Page 50 - 1964-07
P. 50
^ ® 9 *o n a ^
PJÎOLETARJ DIN TOATE TARILE, U X IT l-V A I Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat Schimbul instrum entelor
de ra tifica re a A cordului
al R.P. Romîne a ambasadorului Greciei
mul socialismului Prezentarea scrisorilor de acreditare decătre realizarea şi exploatarea
în fre Republica Populară
mînă, Alexandre Cimon Argyropoulo.
Preşedintele Consiliului de Siat
al
Romînă şi Republica
R.P. Romîne, Ghcorghc Ghcorghiu-Dej,
A participat Corneliu Măncscu, mi
nistrul afacerilor externe.
a primit joi dupâ-amiaza în
audien
Socialistă Federativă
(Agcrprcs)
ţă pe ambasadorul Greciei în R. P. Ro
Iugoslavia p rivin d
sistemului hidroenergetic
ambasadorul Japoniei în R.P. Romînă
şi de navigafie P orjile
Preşedintele Consiliului dc Stat al ghiu-Dcj, şi ambasadorul Japoniei, Ta de Fier, pe fluviul Dunărea
R P. Romîne. Ghcorghc Ghcorgliiu-Dcj, kcso Shimoda, a avut loc o convor
a primit joi după-amiază pc ambasado bire care a decurs într-o atmosferă Joi 16 iulie 1964 a avut loc Ia Con
rul extraordinar şi plenipotenţiar al cordială. siliul dc Miniştri al Republicii Popu
Japoniei la Bucureşti, Takcso Shimoda, La solemnitate şi la convorbire au lare Romîne schimbul instrumentelor
caic şi-a prezentat scrisorile dc luat parte Grigorc Gcamănu, secreta dc ratificare a Acordului între Repu
acreditare. rul Consiliului dc Stat, şi Corneliu blica Populară Romînă şi Republica So
Au rostit cuvîntări Takcso Shimoda Măncscu, ministrul afacerilor externe. cialistă Federativă Iugoslavia privind
şi Ghcorghc Gheorghiu-Dcj. realizarea şi exploatarea sistemului hi
După ceremonia prezentării scriso Ambasadorul iaponez a fost însoţit droenergetic şi de navigaţie Porţile dc
rilor dc acreditare, între preşedintele de membri ai ambasadei. (Agcrprcs) Fier, pc fluviul Dunărea, semnat la 30
IN ÎNHUMAREA MARII riARBATliRI romînă de Bujor Almăşan, ministrul
noiembrie 1963, la Belgrad.
Consiliului de Stat, Gheorghc Gheor-
Schimbul a fost efectuat din partea
minelor şi energiei electrice şi din par-
Prezentarea scrisorilor de acreditare de către
tc.ş iugoslavă dc Filip Bajkovici, secre
tar federal pentru industrie.
ambasadorul Regatului Laos in R. P. Romină Tot cu această ocazie a avut loc şî
schimbul dc note referitor la aprobarea
Preşedintele Consiliului dc Stat al ghc Ghcorghiu-Dej, a avut o convor de către organele competente ale R.P.
S A R ID IC A M P A N O U D £ O I N O A W i R.P. Romîne, Ghcorghc Gheorghiu- bire cu ambasadorul Laosului, Kham Romîne şi R.S.F. Iugoslavia a celorlalte
Dcj, a prim it joi pc ambasadorul ex phan Panya. documente privind realizarea şi ex
traordinar şi plenipotenţiar al Regatu La solemnitatea prezentării scriso ploatarea sistemului hidroenergetic ţi
Fiecare zi care ne apropie de marea sărbătoare din August este
T O T M A I SU S S T E A G U L plină de roadele muncii înst///e[/(e ce se desfăşoară în toate ‘întreprin lui Laos la Bucureşti, Khamphan Pa- porc Gcamănu, secretarul Consiliului dc navigaţie Porţile de Fier.
