Page 5 - 1964-07

B ib lio te ca Cei* , i
ii
C O M U N I C A T '•
/ PROLETAR/ DW TOATE TÂRILE, Q N IT l-V A l

to invitaţia Com itelului Central al Partidului Mun- Szirmaî, membri ai Biroului Politic al Comitetului
cttoiesc Socialist Ungar, o delegaţie a Comitetului trai al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Karoly
Central al Partidului Muncitoresc Romîn a făcut o Erdelyi, adjunct al ministrului afacerilor externe şi
vizită prietenească neoficială în Republica Populară Jeno Kuti, ambasadorul Republicii Populare U ng ari
Ungară intre 1—3 iulie a.c. la Bucureşti.
In timpul vizitei s-a efectuat un schimb de păreri Delegaţia Comitetului Central al Partidului M un­
privind uncie probleme de interes reciproc pentru citoresc Romîn a fost primită de către tovarăşul Janos
ambele părţi. Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­
Din partea romînâ au participat: Nicolae Ceau- dului Muncitoresc Socialist Ungar, care a oferit o
ş^scu şi Alexandru Moghioroş, membri ai 'Biroului masă in cinstea delegaţiei.
Politic al Comitetului Central al Partidului M unci­ In cursul schimbului de păreri, care a contribuit la
toresc Romîn, Alexandru Bîrlâdeanu şi Leonte Râutu, cunoaşterea mai bună a poziţiilor celor două părţi,
membri supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., au fost examinate problema privind dezvoltarea rela­
Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor ţiilor dintre cele două partide şi ţâri, probleme ale
J externe, şi M ihail Roşianu, ambasadorul Republicii mişcării comuniste şi muncitoreşti Internaţionale şi
Populare Romîne la Budapesta.
; ANUL X>/I. Nr. 2959 SIMBATA 4 IULIE 1964 4 pagini* 20 bani
Din partea ungară au participat: Gyula Kallai, ale situaţiei internaţionale. Schimbul de păreri s-a
Antal Apro, Bela Biszku, Zoltan Komocsin, Istvan desfăşurat intr-o atmosferă sinceră, tovărăşească.
★ ★
Realizarea lepăşirea C.C. al P.M.R. a fost condusă dc afacerilor externe şi Jeno Kuti, amba­ întîm pinati dc tovarăşii Chivu Stoica,
La plecarea din Budapesta, delegaţia
sadorul R.P. Ungare la Bucureşti.
tovarăşii: Gyula Kallai, Antal Apro Au fost de faţă Mihail Roşianu, am­ Alexandru Drăgliici, Mihaî Dalea, de
membri ai C C . a| P.M.R., activişti de
membri
ai
Komocsin,
angajamentul* fonta, şi Zoltan Politic al CC. al P.M.S.U., basadorul R.P. Romîne la Budapesta, şi partid.
membri ai ambasadei R.P. Romîne la
Biroului
A fost dc faţă Rcszo Orenyi, însăr­
Frigycs Pujs, şeful Secţiei dc rela­ Budapesta. cinat cu afaceri ad-interim al R.P. Un­
★ gare în R.P.R.
externe
cu cocs ecorisit! Karoly Erdelyi, adjunct al ministrului Bfmcasa, delegaţia C.C. al P.M.R. a fost (Agerprc»)
al
C.C.
