Page 52 - 1964-07
P. 52

Nr.  2970                                                                                                 Drumul  socialismului
                                                                                                                                                                           mi a






















                                                                                 P R E Z E N T A   u z i n e i                                                Stei-  -                                                                  ____ ;

                                                                                                  P E S T E   H O T A R E                              Creţ/eren  produc-
                                                                                                                                                      (iei   globale   şi          3 4 , 3 »                               _    ,   s  j r v  j
                                                                                       U.M.C.  Trei  iniţiale  cu  care  se  mîndrcşlc  fiecare  muncitor  care  poartă  în   a   productiv Utilii
                                                                                    buzunar  legitimaţia  cu  aceeaşi  inscripţie.  Pentru  ei  aceste  litere  înseamnă   muncii  la   U.  M.   'oducţia globală  rroduclivilaiea
                                                                                    „Marca  fabricii",  munca  lor.  Mai  mult,  U.M.C.  înseamnă  prestigiul   uzinei,   Cuqtr  Işi  arc  ex-
                                                                                    al  patriei  care  o  găzduieşte  ţi-i  dăruie  cu  generozitate  tot  cc  cuprind   cu­  ptieaha  în  lărgirea                             muncii
                                                                                    vintele  „condiţii  optime  dc  muncă,  dc  creaţie,  de  viaţă".  Şi  răspunsul  mun­  capacităţilor  exis­
                                                                                    citorilor  la' condiţiile  create,  respectul  lor  faţă  dc  marca  fabricii  îţi  găseşte   tente  şi  construi­
                                                                                    expresia  în  calitatea  produselor  care  ies  din  ateliere,  pe  poarta  uzinei,  luând   rea  unor  noi  copa­
                                                                                    drumul  marilor  fabrici,  pătrunzînd  în  casele  cetăţenilor  din  ţară  ţi  de  peste   ci Iu li  de  producţie.
                                                                                    hotarele  patriei.                                                  In  acest  scop  In
                                                                                        Da,  peste  hotare.  Sînt  multe  ţările  care  au  solicitat  ţi  solicită  produse  cc   perioada  1948-1063
                                                                                                                                                      s-au  investit   fon­
                                                                                    poartă  inscripţia:  „U.M .C."  ţi  alături  un  nume  scump  nouă  tuturor:  „Româ­
                                                                                                                                                      duri  iientru   con­
                                                                                    nia*4.
                                                                                                                                                      strucţii  industriale
                                                                                       Maşinile  unelte  ţi  maşinile  de  cusu t  pe  care  stau  scrise  cele  trei  iniţiale
                                                                                    cuprind  în  ele  eforturile  încununate  dc  succes  ale  muncitorilor,  tehnicienilor   şi  dolari  cu  utilaje
                                                                                    ţî   inginerilor  din  Cugir,  pentru  ridicarea  nivelului  tehnic  al  producţiei.  Apre­  In  valoare  dc  pes­
                                                                                                                                                       te  230.000.000   lei.
                                                                                    cierea  dată  la  expoziţiile  din  ţară,  dar  mai  ales  la  expoziţiile  şi  tîrgurilc  in­
                                                                                    ternaţionale  unde  produsele  expuse  de  U.M.  Cugir  s-au  situat  în  centrul  aten­  1948                     4964
                                                                                    ţiei  specialiştilor,  exprimă  de  fapt  înaltul  grad  dc  tehnicitate  la  care  au  fost
                                                                                    executate,  dezvoltarea  pe  care  a  luat-o  construcţia  dc  maşini  în  patria  noastră.
                                                                                        Iată  cîteva  cifre  care  reflectă  prezenţa  tot  mai  marc  a  produselor  Uzinei
                                                                                    metalurgice  din  Cugir  peste  hotare.
                                                                                        0   In  anul  1961  maţini  unelte  fabricate  la  U.M.  Cugir  au  fost  expuse  ja
                                                                                    două  expoziţii  internaţionale  (cea  dc  la  New  Dclhi  —  India  ţi  Frankfurt  —
                                                                                    Germania),  iar  două  tipuri  dc  maşini  de  cusut  au  fost  prezentate  la  expoziţiile                                        r .
                                                                                    dc  la  Casablanca,   Izniir,  Salonic,  Tripoli.  In  acelaşi  an  statul  nostru  a  ex­  S  c  r  i  s  o  a  r  e  a     n              4    0     3     5
                             U.M.C.  fabrică  toi  mai  multe  maşini  unelte.
                                                                                    portat  freze  universale  ţi  peste  1000  de  maţini  de  cusut  fabricate  la  Cugir.