rilor dc acreditare au participat Gri-
dc
nya, care şi-a prezentat scrisorile
Schimbul dc note a fost efectuat din
derile din regiunea noastră. Pretutindeni domneşte atmosfera carac acreditare. dc Stat, şi Corneliu Măncscu, ministrul partea romînă de Ghcorghc Pcle, ad
Au rostit cuvîntări Khamphan Pa-
ÎNTRECERII SOCIALISTE teristică în preajma marilor sărbători Antrenaţi în întrecerea socialistă, nya şi Ghcorghc Ghcorghiu-Dej. afacerilor externe. Ambasadorul lao şi din partea iugoslavă dc Arso M ilain-
junct al ministrului afacerilor externe
mobilizîndu-se pentru mereu m ai m ult, mai bun, şi oamenii muncii
ţian a fost însoţit dc membri ai am
După ceremonia prezentării scriso
din întreprinderile oraşului Alba lulia se străduiesc să întîmpme marea rilor de acreditare, preşedintele Consi basadei Laosului la Bucureşti. vici, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia in
R.P. Romînă.
noastră sărbătoare cu noi succese în muncă, să-şi aducă prinosul lor (Agcrprcs).
Ne mai despart puţine zile de marca anului 36.570 tone fontă, din care de recunoştinţă partidului înţelept şi iubit, care ne conduce,pe drumul liului dc Stat al R.P. Romîne, Ghcor La festivitate au fost de faţă Gheor-
sărbătoare a eliberării patriei noastre de 29.800 tone cu cocs economisit. Dc unei vie ţi noi, îmbelşugate ghe Gaston Marin, vicepreşedinte al
sub jugul fascist. Jn întreprinderi asemenea, în primele 6 luni s-au mai Din noianul celor care-şi depăşesc cu regularitate sarcinile de plan, Consiliului dc Miniştri, Dumitru Simu-
şi uzine, pe marile şantiere de con produs peste plan, 60.141 bne oţel, lesctt, ministrul transporturilor şi tele
strucţii, în unităţile socialiste din agri 40.220 tone laminate finic pline, din mulţimea muncitorilor apreciaţi drept cei mai buni dintre cei mai Lucrări de extindere a fabricii comunicaţiilor, Victor loncscu, minis
cultură, muncitorii, inginerii şi tehni blumuri şi ţaglc dc relamina- buni, dintre cei a căror nume se înscriu lună de lună printre cele ale trul comerţului exterior, Nîcolae Ghcor-
cienii, toţi oamenii muncii, desfăşoară rc. Succese dc scamă 'a înde sulelor de evidenţiaţi în întrecere, am ales pentru acest panou doar La fabrica de hirtie din Petrcşti au confecţii s-au mărit cu circa 300 m.p. ghiu, Ion Mincu şi Ion Lă2ărcscu, ad
cu însufleţire întrecerea socialistă pen plinirea sarcinilor de plan au fost patru : fost executate anul acesta importante lu ceea cc a permis dispunerea utilajelor juncţi ai ministrului minelor şi energiei
tru a întîmpina ziua de 23 August cu obţinute de toate colectivele din în crări dc modernizare şi extindere a spa într-un nou flux tehnologic. electrice, Ion Craiu, adjunct al minis
noi şi importante realizări în toate treprinderile regiunii. Minerii 7ăij Jiu ţiilo r de producţie existente. Recent au Paralel se execută lucrări dc renovare trului finanţelor, funcţionari superiori
dîn Ministerul Afacerilor Externe, M i
domeniile. lui au extras peste plan în aceaşi pe fost inaugurate două hale noi pentru şi în celelalte secţii aic fabricii
rioadă 63.000 tone cărbune ocsifica- nisterul Minelor şi Energici Electrice,
încă de la începutul anului, colecti secţia confecţii caiete şi plicuri. Prin CRINTEA DUMITRU precum şî membri ai Ambasadei Repu
vele de muncă din întreprinderi, sub bil şi energetic, minerii din ’cliuc şi aceasta spaţiile dc producţie ale secţiei corespondent blicii Socialiste Federative Iugoslavia la
conducerea organizaţiilor (Je partid, au Ghelar au trimis furnalelor 8<00 tone
minereu dc fier în afara sarctilor dc Bucureşti.
