Page 48 - 1964-07

Pog. 3
Nr. 2969 Brumai socialismului

Imagini vechi şi noi

Pe oamenii pămînturilor bănăţene Variaş, Ccnci, Biled, Cărpiniş, Brabaţi,
i-am cunoscut pentru prima dată din... Cenad şi în alte locuri. Pe unde odi­
filele cărţii mele de citire. Poze înfâ* nioară truda plugarului era prăpădiră
ţişau casc acoperite cu trestie, un ţă­ de furia inundaţiilor, păminturi mă­
ran în opinci, alături de o fîntînă cu noase, au fost redate agriculturii prin
cumpănă, altul cu mîinilc încleştate pe munca unită a mii de colectivişti. In
coarnele unui plug tras de plăvani sche­ sprijinul lor statul nostru a construit
letici, mai încolo un moş cu şubă mî- puternice staţii de pompare şi o întrea­
nînd un ciopor de oi pe un drum col­ gă reţea de canale, care au readus în
producţia agricolă mai mult de 160.000
BĂNĂŢENE cenii. Dar şi astăzi, de fiecare dată colectivelor. Sus pe Scmcnic, ori pe
buit. Sub desene, rinduri dintr-un vechi
hectare.
cîtec megieş :
Pe drumul Banatului
Pe drumul Banatului trec acum oile
Trec oile baciului...
munţii Oraviţei şi Caransebeşului, urcă
De atunci, timpul a lăsat în urmă de­
în fiecare vară peste 100.000 de ani­
cînd străbat drumurile Banatului, mă
socialiste. Sînt numai două imagini şi,
cuprinde curiozitatea, dorinţa de a male. proprietate a unităţilor agricole
afla acvca imaginile păstrate în minte totodată, fireşte, care nu mai au ase­
mănare cu imaginea satului şi a dru­
din vremea copilăriei. murilor Banatului de altădată.
1 9 4 4 - 1 9 6 4 acolo unde a luat fiinţă una din pri­ în loc de semnătură puneau pe acte
Mă poartă drumul spre Lenauheim,
M ii de săteni care cu ani fn urm i
din
patria
mele gospodării colective
noastră, şi care poartă numele „V ic­ amprenta degetului arătător, au învăţat
toria". simbol pentru calea deschisă de carte, au studiat tehnica agricolă, de­
venind adevăraţi maeştri ai recoltelor
partid întregii târânimi muncitoare.
Sînt 673 de familii de colectivişti, iar bogate, vestiţi crescători de animale.
Colectiviştii din Banat învaţă mereu
pămînturilc lor unite cuprind mai bine cum sa smulgă naturii roade tot mai
IIN ©IMIIIIIL de 2.000 ha. bogate. In ajutorul lor au venit peste
Ce pot .\găsi aici din imaginea po­
zelor primei mele cărţi de buche ? N i­ 1.500 de ingineri si alţi specialist». Roa­
mic. Mai n I Ic de îumătatc din colec­ dele muncii lor sînt tot mai spornice,
€ R ! H © 1 tivişti s-au mutat în case noi, clădite pentru că locul plugului rudimentar
con­
l-au luat peste 6.000 tractoare
din cărămidă şi acoperite cu ţiglă.^ pe venţionale (număr egal cu cele existen­
O In acest an siderurgiştii din Reşi­ s-au mutat in casc nou construite din uliţele comunei trec tractoare, camioa­ te în vechea Romînic moşierească),
ne, iar la brigada tractoriştilor care
ţa şi Oţelul Roşu pun Ja dispoziţia eco­ veniturile proprii. precum şi alte mii de maşini agricole.
nomici naţionale de 2,6 ori mai mult 0 Funcţionează în această parte a lucrează ogoarele colectivei stau gata Dar cîte din cele cc-s azi nu erau
zeci de combine, scccrători legătorj şi
oţel, de 4 ori mai multă fontă şi de ţârii 11 instituţii de arta, teatre, operă, în cartea mea de citire ?
