hruşciov, A.
Scucovici — miniştri, Scrgiu Bulgacoff,
Emanoil Florescu, prim-viccprcşedinţi litic al C.C. al P.M.R. N. Kosîghui, N. V. Pogornîi, I. V. An-
ai Comitetului de Stat al Planificării, La sosire, pe aeroportul Băncasa, de dropov, M. A. Lcscciko.
Ghcorghe Pelc, adjunct al ministrului legaţia a fost întîmpinată dc tovarăşii Au fost, de asemenea, prezenţi N i
aiacerilor externe şi membri ai condu Ghcorghe Apostol, Petic Borilă, Nicolae colae Guină, ambasadorul R.P, Rontîne
ce; ii altor ministere, conducători ai în Uniunea Sovietică, şi membri ai Am
unor im titu ţii centrale, academicieni şi Ccauşcscu, Chivu Stoica, Alexandru
alţi oameni dc Ştiinţă şi cultură, direc Drăghici, Alexandru Mogliioroş, Dumi basadei.
tori dc întreprinderi dc stat pentru co tru Colin, Ştefan Voitec, Miliai Dalca, (Agerprcs)
merţul exterior, specialişti din diferite
ramuri economice, ziarişti.
Au fost dc faţă Arso Milatovici, am
în în tîm p in a rea celei de a X X - a a n i v e r s ă r i Plecarea delegaţiei C.C. ai P.M.R.
basadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti,
şe.'i ai misiunilor diplomatice acreditaţi
în R P. Romînă şi alţi membri ai cor la funeraliile tovarăşului Maurice Thorez
pului diplomatic.
Asistenţa a fost salutată de jovan Ru- Miercuri după-amiază a plecat la P M.R., conducătorul delegaţiei, şi Ma
jici, directorul expoziţiei. P.t'is, pentru a participa la funeraliile rin Rădoi, secretar al Comitetului oră
A luat apoi cuvîntul Filip Bajkovici, tovarăşului Mauricc Thorez, preşedin şenesc Bucureşti al P.M.R.
secretat federal pentru industrie, care tele Partidului Comunist Francez, o de La plecarea delegaţiei dc pc aeropor
a inaugurat expoziţia în numele guver legaţie a Comitetului Central al Parti tul Băncasa, au fost dc fată tovarăşii Mi-
nului R.SF. Iugoslavia. dului Muncitoresc Romîn, alcătuită din hai Dalca, Florian Dănălachc, Ghizcla
A răspuns ministrul minelor şi ener tovarăşii Dumitru Colin, membru su Vass, Ion Vinţc şi activişti dc partid.
Munca neobosită, clanul şi entuzias tii Petru Nistor, Ioan Tuţ, Moîse Jitt, gici electrice Bujor Almăşan. pleant al Biroului Politic al C.C. al (Agerprcs)
mul colectivului de la Uzinele chimi- Nicolae Petru, Francisc Filas, Nicolae
co-meialurgîcc din Zlatna se reflectă în Nicula, Ion Magda, Gheorglic Sătntă-
mod pregnant în îndeplinirea ritmică rcan, Ioan Valacca, Gheorglic Iancu, au în campania de recoltat şi treieriş
şi la toţi indicatorii a sarcinilor de modificat graficul în favoarea lor. In raionul Haţeg
plan în fiecare lună şi trimestru, în Uzinele se mîndresc dc asemenea cu
creşterea producţiei şi a productivi oameni ca Dumitru Mclinte, Constan
tăţii muncii, în economiile suplimentare tin Tanislau, Aurel Hcndiea, Petru M AŞINILE A G R IC O L E Praştia a doua
la preţul de cost şi beneficiile date Boandca, Ştefan Lupşan, Petru Tcodo-
peste plan, în îndeplinirea lună de
rcscu, Vasilc Adam, Andronic Tătar,
luni a angajamentelor luate în între dc la secţiile acid sulfuric şi săruri, şi FOLOSITE LA ÎNTREAG A la porumb
cerea socialistă. mulţi alţii ca ei, fruntaşi şi evidenţiaţi
La obţinerea succeselor lor au con in intreccre. Ei sînt aceia care dau C A P A C ITA TE !