                            \F IH :  un  nou  lot  dc  maşini  <jata  pentru  cxicdilic                                                                  A m   în  faţă  un  dosar  destul  de  cu ­
                                                                                    _______                           0   Numărul  maşinilor  unelte  expor­                             In stitu tu l  de  cercetări  şi  p ro ie ctă ri   poale  face  acest  lucru.  U zina  a  fost
                                                                                                                    tate  ţi  prezentate  la  expoziţii  creşte  ţi   p rin ză to r  Pe  copertă  citesc  :  „F e li­  e le c tro te h n ice   d in   Bucureşti.  înzestrată  cu  u tila je   de  un  nivel  teh­
                                                                                                                                                       citări,  p ro p u n e ri".  In  in le rio r
                                                                                                                                                                                   sînt
                                                                                                                    mai  mult  în  anul  1962,  cînd  sînt  soli­  prinse  scrisori,  cred  din  toate  c o l­  Răsfoim  m ai  dep a rte   dosarul.  A lte   nic  rid ica t,  aşa  cum   sînt  m aşinile  de
                                                                                                                    citate  dc  10  ţari.
                                                                          •   •
                                                                                                                      0   Anul  1963  aduce  în  expoziţiile  in­
                O   a  n ive lu l  te Iun eu  mo                                                                    ternaţionale  noi  produse   fabricate  la   ţu rile   ţă rii.  A legem   una,   la  în tîm -   scrisori,  alte  fe lic ită ri,  alte  elo g ii  la   sudat  e le c tric    cu   role,   stru n g u ri,
                                                                                                                                                                                                                            prese,  m aşini  de  tu rn a t  sub  presiune
                                                                                                                                                                                         adresa  unui  produs  al  in d u strie i  ro-
                                                                                                                                                      plare.  Poartă
                                                                                                                                                                    num ărul  4.035  şi  e
                                                                                                                    U.M.C.  Astfel,  maţina  dc  rectificat  ro­  datată  10 m a rtie   1964.  D in   le x l  re ţi­  m îneşlî.  O a m e n ii  —  cei   cărora   le   şi  altele.  în tre g u l  c o le c tiv   de  m u n ­
                                                                                                                    tund  (UU-200)  a  fost  prezentată  la  5   nem :  „A m  văzut m u lte   m aşini  de spă­  sînt  destinate  lu c ru rile   —   se  decla­  că  este  a lcă tu it  din  oam eni  harnici
                                                                                 cu  ale  celor  mai  bune  maţini  similare
               La  elil ierarra  platriei noastre  de  sub  Dc  asemenea,  uzina  a  iteeput  fabri­  de  pe  piaţa  mondială,  ceea  ce  reprezin­  expoziţii,  iar  maşina  dc  ascuţit   seule   lat  rufe,  in d ig e n e   $i  străine  U uele   ră  m u lţu m iţi  şi,  c o m p a rîm l  p ro d u ­  şi  p ric e p u ţi.  Aşadar,  toate   c o n d i­
             jugul  fa*tist  Uzin a  tncta lurgică  din  Du­  caţia  de  maţini  unelte  cu  ipuri  ţi  per­  tă  un  succes  deosebit  al  industriei  noas­  (UAS-200)  la  10  expoziţii.  Totodată  a   d in tre   acestea,  de  fa b rica ţie   străină,   sele  noastre,  fa bricate  de  uzine  ti­  ţiile .
             gir  avea o  activi late  reduia,  fabrietnd  formanţe  inferioare,  cu  aciuări  manu­  tre  constructoare  de  maţini,  care  în  cei   fost  expusă  ţi  prima  maşină  de  frezat   m i-au  p lă cu t  m u lt.  A cum   am  văzut   nere,  d a r  viguroase,  cu  cele  străine,   O rga n iza ţia   de  p a rtid   a  trasat  sar­
             produse mărunte de  lairg  HMifum,  rc-  ale,  executate  în  mai  multe secţii  ţi  cu   20  dc  ani,  sub   conducerea  Partidului   dantură  (FD-320)  ţî  noul  tip  dc  maţini   şi  maşina  „A lb a -lu x -2 ”  fabricată  la   le  preferă  pe  cele  ro m în cşti  C  un   cină  secţiei  m aşini  de  soălat  si  a lto r
             paraţii  dc  maşini pentrui  celiiparea  atc-  utilaje  existente  înainte  dc  nţionalizarc.          de  cusut  „Rodicn*4.                                                fapt  care  re ţin e   atenţia   şi   um p le    cadre  de  specialişti   d in   uzină   să
             1 icrelor  (3.F.R,  fi  ialtele. D ttpi  naţionali­  Necesităţile  economici  nţioitalc  au   Muncitoresc  Romîn,  s-a  ridicat  la  ni­  0   Anul  acesta  produsele  uzinei  mc-,   C ugir.  Va  rog  sa  mă  credeţi  că  sînt   inim a  de  b u cu rie .  Aceasta  este  ade­  studieze  p o s ib ilită ţile   p e n tru   reali­
             zarea  priincipalelo r  mijlctate  de  produc-  impus  ca  întreaga  munca  de  concepţie   velul  celor  mai  bune  industrii  dc  acest   talurgîcc  din  Cugir  expuse  în  Pavilionul   entuziasm at  ;  le  lasă  în   urm ă   pe   vărata  su p e rio rita te   realizată  în  cei   zarea  unui  tip  de  maşină  şi  m ai  bun.