al
ţii
P.M.S U „
La sosirea în Bucureşti, pc aeroportul
ici n-au precupeţit nici un efort. In-
rumaţi de organizaţiile tle bază P.M.R.,
Furnaliştii hunedoreni mtîmp jj_au organizat mai bine munca, au Paroşeni 0 delegaţie a Marii Adunări Naţionale
cea de a XX-a aniversare a clib^ploatat în aşa fel fu nislelc incit aces-
rii patriei noastre cu succese sâ un mcrs uniform. Echipele (Jn nou grup electrogen
scamă. Mobilizaţi si îndrumaţic pc platforma de încărcare au rcs- a R.P. Romîne a plecat în R .P . Bulgaria
permanenţă dc organizaţiile de ţcclat cn stricteţe reţeta de dozare a dat în exploatare
tid, ci ji-au depăşit cu regulari^ntcrîajc)or Furnalele au fost în- Vineri dimineaţa a părăsit Capitala litică externă a M.A.N., preşedintele
planul de producţie. Ca urmarcorcntc în mod continuu şi uniform cu La termocentrala electrică Paroşeni, delegaţia Marii Adunări Naţionale a G.A.C. Sîntana, regiunea Crişana,
primul semestru din an, fu rn a laterja|e Je calitate bună. regiunea Hunedoara, a fost dat recent R.P. Romîne, care, Ia invitaţia Adună­ Florca Goicscu, strungar la Uzinele
din regiunea noastră au dat p Inginerii şi tehnicienii secţiei au spri- în exploatare un nou grup electrogen rii Populare a R.P. Bulgaria, va face o Elcctroputerc din Craiova.
..rcinile de plan circa 40.000 ; , muncitorii cream-
dc 150 MW, primul de această putere vizită în această ţară. tA-
loma. Dintre acestea, peste J. muncli.K Jesc, virea cit mai bună dîn ţara noastră. Puterea lui este egală Dii» delegaţie fac parte deputaţii Ion
tnne s-au produs cu cocs ccono accu scop cond„ . In aceeaşi zî delegaţia a sosit !a So­
cu a celor trei existente aci sau cu a- Cosma, preşedintele Sfatului popular al fia. Pc aeroport, parlamentarii roinîni
Jlt’ ^ crea secţiei a împărţit cadrele tchnico- proapc un sfert din întreaga putere in­ Capitalei, conducătorul delegaţiei, Enc
Dohindirea^ acestui succes se ngincrcşii judicios pe schimburi, stalată în ţară înainte dc 23 August Ţurcami, prlm-sccrctar al Comitetului au fost îutîmpinaţi dc Ekatcrina Avra-
toreşte organizării judicioase a m 1944. regional P.M.R. Suceava, membru al mova, vicepreşedinta Biroului Adunării
cii furnaliştilor, ridicării indicilor B Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Min-
Nou! agregat este deosebit dc cele Comisiei dc politică externă a M.A.N., ecv, secretar al Prezidiului Adunării
utilizare a furnalelor, scurtării ’ r m e x p l o a t a r e a montate anterior. El se compune din- Dumitru Dcjcu, preşedintele Sfatului Populare, Dimo Diccv, şeful secţiei de
tr-un grup electrogen cu o putere dc popular regional Hunedoara, acad An­ politică externă şi relaţii internaţionale
Ş e i i S ? p s o t c s i o r a ţ i o n a l ă a a g r e g a t e l o r 150 MW şi două cazane tip P.K.-38, drei Oţetea, vicepreşedintele Comisiei a C.C. al P.C.B., Ghcorghi Pctkov, pre­
cu un debit nominal dc 270 tone abur pentru cultură şi învăţămînt din
a muncitorilor etc. n . , .. „ , şedintele Consiliului Popular Orăşenesc
Primul semestru din acest an a tost pe oră fiecare. M.A.N., Roman Morar, secretar al din Sofia, Ivan Popov, locţiitor al m i­
neheiat de către furnaliştii uzinei ,,Vic- In prezent la cariera de calcar din Baniţa. M.A.N., Maria Rădulcscu, membru în nistrului afacerilor externe, membri ai
. .orîa" din Călan cu un bilanţ rodnic. Foto: NIC. M OLDOVEANU (Agcrprcs). comisia juridică a M.A N., secretar al Prezidiului Adunării Populare, preşedinţi
A p l i c î n d m ă s u r i c h i b z i nvingînd greutăţile întîmpinate, ei Comitetului orăşenesc P.M.R. Piteşti, ai comisiilor permanente ale Adunării
r i-au depăşit planul de producţie cu Florca Tiţă, director adjunct al Direc­ Populare, deputaţi. Au fost dc faţă loan
Conducere» secţiei a II » fur» / 500 ‘ ° " c f° nla' Dc !ub,linlat (aptul că ţiei pentru organele locale ale adminis­ Boldeau, ambasadorul R.P. Romîne la
I» C. S. Hunedoara, condusă )i f ,oat5 f° nIa lla,a P,a" a (o,t P1'®' LUCRĂRILE AGRICOLE traţiei de stat dc pe lingă Consiliul dc Sofia şî membri ai ambasadei.