tribuit măsurile tchnico-organizaioricc viaţă cifrelor şi fac să crească rodul grabnic terminată
şi lucrările dc mică mecanizare. Prin muncii. Faptul că numărul evidenţia
executare,! unor lucrări de modernizare ţilor a crescut dc la 205 în luna ia
s-au perfecţionat procesele tehnologice, nuarie la 304 în luna iunie arată că Pentru suîngerca la timp şi fără pierderi a recoltei de păionsc, gospo Gospodăriile colective din Bre
calitatea produselor s-a îmbunătăţit aici sc desfăşoară o întrecere însufle dăriile agricole colective din regiune dispun dc o bază tclmico-materială mai tea Suei şi Gînţaga sînt vecine ;
simţitor şi a fost uşurată munca fizi ţită în toate secţiile, că fiecare mun puternică decît în anii precedenţi. In campania dc recoltate din acest an s»nc au aceleaşi condiţii de sol şi cli
că a oamenilor. La cuptorul de SO citor doreşte să cucerească acest titlu folosite peste 820 tractoare, mai mult de 300 dc combine şi un număr în mă, aceleaşi posibilităţi dc a ob
mp., prin introducerea gazului me de cinste. semnat dc prese pentru balotat paie. Dc asemenea, la ircicrişul păioasclor re ţine recolte sporite la hectar.
coltate vor lucra peste 130 batoze. Există deci condiţii ca perioada jJc recol
tan, s-a eliminat consumul dc combus Faptele demonstrează că întregul co tare să fie mult scurtată, strînsu) recoltei să se facă in ccl mult 8 — 10 zile lu Preocuparea conducerilor unită
tibil special care era mai scump, ceea lectiv al uzinei ştie să înfăptuiască crătoare. Pentru aceasta, deosebit dc important este ca tractoarele şi combi ţilor amintite pentru a smulge
ce a dus la creşterea încărcăturii pc ceea cc şi-a propus. A tît la producţia nele din dotare, precum şi celelalte mijloace ale gospodăriilor colective să fie păinîntului rod cît mai bogat di-
1 ci ă însă. Iată şi un exemplu în
m.p. vatră de cuptor, a intensităţii de globală cît şi la producţia marfă, pla folosite la întreaga capacitate. această privinţă. La G.A.C. din
ardere. O dată cu aceasta, a crescut nul pe şase luni a fost depăşit cu pes Bretea Strei, lanurile dc porumb
randamentul agregatului şi s-a ieftinit
te 8 la sută, productivitatea muncii a sc întind pc 145 dc ha. Plantele
preţul de cost. Mecanizarea transportu crescut cu 6,9 la sută, economiile su sint mai înalte dccit omul şt vi
lui amestecului dc concentrate şi a plimentare la preţul de cost însumea în schim buri prelungite guroase, iar in marc parte aces
zgurii grapulate de la cuptorul dc to ză, pc cinci luni, 1.269.000 lei, iar be tora Ic-au apărut rodul, iiumă-
pire, a avut efect pozitiv asupra îmbu neficiile date peste plan sint dc ş i cu randam ent sporit rînd cile 2-3 ştiulcţi pc fiecare
nătăţirii procesului tehnologic şi a ca plantă dc porumb. E un lucru fi
2.955.000 Ici. Faptul că majoritatea gospodăriilor dc 99,3 la sută, iar griul de pe 25,7 la resc, deoarece aici, praşila intîia,
lităţii produselor.