aproape 2 ori mai multe laminate dc­ filarmonici, toate înfiinţate în timpul re­ alte maşini moderne. Fîntîna cu cum­ Nu erau nici poze de magazine, nici
cît produceau întreprinderile siderurgi­ gimului democrat-popular. pănă tălmăcită la realităţile locului în­ de cofetării, aşa cum sînt cele de ^ la
ce ale Romînici în anul 1938. 0 Sînt astăzi 506 comune şi sate elec­ seamnă adăpătoare automate pentru Rccaş, Variaş, Dota, Ciacova, Sin-
O Pe porţile uzinei de vagoane din trificate faţă de 62 cîtc erau în 1944. sute de animale. $i dacă-1 întrebi pe nicolau Mare, Vinga, Nădlac, Pecica şi
Arad ies acum la fiecare 27 de zile tot 0 Aproape 2.000 de medici şi peste Viorel Uibaru, fost argat, astăzi preşe­ alte comune din Banat, nici ale ate­
atît ea vagoane de marfă cîte se fabri­ 5.000 de cadre medii sanitare veghează dintele gospodăriei agricole colective, lierelor de coafură din sate. Si chiar
cau în întreg anul 1938. la ocrotirea sănătăţii populaţiei, reve­ Erou al Muncii Socialiste, şi deputat în daca în comunele şi satele bănăţene
O întreprinderile republicane din nind cîtc un medic la 643 de locuitori. Marca Adunare Naţională, cc noutăţi există astăzi peste 50.000 de aparate de
regiunea Banat exportă azi produse în 0656 cămine culturale, 444 cinemato­ sînt pe la ci, povesteşte că mobila noua, radio, mai mult de 3.000 de televizoare,
peste 50 de ţâri ale lumii. grafe, case raionale de cultură şi peste aparatul de radio, televizorul, maşina un marc număr de cinematografe şi că­
O In anii puterii populare, în ora­ 1.000 biblioteci stau astăzi la dispoziţia de cusut, motocicleta sau motoreta, mine culturale, cu mii de artişti ama­
şele şi centrele muncitoreşti au fost con­ oamenilor muncii din comune şi sate. hainele de stofă fină sau încălţămintea tori, deseori colectiviştii din Banat in­
struite blocuri care însumează peste 0 Peste 4.000 de unităţi ale comer­ vită în mijlocul lor pe artiştii teatrelor
10.000 apartamente. ţului de stat şî cooperatist deservesc de lux sînt de acum bunuri obişnuite
O In ultim ii 5 ani, aproape 20.000 populaţia regiunii cu produse industriale in viaţa colectiviştilor, că mulţi tineri din Timişoara, Arad şi Lugoj, care lâ
de familii de muncitori şi colectivişti şi alimentare. sînt plecaţi pe Ia şcoli înalte şi fireşte, rîndul lor au înscris de multe ori pe
aduce vorba despre preocupările cu­ afişele lor de programe la sediu, cu­
rente ale colectiviştilor şi bătălia pen­ noscuta formulă „Spectacol rezervat
/ \
tru recolte tot mai mari. Căci la po­ pentru colectivişti**. Nici aceasta nu
CINTAM BUCURIA rumb vor să obţină un vagon în medie era în cartea mea de citire !
In locul imaginilor din vechea mea
(a hectar. Şi nu se dau bătuţi nici la
celelalte culturi. Pentru asta au tot carte am acum în faţă realitatea vieţii
VREMURILOR NOASTRE ce le trebuie : oameni harnici şi pri­ fericite pe care socialismul a statorni­
cepuţi, tehnică modernă, specialişti.