pornit cu hotărîrc la realizarea sarci
plan, cncrgeiicîcnii din Paroşer au dat Conform prevederilor, Acordul va
nilor de plan. Analizînd temeinic po în plus o importantă cantitate le ener intra în vigoare la data schimbului in
S(
sibilităţile existente la fiecare loc de Legume şi fructe din G.A.C. strumentelor de ratificare. La aceeaşi
muncă, ele şi-au luat, în cinstea celei gie electrică. y dată vor intra în vigoare şi celelalte
dc a XX-a aniversări a eliberării pa Toate aceste succese au făcutca pla Aproape zilnic sosesc în pieţele din giu Băi, peste 270 tone dc diferite legu documente.
triei, angajamente concrete privind spo nul producţiei globale industnlc pc raionul Urăştie camioane încărcate cu me şi fructe.
★
rirea producţiei, creşterea productivită regiune să fie îndeplinit în ptporţic legume şi fructe livrate prin U.R.CC. Cele mai multe şi dc calitate legume In aceeaşi zi, Filip Bajkovîcî, secre
ţii muncii, îmbunătăţirea calităţii pro de 104,2 la sută. au fost livrate U R-C.C. de către G A.C. tar federal pentru industrie al R.S.F.
duselor, reducerea preţului de cost şi $i lucrătorii ogoarelor întîmpiă cea dc către gospodăriile colective. In felul din Orăştic, Gcoagiu, Aurel Vlaîcu, Şi- Iugoslavia, a fost prim it dc vicepre
reali/arca de beneficii peste plan. Prîn de a XX-a aniversare a eliberării atrici acesta U.RC.C. din Orăştic a putut bot şi Vinerea. şedintele Consiliului de Miniştri al
lupt;, lor rodnică şi avîntată, prin re cu succese dc seamă. In gospoăriilc desface în lunile aprilic-iulie prin uni MIRCEA ZAH A R ir. R.P. Romîne, Gh. Gaston Marin.
zultatele importante obţinute, minerii, agricole dc stat, staţiunile dc mani şi tăţile sale din Urjştic, Cugir şi Gcoa- corespondent (Agerprcs)
siderurgiştii, muncitorii din toate ramu tractoare. în gospodăriile agricol co
rile industriei, constructorii, dovedesc lective se dă în aceste zile bătălîaşcn- M AXIM POPA, NICOLAE GROZA,
zi de zi ca ştiu să respecte cuvîntu! tru obţinerea unei recolte bogate şeful secţiei turnătorie de fontă
dat. In numeroase locuri de muncă Entuziasmul oamenilor muncii scon- tîinplar-mccanîc (a Iprodcoop. dc la I.R.l.L. La construcţiile şcolare
angajamentele luate sînt îndeplinite îna crctizează nu numai în depăşirea da-
inte de termen. In frunte cu comu milui dc producţie, ci şi în îndepaî-
niştii, colectivele de muncă din între rca tuturor indicatorilor de plan. Ind
prinderi se străduiesc să găsească noi viaţă sarcinilor trasate dc ccl dc alll- i n t e n s DE LUCRU
căi de sporire a producţiei şi producti lca Congres al partidului, privind cş- "u n r i t m
vităţii muncii, să descopere şi să folo terca productivităţii muncii şi reda
sească noi rezerve de reducere a preţu rea preţului dc cost, ci înregistrez
lui dc cost, îşi reînnoiesc angajamen succese dc seamă şi în aceste dome!. Pc baza sarcinilor trasate de ccl dc-al bătut pc larg sarcinile din acest sector aniversări a eliberării patriei de sub
tele pe măsura noilor posibilităţi spo Pc ansamblul regiunii, planul produ Ill-lca Congres al P.M.R., din acest an de activitate şî a adoptat o hotărirc jugul fascist. La 3 localuri cu 8 săli de