mată de organizaţi» de partid, a)u>5 cocs «onomisit. Cum s-au ol>- Miniştri, Eroul Muncii Socialiste Ghcor- Ekatcrina Avramova şi Ion Cosma au
văzut in planul M.T.O. măsuri l'nut iisemenea succese . ghe Goina, membru în Comisia dc po­ rostit cuvintări.
gindite. Multe dintre ele au fo In primul rînd, comitetul de partid
plicate în producţie. De pildă, Ia* îndrumat conducerea sectorului să
nalele nr. 5 şi nr. 6 temperatura tină o evidenţă zilnică a consumului de
lui insuflat a crescut la 870 grjcocs, iar rezultatul să fie cunoscut de la timp şi de calitate
respectiv Ia 820 grade Celsius, facătre toţi furnaliştii. Pe platforma de P le n a r a C o n s iliu lu i
700 grade şi 600 grade Celsius cSncărcare s-a instituit un riguros con-
în anul trecut. Apoi, s-a redus ttrol pentru respectarea strictă a reţe-
de opriri şi mers redus cauzat d^ci de încărcare. Stîmulînd iniţiativa N a ţio n a l a l fe m e ilo r
fecte mecanice şi electrice la î .Ccauperiştilor de a ridica continuu tem- Hărnicie pe ogoarele Grijă pentru înfăptuirea
sută din timpul calendaristic. Cperatura aerului insuflat s-a reuşit să In ziua de 3 iulie a avut loc plenara tetului Central al Partidului Muncito­
planificată pentru reparaţii la celesc asigure o temperatură constantă dc G.A.C. din Ţebea măsurilor stabilite Consiliului Naţional al femeilor, la care resc Romîn, tovarăşului Gheorghc
furnale a fost redusă simţitor, i;800 grade Celsius la furnalul nr. 1 şi au participat membrele Consiliului Na­ Ghcorghiu-Dej, în care se exprimă an­
litatea lucrărilor a fost mult îmde 830 grade Celsius la furnalul nr. 2. Inginerul Traian Cîmpean şi Virgil ţional şi Comisiei de cenzori, preşedin­ gajamentele însufleţite ale muncitoa­
tăţita. Au fost folosite cele mai In întrecerea socialistă au fost antre- Tisu, preşedintele gospodăriei colective In unele unităţi socialiste din agricul­ prietatea G.A.C., iar alte 11 autocami­ te ale comitetelor regionale ale femei­ relor, tehnicienilor, inginerilor, colec­
r.îrtemc de încărcare a furnalelor, nnţi majoritatea muncitorilor pe bază din Ţebea, raionul Brad, au urmărit me­ tura raionului nostru au început lucră­ oane au fost închiriate de la I.R.T.A. lor, redactori ai publicaţiilor pentru tivistelor, femeilor intelectuale şi gos­
Aplicarea măsurilor amintite şi de obiective concrete, reu stadiul dc coacere a orzului. Cind rile de recoltare. Primele rezultate silit Condiţiile materiale create pentru femei, invitaţi din partea Consiliului podinelor de a-şi intensifica eforturile
tura şi-au dovedit dîn, plin eficac \ existat o preocupare mai mare acesta a ajuns în faza de recoltare, s-a satisfăcătoare. Ritmul de lucru a fost această campanie, au fost îmbinate cu Central al Sindicatelor şi Comitetului în vederea obţinerii unor noi rezultate