             ţie,  avtmJ  in  vcd«Te  necesitiţîlc  mereu  în  uzina  să  fie  îndreptată  în  direcţia   gen  din  lume.  R.P.R.  la  Tîrgul  internaţional  din  Lcip-   toate...  Sînt  m în d ru   că  p ro d u ce m   a-   20  de  ani  lib e ri  ai  p o n o ru lu i  nostru.   Aşa  s-au  născut  m aşinile  „A lb a -lu x -
             sporite  p«litru  dotarea  r conomiei  naţio-  proiectării  ţi  execuţiei  dc  m ţini  de  cu­  Ing.  NICOLAE  MARCEA   zig  s-au  situat  în  centrul  atenţiei  spe­  semenea  m aşini  despre  care  oam enii   D ar,  pînă  la  aceste  scrisori  de  fe li­  2"  şi  „A lb a -lu x -3 ".  Deşi  are  la  baza
             mie  cu maşini  un  ;  aţe hiat  metale  sut  ţi  maţini  unelte  dc  aţcfcat  metale,   director  tehnic   cialiştilor  din  diferite  ţări,  care  au  apre­  sa  spună  că-s  cele  mai  b u n e ” ...  Sem­  citare  d ru m u l  a   fost   greu,   chiar
             de  m ire complex!itate  |i la  un  înalt  ni-  dc  diferite  tipuri  noi   ţi  prformanţe   al  U.  M.  Cugir  ciat  calitatea  şl  nivelul  lor  tehnic  nează  M ăracineanu  Ovî.diu,  de   la  foarte  greu...  acelaşi   p rin c ip iu    „A lb a -lu x -2 ",  o
             vel  tehn ic,  de*voiItarea  < lc  perspectiva  a  superioare,  la  nivelul  tehnici  mondia­                                                                                                                  m ai  bună   şi   m ai  frum oasă   decît
             uzinei  a urmat  do uă  d i principalei  pro-  le.  Cu  forţe  proprii  s-a  proiccit  ţi  exe­                                                                               ...Fabricaţia  m aşinii  de  spălat  rufe-   „A ib a -lu x -1 "  ;  în  plus  are  un  preţ  de
             filarea  p< entru  fab  de  majini  unei-  cutat  maţina  dc  cusut  „SuperCasnica"                                                                                         M.S.R  — a  în ce p u t  de  p u ţin i  ani.  S-a   cost  cu  aproape  27  la  sută  m ai  scă­
             te  de  aţeIscat  meuile  ţi  prnfilarea  pentru  între  anii  1954-1959,  maşină  înzimătaţi-                                                                              realizat  un  p ro to tip   —   n u m it  „A lb a -   zut.  G  ro d u l  cerce tă rii  în  fu n c ţiu n e
             fabricaţi:i  de  maţi  cusut  casnice  st  tă  faţă  de  tipul  iniţial,  iar  dii  1959  ţi                                                                                lu x-1 n  —   care  a  cîştigat  repede  a-   a  tip u rilo r  p recedente,  al   perseve­
             industria Ir.  Pe  acieste  căî,  sub  indrunta-  pînă  în  prezent  uzina  a  fabrrat  încă                                                                                prccie rî.  Gste  în tr-a d e vă r  o   maşină   renţei  în tre g u lu i  co le c tiv   D m   aceas­
             rra  organrtar  de par: ui.,  uzina  s-a  dez-  două  tipuri  de  maţini  de  cusut .Ileana"                                                                                bună,  com plexă  ;   încălzeşte   apa,   ta  s-au  născut  îm b u n ă tă ţiri  substan­
             soltat  aia  dc  an prin  Uirgirea  capaciia-  ţi  „Rodica*4  ale  căror  performaţe  con­                                                                                  spală,  lim pezeşte,  stoarce.  G o sp o d i­  ţiale  ;  m o to ru l  de  acţionare  e  sus­
             ţitor  cxr«tente  fi prin  construirea  unor  curează  pe  piaţa  mondială.  De aseme­
             noi  tapaic itiţi  de  | produc    nea,  s-a  rcuţit  să  se  pregătească  î  să  se                                                                                        nele  erau  m u lţu m ite .  D e  atunci  au   pendat  d ire c t  pe  axul   c e n trifu g e i,
                                                pună  în  fabricaţie  din  1963  un model                                                                                                în c e p u t  să  sosească  şi  scrisorile  de   ceea  ce  realizează  un  mers  lin iş tit
               In  fclij|  acesta, volumul  producţiei  a                                                                                                                                fe licita re .  C itam   una  :  „D e   m u lt  am   a!  m aşinei,  o  m ai  m aro  siguranţă  în
             crescut în  mod luiniaiiţiaf,  în/csuind  superior  dc  maţină  dc  cusut  imUtria-                                                                                         aşteptat  să  cum părăm   o   maşina  de
                                                lă,  cu  4000  dc  împunsături  pe  mint,  cu
                           I;  _  „
             economi.a  naţio tu U  CU  l»  cantitate  maic                                                                                                                                                                 exploatare  ;  b a zin ul  e  din  tablă  in o ­
             de  «rodijsc  de  un nivel tehuii  superior.  suveică  rotativă  ţi  ungere  centrali                                                                                       spălat  rufe  bună.  In  sfîrşit,  am  reuşit.   xidabila  ;  m u lte    piese   im p o rta n te
               aci  între  anii  1948-195Q  u/mn  a  fabrt-   In  ceea  cc  privcţtc  fabricaţia  denu                                                                                   A m   cu m p ă ra t  „A lb a -lu x -1 ".  A m .  fo ­  sînt  realizate  d in   mase  plastice.