Făcînd bilanţul succeselor înregistrate agricole colective din raioanele llia, sută din suprafaţa cultivată cu aceas hotărâtoare în dezvoltarea plan
Măsurile luate de conducerea uzi în primul semestru al anului în înde Orăştrc, şi oraşul regional Deva sînt tă plantă. telor, s-a făcut la timp şi pc în
nelor pentru crearea condiţiilor opti plinirea planului şi a angajamentelor mai avansate cu lucrările dc recoltare Mecanizatori ca Roman Damian, dc treaga suprafaţă. Tot la timp a
me dc îndeplinire a planului şi angaja muncitorii, inginerii şi tehnicienii pri a cerealelor păioasc, se datoreşte în U G.A.C, Simeria, Virgil Crişan şi N i fost aplicată şt cca dc-a doua
mentelor, aprovizionarea tchnîco-matc- marc măsură bunei organizări a mun colae Gligor, de la G A.C. Mărtincşti, praşilă.
vesc înainte, spre viitor, spre ceia ce cii în cadrul brigăzilor dc mecanizatori.
rială a secţiilor cu toate cele ac.sure pot şi trebuie să facă dc aici înainte, Petru Urcieanu şi Ioan llieş de la G.A C. Dincolo de apa Streiului, la
desfăşurării normale a procesului dc întrecerea socialistă în cinstea măre La ora actuală, numai în lanurile gos- Bobîlna, Viorel Murgoi dc la G.A.C. Gînţaga, treburile stau însă cu
podărîlor colective din raionul Orăştic
producţie şi măsurile tclmico-organiza- Turdnş, Marian Eugen şi Trandafir totul altfel. Aici, lipseşte simţul
ţei sărbători dc la 23 August, a cunos lucrează un număr dc 56 tractoare şi gospodăresc, fapt dovedit şi prin
toricc înfăptuite, au asigurat condi cut, după apariţia Hotărîrii partidului tot atîtea combine. In marca lor ma Muba, de la G.A.C. Şoimuş, Octavian rezultatele slabe obţinute pînă
ţii din cele nui bune desfăşurării în şi guvernului cu privire la majorarea joritate, acestea sînt bine folosite, da Mariş şi Traian Marcu de la G.A.C. Do- în prezent. La brigada 1 din
bra şt mulţi alţii, organizîndu-şi bine
trecerii sci talisie. Avînd în frunte co salariilor tuturor categoriilor de munci M IN A LUPENI ; O discuţie înainte dc a se intra în şut. torită şi faptului că consiliile dc condu munca, cvitînd staţionările şi mersul in Gînţaga, spic exemplu, sînt însă
muniştii, muncitorii din toate secţiile Foto: NIC. MOLDOVEANU cere ale gospodăriilor colective au luat mânţate cu porumb 89 In, iar
tori, un mare avînt. gol, şi lucrînd în schimburi prelungite
Se întrec în muncă pentru a realiza Animaţi dc dorinţa de a dobîndi noi măsuri pentru asigurarea sacilor nece folosesc cu maximum dc randament la cca din Covragi 53 ba. O în
azi mai mult ca ieri şi mîinc mai mult sari, a mijloacelor dc transport şi crea tractoarele şi combinele cc Ic-au fost semnată suprafaţă nu s-a prăşit
succese şi de a răspunde Hotărîrii parti rea dc condiţii bune de (ucru mecani
ca azi. dului şr guvernului 'cu fapte şi realizări zatorilor. Ca urmare, recolta dc orz. încredinţate. Astfel, mecanizatorul Da la timp, din care cauză cultura
Ajutorul reciproc, colaborarea şi spi şi mai dc scamă, colectivul acestei uzine Mânerii şi preparatorii iu G.A C. din raionul llia a fost strîn- mian Roman, deşi proaspăt absolvent este pc calc dc a fi compromisă.
La brigada din Covragi, spic c-
ritul de iniţiativă cu care sc munceşte şi-a înnoit angajamentul iniţial la să in întregime, iar în raionul Orăştie al şcolii de mecanizatori din Alba lu- xempln, a doua praşilă s-a făcut
în fiecare compartiment, au făcut po unele obiective dc două ori. Recent, în proporţie de 95,9 la sută. Rezultate lia, realizează zilnic o depăşire a nor pe abia 27 dc ba cu porumb.