MESAJE ALE INDUSTRIEI SOCIALISTE Folclorul bănăţean — parte integran­ ţie — care toate la un loc numără mai mănă cu acelea din „citirea" mea, gă­ nilor de pe pămînturile Banatului şi
cit-o pentru totdeauna în casele oame­
Asemenea tablouri care nu mai sea­
din toată patria noastră.
tă a tezaurului artei populare romî-
neşti — da glas prin frumoase cîntecc bine de 60.000 artişti amatori. sesc astăzi în tot Banatul. La Jimbolia, VICTOR MUREŞAN
Inspirat din tradiţia locală şi
mai
şi jocuri sentimentelor de bucurie şi fe­ ales din viaţa nouă a patriei, reperto­
Privind Republica Populara Romînă, Ing. TRANDAFIR COCÎRLA pus în funcţiune peste 3.000 de agre­ ricire pe care Ie trăieşte întregul popor riul coral-muzical şi de jocuri populare
care în numai 20 de ani a străbătut secretar al Comitetului regional gate maşini şi utilaje de mare produc­ al Romîniei socialiste. Meşterii metalu­ al artiştilor amatori bănăţeni cuprinde
drumul de Ja Romînia eminamente agri­ Banat al P.M.R. tivitate — strunguri cu comandă pro­ lui din Reşifa, constructorii ds maşini astăzi sute de lucrări făurite de crea­
colă la Romînia socialistă cu o indus­ gram, aparte de sudat automat, instala­ din Arad, ţesătoarele şi dascălii din tori anonimi şi de cunoscuţi compozi­
trie în continuă dezvoltare, eşti cuprins ţii de călire cu curenţi de înaltă frec­ Lugoj, muncitorii şi studenţii din Timi­ tori ca Sabin Dragoi, Nicolac Ursu,
şoara, ca şi miile de colectivişti din sa­
de o legitimă mîndrie patriotică. De la venţă, maşini de ţesut automate, benzi tele Banatului urcă pe scenele clubu­ Eugen Cutcanu, Gheorghe Goian, Mir-
Bicaz, la Reşiţa, de la Constanţa şi pînă ţă noile centrale electrice, hidro şi turbo mecanizate pentru fabricarea încălţă­ cca Hoinic, Sava llîn şi mulţi alţi muzi­
sus în Maramureş, ţara întreagă a urcat agregate energetice ai căror parametri mintei. rilor muncitoreşti sau ale căminelor cul­ cieni bănăţeni care sînt în acelaşi timp
turale, cîntînd cu toată pasiunea lor
pe schelele construcţiei socialismului, de funcţionare se ridică la nivelul per­ Din volumul producţiei totale dat şi îndrumători apropiaţi ai formaţiilor
formanţelor tehnice internaţionale. A- simfonii ale muncii biruitoare a celor
dînd viaţă măreţelor planuri elaborate ţării de industria socialistă a Banatului ce clădesc socialismul, închini imnuri artistice amatoare. Corurile bănăţene
de partid, cu asentimentul întregului cest succes constituie o mîndrie a oa­ un Ioc important il ocupă produsele in­ de slavă partidului nostru drag. Mîndri şi-au înscris în repertoriu cîntece pa­
popor. La desăvîrşirca construcţiei edifi­ menilor de ştiinţă romîni şi a construc­ dustriei uşoare şi alimentare. In primii de tradiţia lor în arta cîntccului şi a triotice şi de masă, lucrări corale inspi­
ciului socialismului contribuie şi oame­ torilor de echipamente energetice din 4 ani ai şesenatului, producţia acestor jocului popular, Lradiţie urcată secole rate din viaţa nouă de azi. Din melo­
nii muncii din uzinele şi fabricile bănă­ industria electrotehnică bănăţeană care dc-arîndul de doinitorî, fluieraşi şi co­ diile tarafurilor şi orchestrelor popu­
ţene. Echipate cu agregate, maşini şi uti­ realizează în prezent 44 la sută din pro­ ramuri, industriale, reprezentată de în­ rişti de prin părţile lare, din ritm ul săltăreţ al jocurilor
laje din cele mai moderne, întreprinde­ ducţia de generatori electrici şi aproape treprinderile textile, confecţii, încălţă­ Lugojului şi Oraviţei, de dansatori de populare bănăţene răzbate optimismul
rile industriale din Banat trim it ţării tot 30 la sută din cea de motoare electrice minte, mobilă şi produse alimentare din brîuri, sorocuri, ceardaşuri, Icndlerc, şi încrederea în viitorul fericit al pa­
mai multe produse, adevărate mesaje a ţării. Timişoara, Arad, Lugoj, Caransebeş — colouri din cîmpîa Banatului, sau de triei, bucuria muncii biruitoare, dra­
ale industriei socialiste. Făurarii de me­ Dînd viaţă hotărîrilor P.M.R. privind a înregistrat o creştere de aproape 5 ori pe valea Caraşului şi a Mureşului, ar­ gostea pentru tot cc creează harnicul şi
tal din Cetatea de Foc a Reşiţei şi de industrializarea socialistă a ţării, statul tiştii amatori bănăţeni s-au făcut cu­ talentatul nostru popor, dorinţa de
la uzinele Oţelul Roşu, de exemplu, pun la confecţii din ţesături şi tricotaje şi noscuţi în anii de după eliberare în pace.