               it  în  total  116  majini  unelte dc  aşcHiat   ţini  unelte,  uzina  a  făcut  progrese Ico-                                                                            lo sit-o   şi  o  folosesc  şi  acum .  R ezul­
               »ctalc  ţi  4914  maţini  dc  cu*ut,  t-a  i|u tu    sebit  dc  importante.   Dacă  cu  ar,  in                                                                           tatul  :  excelent.  M u lţu m im   c o le c ti­  O   scrisoare  de  m u lţu m ire .  Bene­
               t  în  anul  1964  vi  te  fabrice  680  ma­  urmă  v-2u  fabricar maţini-unelte în an-                                                                                   v u lu i  care  a  creat-o  şi-i  transm item    ficia ru l  unui  produs  îşi  exprim ă  sa­
               ni  unelte  ţi  80. COC  maţini  de  cusut.-   tltăţi  mici  ţi  dc  tipuri  inferioare.  în  re-                                                                         urări  de  noi  succese".  Semnează  Se-   tisfacţia  faţă  de  b u n u l  cum părat  şl
               olumul  producţiei  globale  a  crescut  in   zent  se  fabrică  în  serie  5  tipuri  dc  ia-                                                                            găreianu  N icolae  şi  soţia,  din  U rz i-
               164•  faţă  de  194 X.  oe  34,3  ori.  produc-   ţini  unelte  moderne  ţi  sînt  în  pregărc                                                                            cenî.                              fe licită   co le ctivu l  care  l-a   realizat.
               vitatra  muncii  de  7.39  ori.  iar  nttnu-   pentru  intrarea  în  fabricaţie  încă  Gti-                                                                                                                  U n  gest  frum os,  care  exprim ă  m u lt.
               il  mediu  de  salariaţi  dc  4,65  ori.  puri  de  maţini  unelte.                                                                                                         C o le ctivu l  U zin e i  „3 0   D e ce m b rie '’   Aceasta  dovedeşte  că  p rodusele  fa­
               La  începutul  fabricaţiei,  maşina  dc  cu*   Se  fabrică  curent:   maţina  de  freit                                                                                   din  C ugir,  în d e m n a t  de  co m u n işti,   bricate  de  in d u stria   noastră  socialis­
               it  i-a  executat  în  mai  multe  secţii  ţl   universală  ţi  verticală,  maţina  dc  »*eii-                                                                            nu  s-a  m u lţu m it  cu  acest  succes.  Se   tă  sînt  din  ce  în  ce  m ai  bune,  la
               ra  de  un  tip  inferior,  atu  ca  aspcvt,   ficat  plan,  nnţina  de  rectificat  rotuj,                                                                               p o t  fabrica^ m aşini  m ai  tra in ice ,  mai   n ive lu l  c e lo r  m ai  bune  de  pe  piaţa
               instrucţie,  cit  fi  ca  linuri  dc  mecants»  maţina  dc  frezat  roţi  dinţate  şi  maşi.i                                                                             frum oase,  maî  ie ftin e   —   a  fost  h o -   m ondială.
                                                universală  dc  ascuţit   seule.   Maşini-
                                                unelte,  proiectate  dc  U.M.C.,  înccpid                                                                                               tărîrea  generală.  Şi  într-adevăr,   şc        N.  A N D R O N A C H E
                                                din  1961,  sînt  toate  cu  acţionare  cic*   robr/cof/a  de  maşini   unelte
                                                tro-hidraulică  ţi  execută  lucrări  în  i   a  luai  o  marc  dezvoltare.  Dc  ta
                                                clu  automat.                      numărul  mic şl tipurile  inferioare
                               ic«i  o            De  remarcat  este  faptul  că,  datorii   cc  se  fabricau  înainte,  in  pre­
                         in d i   tu n          calităţii  superioare  a  maşinilor  dc  cusi   zent  U.M.  Cugir  a  ajuns  să  fa­  Profil contemporan
                         il  ţi                 ţi  maşinilor  unelte,  uzina  a  participa   brice  In  seric  5  tipuri  dc  ma­
                                                cu  aceste  produse  la  diverse  târguri  ş   şini  unelte  moderne.