rite, se antrenează la noi fapte demne tivităţii muncii a fost îndeplinit în p> sc va trece la învăţămîntul general dc prin care s-au stabilit sarcini concrete clasă, din comunele Cricău, Sîntimbru
dc înaltul patriotism care caracterizea melc cinci luni ale anului în proporţ 8 ani. Aceasta impune luarea unor mă pentru intensificarea ritm ului la con şi Şnrd s-a terminat parterul. S-au con
ză întregul nostru popor. suri complexe pentru crearea dc con strucţiile şcolare şi au fost luate unele fecţionat cofragcle pentru planşcu la
dc 103 la sută. Furnaliştii din Cala
Cu inimile pline dc bucurie au depăşit angajamentul hiat la Conl diţii optime cuprinderii în şcoală a tu măsuri operative in această direcţie. noile localuri dîn Sîntimbru şi $ard, şi
şi mîndrie am luat cunoştinţă cu greşul al III-lea al partidului privim! turor elevilor claselor I—V III inclusiv. L,i nivelul raionului s-a organizat o sc toarnă betonul la planşcul şcolii din
toţii de intrarea în funcţiune înainte de sporirea indicilor de utilizare a agrega Pc lingă înzestrarea unităţilor dc învă- consfătuire dc lucru cu preşedinţii co Cricău. In comuna Mihalţ s-a terminat
termen a grupului de 150 MW la Ter telor, iealizînd o creştere de 63 la sută ţămîiu cu mobilierul Şi utilajul didactic mitetelor executive ale sfaturilor popu construirea a 4 săli de clasă şi sc pre
mocentrala Paroşcni, prin care sc du faţă de anul ,1959 ; siderurgiştii din necesar şcolii de fl -ani, principala sar lare * 'inunale, directorii dc şcoli, or gătesc lucrările dc acoperiş. La Cistci
se lucrează la zidăria celor 6 săli dc
blează capacitatea dc producţie a aces Hunedoara an obţinut în cele 5 luni cină caic urmează să fie rezolvată con ganele raionale tehnice de construcţii, clasă, iar la Galaţi s-au terminat lucră
tui mare obiectiv al industriei noastre 35.3R9.000 lei economii la preţul dc stă în asigurarea spaţiului dc şcolari planificare şi învăţămînt în care s-au rile dc zidărie la 2 săli de clasă. La ce
energetice. Datorită organizării temei cost. zare. Astfel. în anul şcolar viitor, în Studiat toate posibilităţile existente şi lelalte obiective sc execută lucrările de
nice a lucrului, folosirii depline a ca lUVUUJUK UU IMUlt uim uiuiiua TOSIF POP, i , ALEXANDRU ANGHEL şcolile din raionul Alba, vor funcţiona s-a analizat măsura în care pot fi folo fundaţii, zidăria, se procură materia
demonstrează n
Rezultatele obţinute
pacităţii utilajelor, extinderii procedee caracterul profund realist al obrcctlve- «'dor » A'e .eru central dc reparat;, muncitor in secţia tras-termînat a în plus un număr dc 46 clase, repre- site resursele şi mijloacele locale în spri lele ctc.
lor tehnologice înaintate, s-a reuşit să lor stabilite dc partid si guvern în dea- Alba lu ln . de pc^ linsa T.I' E M. brici! dc încălţăminte Ardeleana, zentind echivalentul claselor necesare jinul acestor lucrări (materiale, muncă Prevederile noastre iniţiale au fost
partid şi guver
se pună în funcţiune înainte dc termen voltarca economiei, ritm ul înalt în care Bucureşti. elevilor caic vor urma cursurile clasei voluntară, mijloace de transport ctc.).
a V II l-a.