în acest an la dispoziţia economici na­ nostru a investit în anii puterii popu­ de peste două ori la produse finite din întreaga ţara, afirmîndu-se în toate Prof. DIMITRIE STAN
ţionale de 2,6 ori mai mult oţel, de 4 lare în întreprinderile industriale din lemn, chimicale, sticlărie şi faianţă, în­ marile întreceri artistice ca talentaţi artist emerit al R.P. Romîne,
ori mai multă fontă şi de aproape 2 Banat fonduri de ordinul miliardelor călţăminte, articole de pielărie şi blă­ interpreţi ai artei populare, purtători ai directorul Casei regionale
ori mai multe laminate dccît produ­ de lei, asigurînd pe această cale darea în simţămintelor de bucurie şi fericire a creaţiei populare — Banat Mulsul mecanic la ferma zootehnică din Becicherecul Mic,*
ceau întreprinderile siderurgice ale Ro- exploatare a noi obiective industriale, nuri, preparate alimentare. Ţesăturile pentru viaţa nouă pe care o trăieşte
mînici în anul 1938. Pe magistralele de produse de uzinele textile „30 Decem­ întregul nostru popor. Corul metalur­
oţel ale ţării gonesc voiniceşte zeci de precum şi dezvoltarea şi modernizarea brie" şi întreprinderea „Teba" Arad, gicilor şi constructorilor de maşini din
Vidu“ din Lugoj, înfiinţat cu mai bine T I M I Ş O A R A -
locomotive Diesel electrice, a căror ini­ celor existente. Aşa s-au înălţat la Re­ cele realizate de fabrica „Bumbacul" Reşiţa, de trei ori laureat al unor con­
mă a luat naştere la Uzinele construc­ şiţa două noi furnale automatizate de Timişoara, încălţămintea cu marca fa­ cursuri artistice republicane, corul „Ion
toare de maşini Reşiţa, cea mai mo­ cîtc 700 m.c. fiecare, un complex de
dernă uzina de acest fel din patria noa­ turnătorii, o fabrică de utilaj greu şi bricilor „Victoria", „Banatul" şi „M o­ de 150 de ani în urmă, decorat cu O r­
dern" din Timişoara sînt produse care
stră. Tot pe drumurile de fier ale ţă­ una de motoare Diesel electrice, o fa­ şi-au cîştigat o binemeritată apreciere, dinul Muncii clasa I-a, corul centenar puternic cenfru universitar
de la Chîzătău, echipele de dansatori de
rii circulă mii de vagoane de marfă ca brică de aglomerare a minereurilor de la uzinele Oţelul Roşu şi cele ale co­
şi primele vagoane de călători produse fier, o oţelărie înzestrată cu agregate atît în ţară cît şî peste hotare. O ex­ lectiviştilor din HStiaşi şi Seceani, unde
de constructorii de vagoane din Arad din cele mai moderne etc. Noi sînt şi presie a acestei aprecieri este şi faptul jocul popular este reprezentat pe sce­ şi de cercetare ştiinţifică