                                                expoziţii  internaţionale,  unde  s-a  bucii   IN  FOTOGRAFIE:  Maistrul   înt  două  oraşe  la  Cugir.   Cel   nerilor  Dieti  şi  Vlasia.  a  profesorului   Dineu  Nicolae,  vîcc  campion  R.P.R.  la
                                                rat  de  aprecieri  deosebite.     Mau  V irq il  lacc  ultima  ve rifi­  S  construit  în  cîmp  şi  cel  recon­  Gcorgcscu,  a  doctorilor  Foriş,  David.   categoria  grea  pe  anul  1964  este  chemat
                                                                                   care   la  maşina  dc   rec.*i/ica/
                                                  Caracteristicile  produselor   fabricaţi                                struit  dc-alungul  celor  două  rîu-   Stanciu...             a  face  parte  din  lotul  de  juniori  în  ve­
                                                în  prezent  la  U.M.C.  sînt  comparabile  plan.                   ri.  Două  oraşe,  dar  o  singură  grădină   ** v. upă  cc  Gheorghe  C hirii  o  sfă-   derea  întîlnirilor  internaţionale  cc  vor
                                                                                                                    dc  flori,  sădită  şi  îngrijită  de  mîna  har­  tu isc  să  renunţe  pentru  un  an   avea  loc...4'.
                                                                                                                    nică  a  locuitorilor,  O  data  cu  primele   la  activitatea  artistică,  deoarece   Preşedintele  asociaţiei  sportive  „Meta­
                                                                                                                    mîngîicri  primâvăraticc,  gospodarii  din   clasa  a  XI-a  serală  îi  solicita  mai  mult   lurgistul",  z.îmbi.  „încă  unul  se  ridică",
              Cadrele  de  azi                                   ş      Q c mi ine                                  circumscripţia  46  au  chemat  cugirenii   uzină,  Stela  nu a maî avut astîmpăr  Re­  îşi  zise.  Pe  frezorul  Ilîe  Cioca  l-au  des­
                                                                                       A a
                                                                                                                                                       timp  dc  studiu  după  orele  dc  muncă,  în
                                                                                                                    să-şi  înfrumuseţeze  localitatea.  Au  răs-
                                                                                                                                                                                         coperit  la  concursul  republican  de  at­
                                                                                                                    pus  toţi,  s-au  întrecut  toţi.  Au  răsărit
                                                                                                                                                       nunţarea  la  aria  care  îi  devenise  atît  de
                                                                                                                    scuare,  zone  verzi,  alei  pietruite.  Hăr­  dragă  în  ultim ii  10  ani  era  grea.  Intr-o   letism  dc  la  1  Mai,  Acum  c  în  lotul
                                                                                                                                                                                                                  suliţaşul
                                                                                                                                                                                                     In  Germania,
                                                                                                                                                                                         republican.
                                                                                                                    nicia  lor  a  transformat  oraşul  în  gră­  scară  se  hotărî.     Gheorgho  Popcscu,  din  asociaţia  noas­
                Concentrat  asupra  desenului  pe  cnrc-l   maî   uşor   cînd  sînt  ajutaţi  în  studiu  trec  acum  tovarăşii  săi  mai  tineri  şi  dc   dină,  aducînd  în  acelaşi  timp   sfatului   Tovarăşe  C hirii,  mi-c  greu.  Nici  nu   tră  a  luat  locul  I.  Sportul  a  devenit  tot
              studia,  tehnologul  Gheorghe   Ispravnic   dc  inginerii  din  uzină.  Şi  inginerii   îi  aceea  este  gata  oricîad  să-i  ajute   în   popular  economii  dc  aproape  500.000   pot  învăţa.  Dati-mi  rol  în  noua  piesă   mai  îndrăgit.  La  faza  pe  oraş  a  spnr-
              nu  observa  că  cineva  se  apropie  dc  ma­  ajută  cu  dragă  inimă.  Doar  nauIţi  din­  pregătirea  lor.  lei.                     şi  promit  că  munca  mea  dîn   uzină,   tachiadci  republicane,  s-au  întâlnit  9.453
              sa  lui  de  lucru.  Abia  cînd  vru  să-şi  ia   tre  ci  au  parcurs  acelaşi  drum.  Au  por­  Ca  Oniga  sînt  mai  m ulţi  ingineri  în   Dc-a]ungul  celor  două  rîuri,  răsfirate   şcoală  şi  dc  pe  scenă  va  fi  cea  dorita   do  sportivi.  Trei  sferturi  din  locuitorii
              rigla  dc  calcul  dădu  cu  ochii  dc  vizi­  nit  dc  la  simpli  muncitori,  lată-1  dc   uzină.  Biografiile   tovarăşilor  Nicodim   pînă  sub  poalele  dealurilor,  construc­  de  noi  toţi.  Cugirului.