cuptorul Martin nr. 7 de 400 tone pe continuă să crească industria noastră Comitetele executive ale sfaturilor simţitor depăşite. Astfel, copiii oame
şarjă, să sc execute mai devreme re socialistă. Ele demonstrează în acclasj Comitetul executiv al sfatului popu populare comunale, cu sprijinul servi nilor muncii din raionul nostru vor
paraţiile capitale ale furnalelor nr. 6 timp ataşamentul oamenilor muncii faţă lar raional a analizat sarcinile de pers ciului dc arhitectură şi sistematizare a avea condiţii bune de învăţătură, ceea
îi 7. să se dea în exploatare cariera de dc politica partidului, dovedesc abnega Zu planul lunar depăşit pectivă referitoare la dezvoltarea învă- raionului, au fost ajutate sa definitive ce va permite desfăşurarea învăţămintu-
la Crăcîuncşti, şi sâ sc realizeze conform ţia cu caic ci luptă pentru înfăptuirea ţămîntuluî general dc 8 ani. La studiul ze la timp documentaţiile, să obţină lui de 8 ani, la majoritatea şcolilor din
graficelor secţiile dc vată minerală şi sarcinilor trasate dc partid şi guvern, Constructorii din cadrul lotului I C.T. astfel la modernizarea şi îmbunătăţirea asupra condiţiilor materiale corespun avize şi autorizaţii dc construcţii. raion într-un singur schimb. In comuna
cărămizi dialiticc dc la Bîrcca, uzina dc optimismul, încrederea lor în viitorul ttnrcştî, raionul Jlia, desfăşoară o vie şoselei naţionale llia-Arad. zătoare dezvoltării invăţămîntului din Comitetul executiv a! sfatului popu Hăpria au fost amenajate 3 săli de cla
sfatului
să într-un local nparţinînd
prr.oaiarc a minereului dc fier dc In luminos al patriei. trecere socialistă în vederea întîmpi- Dintre echipele care s-au evidenţiat raion, o contribuţie preţioasă ji-a adus-o lar raional a luat din timp toate măsu popular comunal, care înainte avea altă
Teliuc şi altele. Pe zi cc trece creşte neîncetat entu rii zilei dc 23 August cu succese cit în întrecerea socialistă merită a fi re comisia permanenta dc învăţămînt şi rile pregătitoare, astfel că în a doua ju destinaţie ; la Almaşul Mare s-a con
cultură dc pc lingă sfatul popular ra
Siderurgiştii Hunedoarei, cunoscuţi în ziasmul oamenilor muncii în înota pen U frumoase în muncă. Ca urmare a marcate cele conduse dc Visalou Tonui- ional, care s-a ocupat de această pro mătate a lunii martie şi începutul lunîi struit din posibilităţi locale un local
întreaga ţară pentru hărnicia lor, cei tru înfăptuirea politicii partidului dc uziasmului în muncă ce domneşte la (ă şi Vasiie Marc, dulgheri, Nagy Ghcza blemă. Propunerile comisiei permanente aprilie a c., lucrările dc construcţie la nou pentru internat, caic va găzdui 50
care plămădesc fonta şi oţelul, au ob dezvoltare în ritm susţinut a întregii tare punct dc lucru, întreg colectivul şi Nagy Edmund, zidari. Din rîndul au fost dezbătute în şedinţa comitetu cele mai multe obiective şcolare, au de elevi, fii ai minerilor din stetoa-
fost reluate cu un avînt deosebit. Lu
ţinut în anul acesta cele mai înalte economii naţionale. In întreprinderi sc îcuşit să-şi depăşească sarcinile de maiştrilor, cele mai bune rezultate au lui executiv al sfatului popular raional, crările Sc găsesc într-un stadiu avansat rclc Almaş Stănija ; în oraşul Alba lu
vîrfuri de producţie din istoria com îmbunătăţesc angajamentele privind de |i, în luna iunie, cu 31,S la sută. fost obţinute de Ghcorghc Simcdru, care găsindu-le juste şi necesar dc a fi lia s-a început acţiunea dc eliberare a
binatului. Extinzînd larg iniţiativa ela i această perioadă ci au executat şi şi se desfăşoară într-un ritm corespun
păşirea sarcinilor dc plan ; pc ogoare loan Coşovcanu, loan Zdrcnghca şi alţii. aplicate, a trecut la adoptarea măsuri zător posibilităţilor existente în raion. spaţiilor dc învăţămînt ocupate dc lo
borării fontei peste plan cu cocs econo dîn exploatare, în bune comlîţîuni lor pentru traducerea lor în viaţă. catari, cărora li s-au repartizat locuin
misit, furnaliştii au produs, în afara tvîee, 12 podeţe, au efectuat 32 150 VASILE BARIZI In sesiunea din septembrie 1963, Sfa Astfel, 10 săli de clasă, dintre caic 4 Ia ţe ; la Denie vor fi amenajate cu po
Metes, 4 la Ighîcl <i 2 la Bărăbanţ, vor
prevederilor, în primul semestru al (Continuare In pac/. 2-a) n* terasamcnic mecanice, contribuind corespondent tul popular al raionului Alba a dez fî terminate în cinstea celei de-a XX-a sibilităţi locale 2 săli de clasă noi. Toa
te acestea constituie realizări peste pre
vederile stabilite iniţial.