mei de recoltare la giîu cu 2.000—3.000
sibil ca greutăţile ivite să fie învinse pe baza realizărilor obţinute şi a no din Petrii a raportează; bune s-au obtinut şi în ceea cc priveşte kg. In alte brigăzi dc mecanizatori ca Drept scuză sc invocă motivul
repede, iar procesul dc producţie să sc ilor nosibilităţi, angajamentul la eco recoltarea grîuluî. Pînă la 14 iulie in cele de la G.A.C. Gcoagiu, Rapolt. Şoi- că nu sint suficiente atelaje. In
desfăşoare normal. Atunci cind cupto nomii a fost majorat dc la 276.000 lei Colectivul dc munca dc la E M. Pc- Iosif Dartolv, Constantin Puida, Ştefan clusiv, în raionul llia sc recoltase 51,1 muş şi Dobra, există o bună sincroni realitate, atelajele gospodăriei
rul dc topire dc la secţia metalurgica la 1.270 000 lei, la beneficii dc la trib întîmpină cea dc a XX-a aniversare Laszlo, Virgil Siji, Ioan Cişlariu şi alţii. la sută din suprafaţa ocupată cu gnu, zare a lucrului. In timp cc unii recol sint folosite la transportul fu
a trebuit să intre în reparaţie capitala 344.000 lei la 3.000.000 lei, iar depă a eliberării patriei noastre cu realizări D. IONAŞCU iar în raionul Orăştie 19,6 la suta. Dc tează, alţi mecanizatori balotează pa rajelor din cîmp, deoarece auto
asemenea, în gospodăriile agricole co
cu o lună mai devreme dc cit se plani şirea sarcinii de creştere a productivi dc seamă. îndrumaţi Îndeaproape dc or corespondent lective dc pe raza oraşului regional iele. fac arături şi însămînţează plan camionul G.A.C. este „angajat"
de şofer şi dc o rudă pe care a-
ficase, din cauza uzurii avansate a bol tăţii muncii a fost majorată dc la 1,5 ganizaţiile de partid, minerii dc aici Deva, orzul s-a recoltat în proporţie tele furajere. cesta o arc în consiliul dc con
ţii, toţi muncitorii au făcut front co la 2 la sută. Angajamentele privind şi-au depăşit sarcinile primului semestru Peste plan: ducere, pentru a transporta Ia
mun. După ce aceasta problemă a fost depăşirea planului la producţia globala cu 5.785 tone cărbune. Defecţiunile ivite moară sacii cu grîu ai unor ce
Succese asemănătoare au obţinut şi
dezbătută în şedinţa comună a celor şi marfă au fost majorate de două ori preparatorii. Muncind cu însufleţire ci 16.029 tone brichete tăţeni dîn sat.
cinci organizaţii dc partid din sec în acest an. Faţă de 1.300.000 Ici an au spălat peste prevederile planului pri să fie înlăturate operativ La brigada din Gînţaga s-au
ţiile metalurgică şi ateliere, în care s-a gajament anterior, planul la producţia mului semestru 64.308 tone cărbune. Preparatorii pctrilcni continuă şirul găsit atelaje suficiente pentru a
elaborat un plan concret de execuţie globală va fi depăşit cu 2 800000 Ici, Realizările dc pînă acum se datoresc succeselor. Organizindu-şi bine munca, La unele tractoare, combine prese în care, dacă sc luau măsuri pentru re se executa prăşitul, dar acestea
a reparaţiei şi s-au stabilit sarcini şi Jar cel al producţiei marfă cu 6 500.000 folosirii, judicioase a utilajelor, organi ci au reuşit să-şi depăşească sarcinile dc de balotat paie, se ivesc, ca urmare a pararea lor, puteau fi utilizate la exe nu sint folosite. Iată dc ce acum,
răspunderi legate dc timp pentru fie lei, faţă dc 3.000.000 cît era vechiul zării bune a muncii, preocupării fiecărui plan şi în cursul lunii iulie. Ca urmare, reparaţiilor necorcspunzătoarc, anumi cutarea arăturilor sau la alte lucrări dc cîttd în multe gospodării din ra
ionul Haţeg această lucrare este