              tator,  caic  privea  şi  el  la  desen.  pildă  pe  Cornel  Oniga...  Roşea,  director  general  al  U.M.C.,  N i­  torii  maşinilor  unelte  şi-au  ridicat  case   Şi  Stela  Dorobanţii  şi-a  reluat  ncti-
                —  Mă  scuzaţi  tovarăşe  Oniga,  n-am   Copil  al  unei  fam ilii  din  Cugir,  în  colae  Mareea,  director  tehnic,   Viorcl   noi.  Aproape  400.  vitato.a  alături  dc  Maharînov,  Morar,   ★
              observat...                                                                                                                                                                  In te n ţio n ă m   cîteva  c in e :  8.03*
                                                 1940  intră  ucenic  la  Şcoala  profesională  M iliuţ,  şeful  serviciului  scule,  Ion  Bu-        Crîstcscu,  Ioncscu,  Banciu,  Kovar...  cei
                —  Lasă  asta  acum,  spune-mi  mai  bine                                                                 oncria  telefonului  tăie  liniştea                              IjvyfJşi   72.243.   Prima   reprezin­
                                                 din  localitate.  După  patru  ani  lucrează  diu,  şeful  secţiei  mecanică  l,  şî  ale  al­  încăperii.  Ioana  ridică  recepto­  35  dc  colegi,  artişti  amatori,  împreună
              cum  te  descurci?  Am  intrat  pe  aici  şi   ca  lăcătuş  în  uzina  din  Cugir.  Obser-  tor  40  dc  ingineri  de  la  Uzina  metalur­  cu  care  au  aniversat  dc  curînd  15  ani   tă  numărul   cititorilor  biblio­
                                                                                                                          rul.
              am  vrut  să  văd  ce  faci.       YÎndu-sc  însă  că  arc  înclinaţie  spre  de­  gică  din  Cugir  se  aseamănă  din  multe   —  Da...  Pentru  simbatâ  şi  dumini­  dc  muncă  artistică,  împreună  cu  care   tecii  clubului  din  Cugir.   A  doua,
                —  Şi  cu  aveam  dc  gînd  să  vă  caut.   sen  este  folosit  ca  desenator  tehnic,  pînă  aunctc  de  vedere  cu  biografia  ingincru-   că  ?...  Mai  încape  vorba ?/  Itinerarul   au  adus  locuri  dc  frunte  la  concursurile   numărul   cărţilor.   Reţineţi  :   72.243
              Aici  mă  descurc  cil  nu-i  vorbă,  dar  am   în  1949.  In  acelaşi  timp,  dornic  de  în­  uî  Oniga.  Majoritatea  au  trecut   prin   artistice  pe  regiune  şi  chiar  pe  ţara.   cărţi   citite   în   nunui   6   luni   dc
              nevoie  dc  cîteva  lămuriri  pentru  facul­  văţătură,  Cornel  Oniga  urmează  cursu­  >ăncilc  şcolii   profesionale  din  Cugir,   îl  stabilim  acasă.  Bine,  Ionică.  15  ani.  în  care  artiştii  amatori  au  dă­  oamenii  Cugirului  dc  azi,  oameni  care
              tate.  Am  maî  cerut  dc  cîteva  ori  aju­  rile  fără  frecvenţa  ale  şcolii  medii.  Apoi   oţi  au  lucrat  apoi  ca  muncitori   în   La  capetele  firului,  Ioana  si  Ion  Daian   ruit  cugircnilor  peste  400  dc  spectacole   au  şters  întunericul  găsind  în   slovă
              torul  tovarăşilor  ingineri  de  alei,   nu   este  trimis  dc  uzină  la  facultatea  mun­  «zină  şi  apoi  au  urmat  diferite  facul-   au  lăsat  în  furcă  receptoarele.  Un  zîm-   cu  peste  100  de  piese.  Azi,  Stela,  care   drumul  spre  lumină.  Şi  încă  cîteva  ci­
              vreau  să-î  deranjez  mereu...    citorească  din  Timişoara  cu  durata  de  ăţi:  unii  cu  frecvenţă,  alţii  fără  frec-   bet  comun  le-a  deschis  feţele.  Da,  după   a  luat  cu  succes  examenul   dc  maturi­  fre  din  acest  an  :  865  şi  171.969,  Prima
                —  Ei,  asta-i.  Doar  nu  crezi  că   se                          cnţă.  Şi  astăzi  se  numără  printre  ca­  amiază  vor  stabili  împreună  cu  cei  doi   tate,  se  întilncştc  scară  dc  scară   cu   c  numărul  spectacolelor  de  film  şi  de
              supără  careva.  Parcă  noi  n-ant  trecut   întors  la  Cugir.  din  1951   pînă   în   rele  dc  nădejde  ale  uzinei.  Iii.  itincrarîul  viitoarei  plimbări.  Lăcă­  colegii  ci  în  sala  studio  a  clubului.  Pre­  teatru,  a  doua,  numărul  spectatorilor.
              prin  aceleaşi  greutăţi?  Vino  şi  te  aju­  1954,  lucrează  ca  tehnician  şi  în  acelaşi   In  acelaşi  timp  se  pregătesc   viitoa­  tuşul  de  la  sculăric  va  trece  la  volan  şi   gătesc  o  piesă  nouă.  In  celelalte  săli.   La  maşinile  moderne,  de  înal­
               tăm.                                                                                                 împreună  cu  familia  va  porni  să  cu­                                                                 ta  tehnicitate  cu  care  a  fost  do­
                                                 timp  urmează  fără  frecvenţă  cursurile   re  cadre.  A lţi  patruzeci  dc  muncitori               400  dc  arţişti  amatori  din  formaţiile
                ...Discuţii  asemănătoare  se  aud  dese­  Institutului  Politehnic   din   Bucureşti.   tehnicieni  urmează  în  prezent  cursu-   noască  noi  frumuseţi  ale  ţării.  O  plim­  corală,  dc  dansuri,  orchestră,  fanfară,   tată  Uzina  metalurgică  dm  Cu­
              ori  în  atelierele  sau  birourile   Uzinei   După  ce  a  prim it  diploma  dc  inginer   lc  de  zi  fa  diferite  facultăţi  din  ţară,   bare  plăcută,  aşa  cum  au  fost  cele  dc   brigăzi  artistice  de  agitaţie  pregătesc   gir  lucrează  oameni  cu  o  bună
              metalurgice  din  Cugir. Tinerii  muncitori   a  fost  numit  în  mai  multe  funcţii  de   r  cinci  tovarăşi  le  urmează  fără  frcc-   programe  pe  care  le  vor  închina  marii                          calificare.