In cele 6 Juni ale anului, furnalhpentru exploatarea raţională a agrega- indicat începerea neîntîrziată a strînge- corespunzător. Vitezele zilnict dc lucru măsurile organizatorice. Colectiviştii de Stat pentru Cultură şi Artă. în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
aici au dat peste sarcinile plan le]or, In -cest scop, s-a respectat cu pc agregate au fost realizate şi depă­ care vor deservi combinele ati fost in­ Plenara a analizat contribuţia ce o planului de stal, a unor recolte bo­
aproape 21.000 tone fontă cu cocs^r]cteţe procesul tehnologic de elabo- riî lui. Munca a fost bine organizată şite. De exemplu, la G.A.S. Gelmar şi struiţi, deşi mulţi dintre ei au mai lu­ aduc comitetele şi comisiile femeilor şi gate la ba, în desfăşurarea unei rod­
ceea ce a făcut ca în numai 2 zile să se G.A.C. Orăştie timpul prielnic a fost crat pc combine şi în anii trecuţi. Dc
nomisit. rare a fontei, graficul dc descărcare a, revista „Femeia" în desfăşurarea unei nice activităţi obşteşti pentru buna gos­
furnalelor. De asemenea, la cele două recolteze manual 8 hectare din cele 9 folosit din plin, reslizindu-sc producti­ asemenea, delegaţii dc batoză şi combi­ intense munci politice şi cultural-cdu- podărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi
ha cultivate cu orz. In cele două zile vităţi ridicate pc fiecare combină. ne, mecanicii şr coţariî au fost şi ei in­ cative în rîndul femeilor dc la oraşe satelor patriei noastre.
R e z u l t a t u l p r e o c i i p ă r ^ ^ p ^ f » : 0^ " : : ' , » ^ , , , ^ de lucru au fost prezenţi pe tarlalele si­ Rezultatele obţinute sint o dovadă a struiţi. şi a stabilit masuri corespunzătoare. Dc Consiliul Naţional al Femeilor, Co­
t reparate periodic. Ca urmare, ele au tuate în punctele Scurta şi Doviţa cul­ (aptului că munca a fost temeinic orga­ Nu s-au scăpat din vedere nici mă­ asemenea, plenara a dezbătut sarcinile mitetele regionale, raionale şi orăşeneşti
p e r m a n e n t e funcţionat mai bine, s-a putut mări tivate cu orz, peste 130 dc colectivişti. nizată, utilajele şt maşinile agricole au surile dc prevenire a incendiilor. ce revin mişcării de femei din R.P. Ro- — se arată în telegramă — îşi vor îm­
. . . . . r . t presiunea gazului epurat la 225 mm co- La lucrările de seceriş, legat în snopi fost reparate în bune condiţiuni. Au fost, de asemenea, stabilite măsuri mînă în lumina H otârîrii C.C. al bunătăţi activitatea politică şi cultural-
Lolectivul dc muncă dc la seci . - - pentru ca eliberarea terenului de paie
furnale a C.S. Hunedoara a obţii a 3 ^ ‘ , . şi slrîns în clăi s-au evidenţiat în mod Pentru a asigura o funcţionare comi- să se facă concomitent cu recoltatul fo- Partidului Muncitoresc Romîn şî a cducarivă în scopul dezvoltării conştiin­