O greutate care s-a ivit şi pe care
fit c a m p a n i € a g r i c o l ă ale v a r ă comitetul executiv raional a rczolvat-o
era în legătură cu angajarea construc
torilor şi asigurarea lucrului neîntre
rupt la un număr destul de marc de
lucrări, dispersate în localităţi diferite.
Lucrările cxecutîndu-sc în regie, s-au
care s-a şi făcut pe o suprafaţă dc 10
G .A.C , G eo a g iu Iu. De asemenea în contul muncilor O sarcină m iporfanfă angajat echipe de constructori califi
SM.T. şi ,a obligaţiunilor contractuale caţi carc au atacat simultan mai multe
lucrări, avînd la îndemina materialele
Deşi au început numai dc două zile s-a-j transportat la baza de recepţie din Recoltarea la timp necesare si mîna dc lucru nccalificată,
recoltare,» griului, totuşi pînă ieri scară Hia peste II tone dc grîu. Jn toate aces prin mobilizarea cetăţenilor de către
colectiviştii dîn Gcoagiu cu sprijinul me te acţiuni, în afară dc mecanizatorii deputaţi. Acest fel de organizare ne-a
canizatorilor Iosif Curuţ, Arpad Fehcr, amintiţi cărora li sc nul alătură şi trac a cerealelor dat posibilitatea ca pentru muncile nc-
Ghcorghc Mtintcanu şi Nicotac Curuţ toristul Romus Sicoie, s-au evidenţiat calificatc să folosim zilnic, la fiecare
au reuşit să strîngă recolta dc pc aproa colectiviştii Aurel Ursa, Lctiţia Pavcl, Ne aflăm in plină campanie de recol lucrare, cîtc 20—30 tovarăşi, potrivit
pe 100 Iu. din cele 400 ha. ocupate cu Florca Cătălina, Valcria Păru şi alţii. tare a cerealelor păioasc. Acolo unde volumului dc lucrări. De exemplu, a-
această plantă. Paralel cu recoltarea s-a MIRON t ic munca este bine organizată, unde trac cccaşi echipă dc muncitori calificaţi a
făcut şi balotatul paielor dc pc 30 ha., corespondent toarele şi combinele sînt folosite la în lucrat concomitent la ridicarea ziduri
iar pe 25 ha., s-au executat arături, şi treaga lor capacitate, rezultatele sini lor de la parterul şcolii dc 8 ani din
s-a insămînţat porumb furajer în cul R a io n u l H a ţe g hune. Sc evidenţiază gospodăriile co Cricău, apoi !a cofrajcle planşcului şi
tură dublă. lective din raionul Ilia care într-un timp la aşezarea flerului beton la noul local
ANlv>N OLAIUJ relativ scurt au reuşit să stiîngâ recol dc şcoală din Sir.timbru. In prezent se
coi espondent La gospodăria agricolă colectivă din ta dc pe 71 la sută din suprafaţa ocupată GRIGORE MUREŞAN.