              şi  tehnicieni  care  urmează  cursurile  fără   răspundere:  metodist,  şef  grupă  tehnic,   :nţă.  Ia  Cluj,  Sibiu  Cîinpia  Turzii...  sărbători  din  August.                                                lată-l  în  această  fotografie  pe
               frecvenţă  ale  diferitelor  facultăţi,  soli­  şef  al  serviciului  tehnic.  In  fiecare  loc   Acelaşi  lucru  se  poate  spune  şi  des-   In  fiecare  sîmbăta  şi  duminica  por­  ovarăşul  Virgii  Rapeea  deschide   Gheorghe  Crăciun,  unul   dintre
               cita  ajutorul  inginerilor.  Gheorghe  Is-   a  condus  cu  pricepere  oamenii  dc  care   c  cadrele  uzinei  „30  Decembrie"  din   nesc  din  Cugir  14,  15,  16  autoturisme.   T  plicul  şi-şî  plimbă  privirea  pe  frezorii  pricepuţi  ai  uzinei,  exe-
               pravnîc,  din  cadrul  serviciului  tehnic,   răspundea,  organizînd  temeinic  nc:ivi-   -caşi  localitate.  Aici,  13  din  ingineri   A  muncitorilor  Daian  şi  Babricov,   a                            culînd  atent  o  piesă  de  precizie.
               este  student  l.i  Braşov.  împreună   cu   tatca  dîn  sectorul  său.  Din  1959  C oncl   fost  la  început  muncitori  în  uzină,   tehnicianului  Dc  Gaspero  losif,  a  ingi­
               el  este  şi  Ilic  Julea,  din  secţia  mecani­  Oniga  a  fost  numit  şef  de  serviciu  în   in  prezent  alţi  9  tovarăşi  se  pregă-
               că  I.  A lţi  trei  tovarăşi  de  asemenea  ur­                     c  pentru  a  deveni  ingineri,  condu-
               mează  cursurile  fără  frecvenţă  ale  altor   cadrul  serviciului  tehnologie»  unde  lu­  ■orii  de  mîinc  ai  atelierelor  în  care
               facultăţi  din  ţară.  Se  pregătesc   ei   şi   crează  şi  în  prezent.  lucrat.                     Două  noţiuni  —  preţuire  şi  om  —
               singuri,  dar  înţeleg  mult  mai  bine  şi  Cunoaşte  deci  greutăţile   prin  care    R.  BUD1N    s-au  alăturat  şi  merq   insolindu-so   P r e ţ u i r e                       o m u l u i
                                                                                                                    prin  w/.ine  şi  mine,  prin  loboraioarc  şi
                                                                                                                    pe  oqoare,  in  spitale  şi  şcoli,  pretu­
                                                                                                                    tindeni.  Preţuire  c  atributul  vrem uri­
                                                                                                                    lor  noastre  noi.  vrem uri  ce  au  prins
                         , 1 -  rF 'l'fb y -                                                                                                           două  ori  pe  7.1,  Mă  aşteaptă  cel  mai   ieri  un  medie,  a7.i  26.  Ieri,  doi  oii-   tnăllat  3  blocuri,  cînd  pentru  ci  s-a
                                                                                                                    să-şi  împlinească  tinereţea  şi  Irunui-                                                              construi/  un  chd)  ii\  cate  sute   dc
                                                                                                                    scica  in  anii  libertăţii,  ani  cate   au   mic  dintre  copii,  A l  cincilea.  Pentru   d a n ii  sanilaii,  azi  peste  100  cadre
                                                                                                                                                       to ii  cinci,  sloiul  mi-a  acordat  conce­  sanitare  cu  pregătire  medie.  Iert,  un   muncitori  şi-au  afirmat  veleităţile  ar­
                                                                                                                    transformat  robul  In  stăpln,  cate  au                                                               tistice,  Cum  să  nu  vorbeşti   despre
                                                                                                                    scos  omul  din  anonimat,  dindu-i  pu­  diu,  ajutor  de  sarcină  şi  lehuzic,  orc   dispensar,  azi  un  spital  şi  o  policli­  preţuirea  omului  cind  in  primele  cin­
                                                                                                                    tinţa  sd  se  afirme,  să-Şi  dezvolte  ap­  reduse  de  muncă...  A til  n  s/xiş  munci­  nică  dotată  cu  laboratoare,  cu  cabi­  ci  luni  ale  anului,  salariul  mediu  al
                                                                                                                     titudinile,  să  pornească  entuziast  pe   toarea  toana  Jiboleanu  şi  a  ieşit  gră-   nete  pentru  toate  specialităţile,   cu
                                                                                                                                                       bită  pe  poarta  uzinei  .,30  Decembrie".  aparatură  modernă.  Ieri  o  şaretă,  azi   m uncitorilor  a  crescut,  la  cele  două
                                                                                                                    drumul  făuririi  viefil  noi.                                                                          uzine,  ta(ă  dc  izerioada  corespunză­
                                                                                                                                                        —  Fillp,  băiatul  meu,  e  in  ultim ul   4  QUtosalvârl,..  Ne-ar  putea  Vârbi  cet