acest an realizări dintre cele nu , P® ',"""1 ,d' £ >«cesele dobindite. deosebit colectiviştii Sofica Roşea, Ma­ nuă a tuturor maşinilor şi utilajelor au losmdu-se din plin cele 41 colectoare dc Consiliului de Miniştri al R P. Romîne ţei socialiste a femeilor, pentru ca aces­
moaşe. Pe semestrul I ei au prod.i! fum abitu J.n Calan au hotant ca m rioara Oprişa, Trandafir Marian, Mar‘,‘- fost Stabilite sectoarele dc activitate ale paie şi 4 prese de balotat. Aşa cum cu privire Ia majorarea salariilor la tea să contribuie tot mai activ la în­
plan cu cocs economisii mai m, P” '«aila “ p.na la 2J Au- oara Mareş, Raveca Dragoş, Savcra Ru- mecanicilor şi atelierelor mobile, în ve­ nc-am prevăzut, recoltatul se va termi­ toate categoriile dc salariaţi, reducerea deplinirea obiectivelor puse de partid in
derea remedierii defecţiunilor, cit mai
5.000 tone fontă. (!>'« sa obI uia r t lh “ n >* n,a‘ ,r"P or‘ dcan, Letîţia Lăzăruţ şi Stana losif lui operativ, la faţa locului, piocurîn,!u-.c na în 10-12 zile. Aceasta impune ca în unor cote ale impozitului pc salarii şi opera dc dcsăvîrşirc a construcţiei so­
Pentru dobîndirca acestui • lant,:* piesele de schimb necesare. S-au asigurat viitor consiliul agricol raional, consili­ creşterea plafoanelor de salarii în func­ cialiste.
muncitorii, inginerii şi tehnicieni D. LIJPAŞCU losif. ile de conducere ale gospodăriilor co­ ţie dc care sc acordă alocaţia de stal Plenara a încredinţat Comitetul Cen­
carburanţii şi lubrifianţii necesari pre­ lective, specialiştii din agricultură să ur­ pentru copii. Dezbaterile plenarei au tral al Partidului Muncitoresc Romîn,
cum şi o rezervă pc cel puţin o săptâ- mărească permanent aplicarea planurilor subliniat bucuria şi însufleţirea cu caic pc tovarăşul Gheorghc Ghcorghiu-Dej
mînă. Analizînd situaţia fiecărei unităţi operative şi a măsurilor stabilite astfel au prim it masele largi dc fentei aceste personal, că milioanele dc femei dîn
au fost în acelaşi timp asigurate spaţiile importante măsuri luate de partid şi dc ţara noastră, împreună cu toţi oamenii
incit să realizăm o viteză medic la re­
de depozitare necesare. guvern, hotărîrca lor de a lupta cu toa­ muncii, vor depune întreaga lor putere
coltări dc 943 ha.
Pentru transportul produselor de te forţele şi energia sporită pentru în­ de muncă, entuziasmul şi capacitatea
Ing. JOAN GIOSAN
combine şi batoze la magazii, uni’ ăiilc vicepreşedinte al Consiliului agricol făptuirea politicii partidului în vede­ creatoare, pentru a întîmpina cu noi
agricole dispun de 20 autocamioane pro­ raional Orăştie rea dcsăvîrsirii construcţiei socialiste în realizări glorioasa aniversare a color
Rcrmblica Populară Romînâ. 20 dc ani dc la eliberarea scumpei
Să valorificăm deplin toate Plenara a adresat o telegramă Comi­ noastre patrii.
resursele furajeri ■e
Sesiunea ştiinţifică a Academiei R.P.R.