la nivelul ultimelor cuceriri' mondiale. uzinele de strunguri, halele Uzinelor de că mai mult de jumătate din cele 100 nă de 4-5 generaţii de dansatori, sînt
cîteva mărturii ale pasiunii şi dragostei
de întreprinderi republicane din acea­
Acum din această uzină ies la fiecare vagoane, întreprinderea „Teba" şi fa­ stă parte a ţării exportă produse în cu care artiştii amatori din Banat au Cu mai bine de 40 de ani în urmă, a pus la dispoziţia unor întreprinderi tează obiectivele industriale şi social-
27 de zile tot atîtca vagoane de marfă brica de mobilă din Arad, Uzinele me­ peste 50 de ţări din întreaga lume. îmbogăţit florile artei populare romî­ Ia Timişoara a luat fiinţă o şcoală po­ industriale numeroase documentaţii culturale ce se înalţă pe cuprinsul re­
cîtc se făceau în total în întreg anul canice, fabrica „Electromotor" între­ Intîmpinînd cea de-a 20 aniversare a ncşti. litehnică cu doua facultăţi, care pe tchnico-ştiinţificc, a căror utilizare în giunii. Cercetările de pedologie au fost
Astăzi în Banat nu există uzină, fa­
1938. Un produs al industriei sociali­ prinderile de produse din mase plastice eliberării patriei noastre cu noi succese, brică, comună sau sat care să nu aibă atunci număra 250 de studenţi şi un producţia industrială s-a dovedit de concentrate asupra întocmirii hărţii so­
ste romîncşti care nu arc termen de „Dermatina", „Victoria*', fabrica de oamenii muncii din întreprinderile in­ talentaţi interpreţi ai artei cîntccului mănunchi de profesori. Prin grija parti­ marc eficacitate economică şi tehnică. lurilor din Banat şi din regiunile înve­
dului şi a statului nostru, Timişoara a
cinate, ceea cc permite specialiştilor din
Rezultatele activităţii noastre sînt in
comparaţie în economia vechii Romînii produse lactate din Timişoara, filatura dustriale ale Banatului privesc cu încre­ şi jocului popular. In regiune activea­ devenit în anii puterii populare un pu­ parte oglindite şi prin articole ştiinţi­ agriculturi si folosească mai bine pă-
sînt strungurile realizate de uzinele de mătase din Lugoj şi multe altele, ri­ dere şi optimism viitorul luminos al ţă­ ză 463 de formaţii instrumentale şi a- ternic centru universitar şi de cerce­ fice publicate în revistele Bazei şi în mîntul şi să obţină pe această calc o
„Strungul" Arad. In cei 14 ani care au dicate pe cuprinsul regiunii în anii pu­ rii. Desăvîrşirea construcţiei socialiste a proape tot atîtea coruri, mai mult de tare ştiinţifică. Aici învaţă astăzi aproa­ buletinele ştiinţifice ale institutelor de producţie agricoli sporită.