care comunist, au fost consultaţi toţi angajament. muncitor pentru eliminarea timpului ne în primul semestru din acest an, şi-au te defecţiuni în timpul exploatării. Din sezon. terminată sau pc terminate, la
planul dc producţie cu 64.308
depăşit
muncitorii celor două secţii şi li s*a In realizările obţinute se reflectă ac productiv, pentru ridicarea calificării tone cărbune şi 16.029 tone brichete. această cauză recoltatul nu sc poate des Unele tractoare şi combine nu sc G.A.C. Gînţaga praşila a Il-a s-a
profesionale ctc. făşura în ritm ul stabilit prin planurile folosesc cu maximum dc randament şi făcut pe mai puţin de 20 la sută
explicat cc se cerc dc la fiecare pen tivitatea neobosită, hărnicia şi entuzias Pentru realizările dobîndite merită a operative, ceea Cc îngreunează şi exe pentru faptul că sînt consilii dc con din suprafaţă. Pentru îndrepta
tru ca realizarea planului să nu fie pe mul cu care acest colectiv munceşte zi fi evidenţiaţi muncitorii din schimburi cutarea arăturilor adinei dc vară sau a ducere care nu creează condiţii cores rea lucrurilor este nevoie ca to
le conduse dc tovarăşii: Iosif lanc, Emil
dc zi pentru a cinsti ziua eliberării pa arăturilor pentru însămînţarea plante punzătoare în acest scop. Dc pildă, la varăşii Ion lovăncscu şi St crin tt
riclitată. In abataje — Pop, cit şi cei din echipele de întreţine lor furajere. Dc exemplu, la G.A.C. Sîn- G.A.C. din Foit, din lipsa dc orienta
Prin eforturi comune, reparaţia a triei noastre cu succese deosebite în re conduse dc Francisc Latkulik, Sigis- landrci lucrează un număr dc 6 com re a consiliului dc conducere, combi Ion Luca — preşedinte şi respec
tiv vicepreşedinte al gospodăriei
durat numai 42 dc zile în loc dc 60 cit îndeplinirea planului de stat şi a anga randamente sporite mund Gonczi, Pavel Butuza şi Constan bine şi o presă de balotat paie. Aici, nele sînt puse să lucreze pc tarlale — să lase orice alic preocupări
tin Min.
mici. situate în paulă sau pc terenuri
erau planificate. Oameni de nădejde, jamentelor luate în întrecerea socia Minerii sectorului III dc la'E. M. Pc- recoltatul sc desfăşoară în ritm ncsa- accidentale, depărtate unele de altele, personale, brigadierul Simion
tisfăcător deoarece din cauza defecţiu
harnici şi pricepuţi cum suit comuniş listă. trila şi-au depăşit lună de lună sarcini Economii de energie nilor unele din combine staţionează cîte in timp ce pc tarlalele dc şes şi com Dcac să fie mereu în mijlocul
colectiviştilor
pentru
(dar nu
le dc plan. In luna iunie dc pildă, ei au 2-3 orc pc zi. Mai mult, presa dc balo pacte, grîut sc recoltează manual. Acest somn la umbră), iar ing. Marian
extras peste plan mai mult dc 1.200 tone In primul semestru al anului la pre- tat paie nu a lucrat decît cîtcva orc, lucru face ca randamentul combinelor C liîşîii, să-şi iminută cu mai mul
cărbune. iar din ziua dc II iulie sta defectă, deşi să fie scăzut, să se meargă mult timp
Succese ale cooperatorilor Succese asemănătoare continui să paraţia din Pctrila s-au economisit atelierul mobil al S.M.T. Orăştie se află în gol, iar datorită terenului accidentat tă tărie punctul dc vedere.
413.846 Kw energic electrică şi 99.275
PETRE FARCAŞIU
meşteşugari obţină şi în cursul lunii iulie. In pri m.c. aer comprimat, iar pentru prepa la numai 2 km dc lan. Tot aici două se înregistrează chiar şi unele defec corespondent
tractoare stau defecte dc 5 zile, timp
ţiuni.
mele 7 zile din această lună ei şi-au de
rarea brichetelor s-a redus consumul
păşit pianul cu peste 400 tone cărbune. specific de abur cu 1,55 U sută.