Dc-a lungul căilor ferate şi a şose­ 60 la sută dîn suprafaţa respectivă. Si­
lelor ce străbat teritoriul regiunii noas­ tuaţii similare sc îutîlncjc şi la secţiile
tre există însemnate suprafeţe dc teren L 5 Petroşani şi L 11 Alba Iulia. consacrată celei de-a XX-a aniversări
ocupate cu fineţe naturale. Acum, este Rămase în urmă sint şi lucrările dc
timpul cind trebuie efectuată recolta­ recoltare a fîncţclor aflate dc-a lungul
rea acestora. Sc constată însă câ pro­ şoselelor. Nu în suficientă măsură s-au a eliberării patriei
blemei respective nu i sc acordă im­ preocupat de acest lucru, mai ales. gos­
portanţa cuvenită din partea celor care podăriile colective din Vinţul dc Jos, Vineri dimineaţa, în sala mică a Pa­ portanţa relaţiilor economice dintre ţă­
deţin aceste suprafeţe. Dc la o zi la alta jBlandîfM, Tartari* ctc. cărora, in baza latului R.P. Romîne, au continuat lu­ rile socialiste" (prof. univ. E. Hutira),
ierburile îşi pierd din cantitate şi cali­ înţelegerii cu secţia drumuri le revine crările sesiunii ştiinţifice „Mar.xism-lcni- „Critica curentelor filozofice şi sociolo­
tatea lor, ceea ce duce la scăderea va­ sarcina să execute recoltarea. Sfaturile nismul şi gîndîrea ştiinţifică romînca- gice din Romînia dinainte dc 1944, în
lorii nutritive a finului. Dc pildă, la populare comunale au şi clc datoria să scă“ , organizată dc Academia R P. Ro« anii puterii populare" (Al. Poscscu. cer­
secţia L. 7 din Deva care are în folo­ sprijine mai activ conducerile gospodă­ mînc în cinstea celei de-a XX-a aniver­ cetător principal la Institutul dc filozo­
Dc curind, pe harta reia apărut un nou obiectiv industrial : Combinatul dc industrializare a cărnii sinţă 56 de hectare cu fineţe naturale riilor colective pentru recoltarea grab­ fic al Academici R.P. Romîne) şi „As­
dîn Haţeg pe marginea căii ferate, finul n-a fost nică a fîncţclor dc pe suprafeţele amin­ sări a eliberării patriei. pecte ale desfăşurări* revoluţiei ştiinţî-
IN FOTOGRAFIE : Ven ţială a combinatului. recoltat pînă la 2 iulie a.c. dccît dc pc tite. A. P. Au fost prezentate comunicările „Va­ fico-tchnice contemporane pe plan
loarea şi sensul libertăţii morale în tra­
diţia revoluţiei noastre" (conf. univ. N. mondial şî în R.P. komînă" (prof. univ.
Deliu), „Idei şi realizări in lingvistica Valter Roman).
Cuvîntwl dc închidere a lucrărilor se­
racordurile terminale, curbe şi drepte cost. In ccic cinci luni care au trecut noastră după 23 August 1944“ (acad. lor- siunii a fost rostit dc acad. lorgu Ior­
folosite in abataj, pricinuiau minerilor
din acest an rebutul sc prezintă astfel :
T E H N C O G IE A V A N S A T A , multe neajunsuri Rcdamaţiilc privind la piesele din oţel s-a redus cu 1,46 la gu Iordan), „Dezvoltarea dreptului şi a dan, vicepreşedinte al Academiei R.P.
ştiinţei juridice in R P. Romînâ" (prof.
Romîne.
sută faţa dc cel admis, iar la piesele din
calitatea lor sc ţineau lanţ. Nemulţu­
mirile minerilor puteau fi înlăturare fontă a scăzut în medic la 3,5 la sută univ. Ludovic Takacs), „R olul şi im ­ (Agcrprcs)
intr-un singur fel ; să îmbunătăţim ca­ faţă dc 6,5 la sută admis.
P R E P E C O S T R E D U S litatea pieselor. Aşa tchnico-ingincrcşti, nică la o scrie întreagă de piese, ca ur­
am şî procedat.