                                                                                                                      Să  răsfoim  cîteva  Iile  din  cartea  en­                                                           toare  a  anului  trecut,  cu  3,31  ta  sutd
                                                                                                                    tuziasmului  in tilnită  jn  uzinele  mari   an  h   politehnică  Ca  mi inc  se  în­  peste  500  de  muncitori  care  şt-au  pc4   şi  respectiv  4,69  Iu  sulă,  tar  acum,  ca
                                                                                                                                                                                         uccut  concediile  încă  in  primele  iutii
                                                                                                                    din  Cuqir,  oraş  însemnat  cu  majus­  toarce  inginer,  Tovarăşii  din   uzină   ale  anului  în  staţiunile  bulnco-ciima-   răsplată  a  celor  cc  muncesc  şi  a  suc­
                                                                                                                    cule  po  paria  economică  a  regiunii.   l-au  trimis  la  şcoală■  De  aici  primeş­  ferice.  A'c-a;  putea  vorbi  munciloa»   ceselor  deosebite,  partidul  şt  guver­
                                                                                                                    Dtntrc  miile  de  oameni  prinşi  in  en­  te  bursă.  Celăfalt  e  In  anul  II  la  l.S E.           nul  a  venit  cu  o  nouă  /întărire  de
                m                                                                                                   tuziasmul  muncii  am  invitat  ciltva  sd   Ce-i  trebuie  mai  mult  unei   mume   relo  mnmo  cărora  II  s-au  acordat  in   majorare  a  salariilor,  de  ridicare   a
                                                                                                                    ne  vorbească  despre  ptcpiirea  dc  care   văduve ?  SI  ochii  muncitoarei  Ana   acest  an  peste  300,000  lei  ajutoare  de   nivelului  lor  dc  trai ?
                                                                                                                    se  bucură.                        Pielişan  se  umeziră.            sarcină  şi  lehuzic.  Ne-ar  putea  votbi   „ Preţuire  omului,  multă  preţuire'’,
                                                                                                                                                        Să  ne  oprim  aici,  deşi  nc-ar  putea   cele  peste  1S>()Q  de  Iqm ilii  care  s-au
                                                                                                                      —  Vorbele  nu-şi  au  rostul.  Urmă-                              mutat  in  j/rartam entr/e  noi  ale  cdot   spun  oamenii  Cugirului,  făurarii  ma­
                                                                                                                                                       vorbi  m ulţi  Nc-ar  puica  vorbi
                                                                                                                                                                                     şi
                                                                                                                    rifl-nc  munca,  vizitafi-nc   lum ilii/e,   doctorul  loan  Dobocan,  directorul  spi­  71  dc  blocuri  construite  şi  date  in  lo-   şinilor  a  căror  tai mă  a  trecut  hota­
                                                                                                                    privifi-nc  chipul.  Ele  vă vo; spune mat   talului  \n  care  aproape  130  de  cadre   losinfă  in  anii  noştri.  Ce  să  mai  spin   rele  tării  O  spun  lo ji  ai Ci  pentru  ca:e
                                                                                                                    mult  decît  am  spus  noi...  $i  lăcătuşul                         despre  preţuirea  omului  cînd  pentru   munca  anilor  noştri  noi,  anii  liber­
                                                                                                                    Emil  Mărgfneanu  /dcu.            mcdlco-sanilare  stau  de  veghe  sănă­                              tăţii,  t-a  scos  din  anonimat,  tidicin-
                                                                                                                                                       tăţii  oameni/o/.   Doctorul   Dobocan   el  ş-au  alocat  numai  in  12  ani  aproa­
                                                                                                                      —  Pentru  mine  ziua  de  muncă   c                                                                  du-i  Iq  rangul  de  oameni  ai   zilelor
                    CUGIR,  Noile  blocuti  construite  in  ultim ii  ani  asigură  m uncitorilor  de  aici  coifa  optime  de  locuit,                ne-ar  putea  spune  şl  despre   grija   pe  48.000.000  lei  pentru   construcţia   noastre.
                                                                                                                    mai  scurtă,  ies  pe  poatla  uzinei  de  lată  de  om  de  acum  20  de  a n i:  da,  de  locuinje,  cînd  pentru  tineri  s-au  LUCIA  LICIU ,
   47   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57