Lucrătorii cooperativei meşteşugăreşti ca Ncgotiu, Llisabcta Kiuschi şi Dumi Realizările obţinute sînt o urmare a Aceste realizări sc datoresc îmbunătă
„Jiul" din oraşul Petroşani, au înche tru Popescu. preocupării întregului colectiv dc mun ţirii factorului dc putere şi aplicării
iat primul semestru cu rezultate demne Şi dc la începutul lunii iulie şi pînă citori, ingineri şi tehnicieni din acest unor măsuri chibzuite cum ar fi înlo Elenul
de remarcat. Astfel, planul la producţia în prezent cooperatorii din Petroşani sector pentru sporirea randamentelor în cuirea unei părţi din conductele dc abur de la strung
globală a lost realizat în proporţie de au obţinut înscenate succese pe linia şi de aer comprimat care prezentau su
131,77 la sută, obţinîndu-se în acelaşi realizării sarcinilor dc plan. De aseme abataje, organizarea muncii şi folosirea fluri, montarea unui debitmetru pentru
timp economii la preţul dc cost, prin nea în ceea ce priveşte prestaţiile dc din plin a utilajelor. controlul consumului dc aer din secţia Are vîrsta Libertăţii. A crescut o la suta, 111,39 Ia sută... Lună dc lună melui lui Constantin Birău a fost tre
reducerea consumurilor specifice la ma serviciu cooperatorii de aici sc bucură Dc remarcat ca în primul semestru al uscâtoric şi altele. dată cu ca. împreună au cunoscut pro în acest an, succeselor s-au adăugat alte cut: „absent".
teriale, în valoare dc peste 12.000 lei. cesul metamorfozic spre noile vîrstc.
dc un binemeritat prestigiu în rindul anului în abatajele sectorului s-au obţi Dintre muncitorii care au contribuit succcsc. In primul trimestru 2.128.177 După trei săptămâni o nouă absen
O contribuţie însemnată la dobîndi- nut randamente dc circa 7-8 tone pe dîj. plin la obţinerea realizărilor dc mai In timp ce el creştea, cărbunele por lei economii la preţul de cost, apoi, în- ţă. Era toi între schimburi. Sc anun
rea succeselor amintite au adus-o co populaţiei. Şi la ora actuală ci sc stră sus amintim pc cei din echipele con nea mai grăbit spre „ziuă", metalul Se ţase pentru ziua următoare, zi de re
lectivele secţiilor dc croitorie nr. 8 şi duiesc să execute numai lucrări de post. duse de Ioan Filipini, Pavel Buţuza, plămădea şi sc aşchia nui bine, spicul ti-o singură lună, 1.300.000 lei, în luna paraţii. Tocmai atunci însă tractorul
nr. 20 din nudul cărora s-au eviden bună calitate. O contribuţie Importantă la dobîndi- Ioan Mămăligă, Elisci Boţan şi alţii. griului se înalţ; mai plin, patria, care următoare 1.532.000 Ici,., In procesul pentru transportul pieselor cc urmau
ţiat tovarăşii Cristca Dcniamin, Adam IO AN CHIRAŞ rej realizărilor amintite au adus-o mi GH. ECOBESCU -purta numele de Republică Populară, muncii oamenii sc maturizau, căutau să lic reparate Sc defectase. O nouă
Nicşa, Toma Albu, Gheorglic Popa, Ani- corespondent nerii din brigăzile conduse de tovarăşii: corespondent îşi completa frumuseţile cu peisaje in noul în nou şi-l aplicau pentru a diri întrebare sc punea.
dustriale şt urbat-istice, zestrea ţării ja şi stăpini lot mai bine agregatele. — Voi strungi cu cilindrul pentru
creştea o dată cu cl. Azi Constantin Şi alături dc muncitorii dc aici, care bara dc direcţie. Din nou strungarul
Birău, ca şt miile dc tineri dc vîrsta îşi raportează succesele din întrecerea spunea prezent. A doua zi în loc de
la f m m m m a m m m m m m m m m m lui, salută anul 20 cu mulţumirea ti marc a anului 20, sc află şi strungarul mustrare, profesorii l-au privit cu ad
miraţie.