Trin renunţarea la prelucrarea meca­
noastre
Cadrele
consultîndu-se cu un colectiv larg de mare a extinderii noilor tehnologii de
muncitori au pus la punct două so ubiicaţie, s-n putut descongestiona su­
❖ EVIDENTA, CONTROL SI bilit norme de consum pc fiecare laz.ă nale să dureze mai puţin dc o lună Iuţii tehnologice noi dc fabricare a a- praîncărcarea lucrului la maşinile uncl-
DRUMARL « MATERIA PP şi operaţiune în parte. Extinderea nor­ Prelungirea duratei «Je funcţionare a ccstor piese. Turnarea din fontă a fost u\ imocmindu-<c apoi un progran» ju­
melor cu motivare tehnică a fost înso­ roţilor nr fi dus la un consum scăzut înlocuită cu turnarea din oţel ceea ce
GOSPODĂRITĂ JUDICIOS ^ S< dicios dc folosire a maşinilor unelte,
ţiră dc un control riguros, eficace şi dc metal şi evident la manoperă mai a condus la rezultate foarte bune. Al indicii extensivi dc utilizare a acestora
Ţ II 51 PROCEDEE TEHNOLCX permanent. Pe parcurs, normele au fost puţină. Avantajele erau ccnc. Rezolva­ doilea procedeu constă in confecţiona­ au crescut in primele cinci luni ale a-
NOI * CRESC IN D IC II INTEN şi sint revizuite si îmbunătăţite, mai rea acestei probleme a făcut obiectul rea pieselor prin presare. In prezent cei ccstui an cu aproape 2 la sută faţă dc
ales in secţiile construcţii metalice şi unui studiu comun a serviciilor cons­ care te folosesc de aceste piese au numai aceeaşi perioadă a anului trecut.
reparaţii mecanice. tructor şef, mecanic şef şi tehnolog cuvinte de laudă despre calitatea lor.
Multă vreme, problema reducerii Preţul dc cost, barometru al întregii
ţulut de cost în uzina noastră a înlăturarea acestor deficienţe, dc şef. Rezultatul ? A fost elaborată o Prin eforturile întregului colectiv au noastre activităţi economice, reflectă
nit păreri diferite din partea spei marc importanţă in reducerea sistema- nouă tehnologie dc fabricaţie după fost însuşite şi aplicate în producţie şi fidel eficienţa tuturor măsurilor ară­
iilor. Unii susţineau că dat fiind n lîcă a preţului de cost, nc-a dat pu­ care roţile amintite sint confecţionate alte procedee tehnologice care au dus tate. In cinci luni au fost realizate mai
procesului dc producţie extrem i tinţa să ne orientăm atenţia şi efortu­ din oţel aliat, supus tratamentului ter­ la creşterea productivităţii muncii cu mult dc 700.000 lei economii suplimen­
terogenă, chipurile, nu sc pot apli rile spre rezolvarea unor probleme mai mic Ca urmare, calitatea roţilor s-a 2,5 U sută în primele cinci luni ale a- tare Ia preţul dc cost, din caic 500.000
ecleaşi „legi“ ca într-o întreprinde) complexe cum sini cele dc concepţie şi îmbunătăţit considerabil, iar viaţa lor nulul şi la îmbunătăţirea vizibilă a ca­ Ici s-au obţinut numai pc seama redu­
flux' continuu şi producţie de scrie planificare superioară a activităţii eco­ s-a prelungit la un an dc zile. lităţii produselor. cerii consumurilor specifice dc materii
m:c dc Zis. In domeniu! urm ăririi şi nomice. Perfecţionarea procesului de Primul succes a dat imbold spre solu­ Modul în care se realizează azi ar­ prime şi materiale şi îndeosebi prin
dcuţîerii cheltuielilor dc producţie producţie şi promovarea unor procedee ţionarea altor probleme similare. Por­ măturile metalice TH pentru susţinerea valorificarea superioară a metalului,
iau şi uncie greutăţi. Perfectarea r tehnologice noi, de înaltă producti­ nind tot de la cerinţele reale ale ex­ galeriilor, şi stîlpii de abataj, constituie lată sinteza muncii noastre. In econo­