Jotcşii s-a cultivat anul acesta cu paioa- cu grîu şi orz. Avansate cu rccastă lu preşedinte ?l Comitetului
G. A. C. B o z s? o supralaţâ dc 4 32 ha., iar acum cî crare sînt şi gospodăriile colective de executiv al Sfatului popular
teva zile trej combine dc la S.M T Ha pc raza oraşului regional Dcv.-ţ cu 43,5
ţeg ş| circa 320 dc colectivişti aparţi- al raionului Alba
Alături dc mecanizatorii Vlaicu Pop la sută şi cele din raionul Orăştic cu
nind celor patru brigăzi din Reia, To-
şi Nicolie Ardeleana şi colectiviştii din icşti, Păclişa şi Cîr/ieşti au început re 41,6 la sută. (Continuare fn pagina 2~a)
satul Boz, raionul lli.a, muncesc tu spor coltatul. Pînă în seara zilei dc 15 iulie Pînă acum, în G.A.C. dîn regiune s-au
la recoltarea cit mai grabnică a griului. recoltat peste 12.880 hectare cu grîu
Drept rezultat, pînă miercuri scara aici sc st linsese recolta dc pc 23 ha. cu or/, şi orz rcprezentînd 27,3 la sută din su La concret
şi 181 cu grîu.
s-a strins recolta de pc 162 ha. dîn cele prafaţa ocupată cu aceste culturi. Tre
210 ha. ocupate cu grîu. Paralel cu re In repartizarea terenului pentru sece buie spus însă că viteza zilnică tic re Cooperatorul Igrcţ Adam,
coltarea sc execută şî arături pentru în- riş s-au stabilit cosaşilor parcele unde coltare planificată, nu e îndeplinită dc- dc la cooperativa „Retezatul*
La gospodăria colectivă din Gcoagiu, în plină campanie de recoltare a cercaleltăioase. sămlnţarea dc plante furajere, lucrare griul a dat în pîrgă, iar la cel din tru cît în proporţie dc peste 40 la sută. Haţeg, obişnuieşte deseori să
purile „Grumulcadă“ şi „Cîrletc" — Aceasta ca urmare a nefolosirii în mod
unde griul e deja copt s-a stabilit ca re judicios a timpului de lucru şi a trac vină la serviciu în stare dc
coltatul să sc facă numai cu combinele. toarelor şi combinelor la întreaga lor ebrietate.
P rezentă pc iot locul. Cînd o NELIPSITĂ M 1NDUL COLECTIVIŞTILOR Se realizează astfel zilnic un ritm me capacitate. In mod ncjustificat sînt ră
vezi pc întinsele ogoare unde
sc lucrează la întreţinerea cul diu dc 47 ha. recoltate, ceea ce dă ga mas? în urmă cu această lucrare gos
ranţia că secerişul va fi terminat în mai
turilor dc porumb sau la grădina dc puţin dc 10 zile lucrătoare. Din primele podăriile colective din raionul Sebeş
unde nu s-a recoltat dccît 10,9 la sută
legume şi zarzavaturi, cînd la ferma 4 ha ovăz, 20 ha cu orz si peste 400 nare ambinclor, Victor Vlad dc ovezi care demonstrează că in boabe rezultate la combine au şi fost din suprafaţa ocupată cu grîu şi orz.