s m p m m /s m sE M E sm m ia l nerilor ale căror visuri se împlinesc. Constantin Birău, tinărul care la aglo- O
mernioru) nou şi-a demonstrat arta Au trecut doar cinci ani. Băiatul
mm fo n ta cu co cs e c o n o m i s i t . La noul agregat meseriei. care luase admiterea la şcoala profesio
nală din Hunedoara cu media cca mai
O m E A S -A R P U T E A E L A B O R A O T E L mate e astăzi stăpânul celui nui mo
Pc locul unde cu ani în urmă nu Două absente dern strung dc la aglomcratorul nr. 2
era nimic se înalţă azi coloşii de bc- 9 al combinatului. Tinărul care a înche
ton, oţel şi sticlă ai aglomcratorului iat fiecare an şcolar pc primul loc, ccl
nr 2 dc la Combinatul siderurgic Hu motivate care a participai cu succes la fazele
nedoara. Aici, benzile transportoare, pc ţară ale concursurilor pc meserii,
dc lungimi kilometrice, cc aleargă pe Deodată agregatele s-au oprit. O de lucrează la strung şi învaţă . „D orin
drumuri aeriene, agregatele moderne fecţiune ameninţa producţia. Era ora ţa mea e să termin cu succes şcoala
cc poarta marca fabricii roniîneşti, cînd schimbul 1 sc întilnca cu urmă medie şi să continui la o şcoală supe
sint stăpînitc şi conduse dc oameni ti torul. In atelierul mecanic intră un rioară. Vreau să fiu un om dc care ţara
neri, bine pregătiţi. Drumul dc peste maistru însoţii dc doi electricieni. arc nevoie. Mă pregătesc continuu".
4 km. pc carc-l face hrana furnalelor — La motorul electric c dclccţiu- Prcgătcştc-lc, tovarăşe Birău. Oa
în aglomcratorul nou al combinatu nca. Trebuie bucş.nă carcasa rulmen menii din jurul tău, comuniştii îţi
tului. Şi asta urgent. A ltfe l..
lui este dirijat cu competenţă dc ca apreciază dragostea pentru muncă şi
Strungarul Constantin Birău auzi
dre calificate. Aglomcratoriştii Ioan Sc^ opri în pragul uşii mari. Sc fră- învăţătură. S-au bucurat cînd au aflat
că doreşti să fii alături dc ci în fami
Suciu, Constantin Dascălii, maiştrii mînta. Cc să facă ? Dc afară colegii î| lia unită a comuniştilor. Tc vor ajuta.
Grigorc Moraru, Cornel Oprişan, lăcă chemau. Visurile ţi sc vor împlini Pentru asta
— Haide, Costică, întârziem dc la
tuşii Tudor Barcan, Gheorglic Apostu, au luptat şi luptă ci Ai vîrsta Liber
şcoală.
electricienii Constantin Ghionca, Va tăţii, ai crescut o dată cu ea. Salută
Costică nu le răspunse. Mai răma prin noile talc succcsc acest an, în
silc Sanda, inginerul Ioan Călinescu, se cîtcva clipe pe gînduri. „Cum să care tu, întregul popor al patriei, ani
sutele de stăpâni ai agregatelor, au ra lipsesc ? Dar, cum să plec...?". versează o mart sărbătoare. Ţine frun
portat, lună de lună în acest au, re După patru orc agregatele au pornit tea sus ii fii mândru că ai vîrsta L i
îar. Un strungar răspunse prezent după
zultatele muncii lor: îndeplinirea pla
orele de muncă, în timp ce în cata bertăţii şi că poţi urca împreună cu
nului de producţie în proporţie de logul clasei a IX-a a Şcolii medii se ea noi trepte spre fericire.
105,34 la sută, 104,61 la sută, 116,45 rale din Hunedoara, în dreptul nu LUCIA LICIU