do logici dc calcul, nu era însă dc vitate, a constituit un grup dc proble­ ploatărilor miniere s-au făcut nume­ ccl mai concludent exemplu dc felul miile realizate sc vede şi sprijinul şi a-
zolvat. Era nevoie dc mai multă i me ce au figurat pe agenda activităţii roase cercetări dc îmbunătăţirea para­ cum metalul poale fi gospodărit judi­ jutorul prim it din partea comitetului
tivă şi încredere în forţele noastre noastre zilnice. Şi fiindcă intr-un Ici metrilor funcţionali ai utilajelor intra­ cios şi valorificat superior. Debitarea dc partid şi a organizaţiilor de bază,
prî . Si mc xîrul acesta revine con» sau altul. în mod direct sau indirect, te în reparaţie. Reprezentativ din acest metalului destinai confecţionării aces­ sc vede munca forjorului Gheorghc
iilor. toate îmbunătăţirile aduse procesului punct dc vedere sint modificările aduse tor piese »c face după un grafic în care Scrcs, a strungarilor Dumitru Cojoca şi
dc producţie sc reflectă realmente în rotoarelor pompelor dc la preparaţia
La îndemnul şi sub îndrumarea c preţul de cost să nc oprim asupra cî- piesele mari sînt îmbinate judicios cu Nicolac Lazăr, a sudorului Constantin
felului de partid, conducerea tel» cărbunelui Pctrila. îmbunătăţirea cons­ cele mici folosindu-se in acest scop Nicu şi lăcătuşului Tcofil Kiss, a to-
torva mai importante. tă în promovarea oţelului aliat cu ca­
administrativă a făcut primul pa cele mai mici bucăţi dc metale. La pitorului loan Panţa, a echipelor dc re­
calea îmbunătăţirii’ ţinerii evidenţ In ansamblul activităţii noastre repa­ lităţi net superioare Comportarea confecţionarea stilpilor sc aplică o teh­ paraţii conduse dc Gheorghc Tcfelcş şi
raţiile utilajelor miniere ocupă, am pu­ bună a rotoarelor a determinat bene­
efectuării controlului îi» toate sc nologic modernă dc execuţie a piese­ losif Stcincr, a celor 400 dc muncilor!
rele de muncă. Mai întîi, am avt tea spune, primul loc. Prin urmare, era ficiarul să ne adreseze mulţum iri ru- lor, prin presare, înlăturîndu-sc astfel evidenţiaţi, care au fost in fruntea în­
vedere structura preţului de cost. ; firesc Să acordăm atenţia cuvenită a- gîndu-ne totodată să aplicam aceleaşi complet prelucrarea lor mecanică. In­ trecerii socialiste, a întregului colectiv.
elementele cu pondere marc ce-l cestui sector Prin tradiţie, roţile din­ îmbunătăţiri şl celorlalte pompe intrate troducerea sudurii automate sub flux ALEXANDRU TOLVOY
tuiesc, ceea ce nc-a permis să inir ţate de la locomotivele L.A.M.—4 şi 8 în reparaţii. continuu a contribuit dc asemenea la Inginer şef
cen» raţionalizarea consumurilor s şi de la locomotivele dc 100 şi 200 cai Aproape că nu există sector de acti­ îmbunătăţirea calităţii şi micşora­ IO AN STROICI
fice de materii prime şi materiali putere, se confecţionau din oţel obiş­ vitate din uzină în care să nu se fi re­ rea rebutului. De altfel, îmbună­ şeful serviciului plan Tulnicul este cunoscut de poporul nostru de sute şi sute de anî. Astăzi gla­
baza unui studiu tehnico-economic nuit. Solicitarea intensă la care erau zolvat una sau mai multe probleme dc tăţirea calităţi» produselor a fost (din postul de corespondenţi vo­ sul Iul este însă cu totul altul. El cintă bucuria prezentului.
tilateral ş» bine aprofundat, s-au supuse, făcea ca durata lor de funcţio­ genul celor amintite. Timp îndelungat, o altă sursă dc scădere a preţului de luntari de la U.R.U.M. Petroşani)