zootehnică sau printre mecanizatori, ha cu grîu. Totul se va realiza în 9 organiz miilor, Vcronica Vîntu dc D ginera gospodăriei se preocupă transportate la baza dc recepţie din Ha
cînd la sediul gospodăriei. Dc dimi zile lucrătoare. Iniţial, sc prevăzuseră 12 accivitabrigăzîi I-a dc cîmp etc. cu grijă şt atenţie dc munca ţeg — în contul muncilor S. M. T. — Potrivit datelor existente în scara zi
neaţa pînă seara tîrz.iu, mai ales acum, zile. In adunarea generală a colecti t»du-nc despre fruntaşii gos- fiecărui colectivist, dc rezultatele ob 9.COO kg. grîu. lei dc 16 iulie la Consiliul agricol re
în plină desfăşurare a lucrărilor agri viştilor care a avut loc zilele trecute, V Iriei, inginera nc-a înşirat ţinute, dc popularizarea oamenilor ţi gional, situaţia recoltării cerealelor pă-
cole. c nelipsită dîn rîndul colecti termenul a fost însă scurtat cu 3 zile. "după altul numele a zeci a succeselor lor. In urmă cu patru zile şi colectiviştii îoase pc raioane şi oraşe regionale sc
viştilor. Ii îndrumă, îi sfătuieşte cum S-a împărţit întreaga suprafaţă dc de colegi, a brigăzii a IV-a con cestea sînt doar cîteva relatări din Berthclot au început secerişul, iar prezintă astfel :
să lucreze mai bine, îi îmbărbătează ovăz, orz şî grîu ce trebuie recoltată dusă del.agy Arpad caic a obţinut A despic tovarăşa Maria Suchov, pînî joi scara sc recoltaseră 5 ha. cu
în muncă. Cunoaşte felul cum mun pe brigăzi şi echipe. O planificare ex cele mane realizări în întrecerea ingineră care lucrează în gos orz şi 47 ha. cu grîu. iii» 71,00 %
cesc oamenii, cc rezultate au obţinut trem dc minuţioasă. In campania dc dcsfăşurln campania dc primăvară podăria colectivă din Galda dc Jos, Intre gospodăriile colective din raio
în întrecere, calitatea lucrărilor dîn vară se lucrează cu 4 combine. V i şi cxccui lucrărilor dc întreţinere raionul Alba, gospodărie cc ,i obţinut nul Haţeg care au terminat cu seceratul Deva 43,5%
fiecare brigadă, cc s-a realizat şi ceea teza zilnică : 32 hectare. a cultur a tovarăşilor Nagy Ale şi obţine rezultate din cc în ce mai orzului pc întreaga suprafaţă şi sînt Orăştle 41,6% |
ce mai trebuie făcut în fiecare do In afara muncii efectuate cu com xandru. cl Crişan, Maria Sonea, bune pc linia întăririi ei cconomico- avansate şi la recoltatul griului se nu
mără şi cele din Ruşi, Haţeg şî Bretea
meniu. binele, se vor recolta manual culturile Elena H, Maria Hăngău, Rozalia organizatoricâ, îndeplinirii angaja Strei iar recent au început strînsul re Alba 27.?% |
D espre toate acestea ni s-a poves de pc 139 ha. Flecare colectivist are Rusan şilţî alţii. Le cunoştea re mentelor luate de a realiza peste pre coltei de grîu şi colectiviştii din Boşo- Hunedoara 18,00% j
tit intr-una din zilele trecute,
zultatele ie vorbea despre ei
cu
vederile planului de producţie
din
sarcini concrete. Membrii comitetului
Vorbindu-ni-sc despre organi de partid, ai consiliului dc conducere deosebită;urie si entuziasm. Ne-a acest an un spor de cel puţin 150 kg rod, Bretea Romînă, Gînţaga, Ostrov, Haţeg 12,9% |
zarea şi desfăşurarea campaniei dc condus aji |j „Panoul fruntaşilor" grîu, 200 kg porumb, 1.000 kg sfe Peşteaiu şî llin alte părţi.
strîrgcrc a recoltei am aflat că în a- al gospodăriei au răspunderi precise. unde eratezentate fotografiile cî- clă de zahăr etc. la flecare hectar. PETRE FARCAŞHJ Sebeş 10,9% | “
ceasiă vară trebuie sa se recolteze Ion Aron se ocupă de buna funcţio torva coUşti. GH. CALINESCU responsabilul subredacţiej volun Asta-s eu şî n-am ce face...-
tare din Haţeg Brad O IA —
Desen de V. MIHAîLESCU.
O