pe 10.000 de studenţi, centrul univer­
trecut de la intrarea îo funcţiune a terii populare. In acelaşi timp, în între­ Romîniei va pune în valoare noi bo­ 600 de echipe de jocuri populare şi sitar Timişoara nvînd astăzi un In­ învăţămînt superior. Astfel, în pe­ Rezultate importante în activitatea
acestei uzine, producţia de strunguri a prinderile industriale din Banat s-au găţii ale regiunii noastre. peste 700 de brigăzi artistice de agita­ stitut politehnic cu cinci facultăţi, In­ rioada 1954—1964 an fost tipărite pes­ lor au obţinut şi specialiştii de la cen­
te 1.000 de lucrări din domeniul ştiin­
trul de cmbrioiogic normală şi pato­
crescut de 20 de ori, constructorii de stitut agronomic cu facultăţi de agro­ ţelor tehnice, fizicii, chimici, biologiei logica, condus de profesor dr. B. Men-
nomie şi medicină veterinară, un Insti­
aici rcalizînd în acest interval 15 tipuri şi medicinci. Revistele Bazei sint di­ kcs, membru corespondent al Acade­
tut de medicină, iar de doi ani aici fuzate la toate institutele ştiinţifice mici, care folosind metode moderne de
de maşini aşchicioare. Marca strunguri­ funcţionează o Universitate şi un insti­ din ţară, precum şi în cadrul schim­ cercetare, cum este, de pildă, cinema­
lor romîncşti este cunoscută în prezent tut pedagogic de 3 ani. In anul 1951, burilor de publicaţii ştiinţifice, la pes­ tografierea dezvoltării embrionului, stu­
în peste 30 de ţări din întreaga lume, la Timişoara a luat fiinţă Baza de cer­ te 300 de instituţii din diferite ţări ale diază cu bune rezultate condiţiile dez­
cetări ştiinţifice a Academici R.P.R.,
bucurîndu-se de aprecieri favorabile lumii. Pe baza lucrărilor şi a compe­ voltării normale şi patologice ale or­
care împreună cu institutele de învă- tenţei lor, numeroşi oameni de ştiinţă ganismului embrionar, reactivitatea a-
chiar şi în ţări cu o industrie foarte ţămînt superior dispun astăzi de zeci timişoreni au devenit membri ai dife­ ccstuia în transplantări şi faţă de di­
dezvoltată ca Suedia, R.F. Germană, Ita­ de laboratoare bine utilate, iar pentru ritelor instituţii ştiinţifice internaţio­ verşi agenţi nocivi. In continuare, acad.
viitorii specialişti, astăzi încă studenţi,
lia, Japonia ele. Dintr-o altă marc între­ nale, luînd parte la o scrie de întru­ C. Drăgulescu s-a referit la preocupă­
s-a construit un adevărat orăşel. niri ştiinţifice din ţară şi de peste ho­
prindere bănăţeană — Uzinele de con­ rile secţiei de chimic industrială, pe
In legătură cu această dezvoltare a tare. In ultim ii ani Baza din Timişoa­ caic o conduce.
strucţii metalice şi maşini agricole Boc­ mvăţămintului superior şi a muncii de ra a Academici R.P.R. a fost locul In uiimii ani, a spus el, cercetătorii
şa — iau drumul spre marile uzine şi cercetare ştiinţifică din centrul uni­ unor întîlnîri ştiinţifice internaţionale. secţiei de chimic anorganică au efec­
şantiere ale ţării construcţii metalice, versitar Timişoara, nc-am adresat aca­ Secţia de sudură, în care a lucrat tuat studii multilaterale în domeniul
demicianului Coriolan Drăgulescu, di­
poduri rulante şi macarale de mare to­ regretatul academician C. Mîcloşi, des­ comnlecşilor chclatici şi alchimici ca-
rectorul Bazei de Cercetări ştiinţifice făşoară în prezent o largă activitate de tionililor. In urma lor s-au înregistrat
naj, în vreme ce Uzinele constructoare din Timişoara a Academiei R.P. Ro- cercetarea proceselor metalurgice de
de maşini Reşiţa trim it celor care înal- mînc, cu rugămintea de a înfăţişa citi­ bază caic nu loc în timpul sudării lor. rezultate de scamă. Studii sistematice
s-au întreprins şi în domeniul coloran­
torilor aspecte din activitatea oameni­ Au fost studiate corelaţiile dintre pa­
lor de ştiinţă timişoreni. ţilor organici, urmărindu-se aspecte ale
rametrii procesului de sudare şi rezis­
Crearea Bazei de cercetări ştiinţifice tenţa mecanică a îmbinării, aducîndu-sc iclaţiilor dintre structura coloranţilor
Ş t i a ţ i c ă ... din Timişoara, a arătat acad. C. Diă- contribuţii importante In clarificarea şi culoarea lor. Cercetările întreprinse
gulcscu, a constituit un puternic sti­
au avut ca rezultat obţinerea a două
problemelor complexe ale sudabilităţii
mulent pentru activitatea de cercetare oţelurilor.
j/j 1950 la Anul s-au construit i>ti- ştiinţifică şi in cadrul institutelor de brevete pentru procedeele noi, elabo­
mele strunguri romîncşti ? învaţămînt superior, pcrmiţînd totodată Problema alierii oţelului în arc elec­ rate de laboratorul de coloranţi din
fn anii şczcnalahu la Reşifa s-au oamenilor de ştiinţă să acorde o asis­ tric cu dozarea elementelor de aliere cadrul Bazei.
produs primele motoare Dicscl-clcc- tenţă tehnică superioară multor între­ prin intermediul unui flux ceramic este. Succesele obţinute de lucrătorii ştiin­
trlcc (le 2 100 C./>. lolosilc la con- prinderi industriale din regiune şi din de asemenea, în centrul preocupărilor
slructia locomotivelor ? specialiştilor noştri. Lucrările de mai ţifici şi cadrele didactice din centrul
Recent la labricu de ceasuri V ic­ ţară. Munca de cercetare ştiinţifică a sus şi-au găsit aplicaţii imediate in universitar şi de cercetare ştiinţifică din
toria din Arad a losl produs cel dc-al colectivelor din cadrul bazei arc pre­ domeniul sudării şinelor de cale fe­ Timişoara, a încheiat acad. C. Drăgu-
1.000.000-lea ceasornic deşteptător ro- ocupări obiective, caic corespund ne­ rata din ţara noastră, a acoperirii de Icscu, sînt pentru noi un puternic sti­
mincsc ? voilor actuale ale dezvoltării ştiinţei, protecţie sau reparaţiilor la suprafeţele
Linia letală O ravifa—A n ip j este tehnicii şi producţiei industriale actuale, mulent în activitatea ce o desfăşurăm
cea mai veche linie le rată din fată ? supuse uzurii cu aliaje rezistente. în pentru obţinerea de noi realizări pe
(Conshuită in anul 1800, această linie izvorîtc din hotărîrilc celui dc-al Iil-lca elaborarea unor scheme de automa­ drmul dezvoltării ştiinţei şi tehnicii
cuprinde pe întreaga distantă de 3-1 Congres al P.M.R. Cercetările în curs. tizări ale proceselor de sudare. romîncşti, puse în slujba construirii
Iun un nunu'u de 14 lunclc, 10 via­ ca şi cele în pregătire, ale tuturor spe­ Un alt domeniu de cercetare ştiinţi­ socialismului în patria noastră.
ducte, precum şi numeroase ziduri de cialiştilor din cadrul Bazei au în ve­ fică, în caic se efectuează importante
sprijin sopale in siîncl). V. BĂNAŢAN U
Timişoara este primul oraş din Eu­ dere probleme ştiinţifice de actualitate studii, este şi seismologia. Sub conduce­
ropa care a lolosil energia electrică mondială, care răspund în acelaşi timp rea profesorului Ion Curea, rectorul
la iluminatul străzilor, odală cu con­ la necesităţi imediate sau în perspec­ Universităţii din Timişoara, se fac cer­ Pagină realizată de redacţia
struirea uzinei electrice in anul 1884? tivă ale economiei noastre naţionale. cetări pentru cunoaşterea particularită­ ziarului „DRAPELUL RO$U'*-Ti-
Lo Oravilu s-a construit primul tea­ mişoara în colaborare cu cores­
tru din tară (1852) şii că pe aici a tre­ In diferite domenii, ca de pildă sudură, ţilor seismice ale Banalului. Lucrările pondentul regional al Agenţiei
cui şi trupa tui Rascaliy, avindu-l ca rezistenţa materialelor, chimia Indus­ seismologilor au o importanţă deose­ romîne de Presă „AGERPRES".
suileut pe <M. F iiiinescu ? V edere p a rţia lă a u n iv e rs ită ţii din T im işoara, trială, Baza de cercetări din Timişoara bită pentru constructorii care proiec­