Page 52 - 1964-07
P. 52
Nr. 2970 Drumul socialismului
mi a
P R E Z E N T A u z i n e i Stei- - ____ ;
P E S T E H O T A R E Creţ/eren produc-
(iei globale şi 3 4 , 3 » _ , s j r v j
U.M.C. Trei iniţiale cu care se mîndrcşlc fiecare muncitor care poartă în a productiv Utilii
buzunar legitimaţia cu aceeaşi inscripţie. Pentru ei aceste litere înseamnă muncii la U. M. 'oducţia globală rroduclivilaiea
„Marca fabricii", munca lor. Mai mult, U.M.C. înseamnă prestigiul uzinei, Cuqtr Işi arc ex-
al patriei care o găzduieşte ţi-i dăruie cu generozitate tot cc cuprind cu ptieaha în lărgirea muncii
vintele „condiţii optime dc muncă, dc creaţie, de viaţă". Şi răspunsul mun capacităţilor exis
citorilor la' condiţiile create, respectul lor faţă dc marca fabricii îţi găseşte tente şi construi
expresia în calitatea produselor care ies din ateliere, pe poarta uzinei, luând rea unor noi copa
drumul marilor fabrici, pătrunzînd în casele cetăţenilor din ţară ţi de peste ci Iu li de producţie.
hotarele patriei. In acest scop In
Da, peste hotare. Sînt multe ţările care au solicitat ţi solicită produse cc perioada 1948-1063
s-au investit fon
poartă inscripţia: „U.M .C." ţi alături un nume scump nouă tuturor: „Româ
duri iientru con
nia*4.
strucţii industriale
Maşinile unelte ţi maşinile de cusu t pe care stau scrise cele trei iniţiale
cuprind în ele eforturile încununate dc succes ale muncitorilor, tehnicienilor şi dolari cu utilaje
ţî inginerilor din Cugir, pentru ridicarea nivelului tehnic al producţiei. Apre In valoare dc pes
te 230.000.000 lei.
cierea dată la expoziţiile din ţară, dar mai ales la expoziţiile şi tîrgurilc in
ternaţionale unde produsele expuse de U.M. Cugir s-au situat în centrul aten 1948 4964
ţiei specialiştilor, exprimă de fapt înaltul grad dc tehnicitate la care au fost
executate, dezvoltarea pe care a luat-o construcţia dc maşini în patria noastră.
Iată cîteva cifre care reflectă prezenţa tot mai marc a produselor Uzinei
metalurgice din Cugir peste hotare.
0 In anul 1961 maţini unelte fabricate la U.M. Cugir au fost expuse ja
două expoziţii internaţionale (cea dc la New Dclhi — India ţi Frankfurt —
Germania), iar două tipuri dc maşini de cusut au fost prezentate la expoziţiile r .
dc la Casablanca, Izniir, Salonic, Tripoli. In acelaşi an statul nostru a ex S c r i s o a r e a n 4 0 3 5
U.M.C. fabrică toi mai multe maşini unelte.
portat freze universale ţi peste 1000 de maţini de cusut fabricate la Cugir.
\F IH : un nou lot dc maşini <jata pentru cxicdilic A m în faţă un dosar destul de cu
_______ 0 Numărul maşinilor unelte expor In stitu tu l de cercetări şi p ro ie ctă ri poale face acest lucru. U zina a fost
tate ţi prezentate la expoziţii creşte ţi p rin ză to r Pe copertă citesc : „F e li e le c tro te h n ice d in Bucureşti. înzestrată cu u tila je de un nivel teh
citări, p ro p u n e ri". In in le rio r
sînt
mai mult în anul 1962, cînd sînt soli prinse scrisori, cred din toate c o l Răsfoim m ai dep a rte dosarul. A lte nic rid ica t, aşa cum sînt m aşinile de
citate dc 10 ţari.
• •
0 Anul 1963 aduce în expoziţiile in
O a n ive lu l te Iun eu mo ternaţionale noi produse fabricate la ţu rile ţă rii. A legem una, la în tîm - scrisori, alte fe lic ită ri, alte elo g ii la sudat e le c tric cu role, stru n g u ri,
prese, m aşini de tu rn a t sub presiune
adresa unui produs al in d u strie i ro-
plare. Poartă
num ărul 4.035 şi e
U.M.C. Astfel, maţina dc rectificat ro datată 10 m a rtie 1964. D in le x l re ţi m îneşlî. O a m e n ii — cei cărora le şi altele. în tre g u l c o le c tiv de m u n
tund (UU-200) a fost prezentată la 5 nem : „A m văzut m u lte m aşini de spă sînt destinate lu c ru rile — se decla că este a lcă tu it din oam eni harnici
cu ale celor mai bune maţini similare
La elil ierarra platriei noastre de sub Dc asemenea, uzina a iteeput fabri de pe piaţa mondială, ceea ce reprezin expoziţii, iar maşina dc ascuţit seule lat rufe, in d ig e n e $i străine U uele ră m u lţu m iţi şi, c o m p a rîm l p ro d u şi p ric e p u ţi. Aşadar, toate c o n d i
jugul fa*tist Uzin a tncta lurgică din Du caţia de maţini unelte cu ipuri ţi per tă un succes deosebit al industriei noas (UAS-200) la 10 expoziţii. Totodată a d in tre acestea, de fa b rica ţie străină, sele noastre, fa bricate de uzine ti ţiile .
gir avea o activi late reduia, fabrietnd formanţe inferioare, cu aciuări manu tre constructoare de maţini, care în cei fost expusă ţi prima maşină de frezat m i-au p lă cu t m u lt. A cum am văzut nere, d a r viguroase, cu cele străine, O rga n iza ţia de p a rtid a trasat sar
produse mărunte de lairg HMifum, rc- ale, executate în mai multe secţii ţi cu 20 dc ani, sub conducerea Partidului dantură (FD-320) ţî noul tip dc maţini şi maşina „A lb a -lu x -2 ” fabricată la le preferă pe cele ro m în cşti C un cină secţiei m aşini de soălat si a lto r
paraţii dc maşini pentrui celiiparea atc- utilaje existente înainte dc nţionalizarc. de cusut „Rodicn*4. fapt care re ţin e atenţia şi um p le cadre de specialişti d in uzină să
1 icrelor (3.F.R, fi ialtele. D ttpi naţionali Necesităţile economici nţioitalc au Muncitoresc Romîn, s-a ridicat la ni 0 Anul acesta produsele uzinei mc-, C ugir. Va rog sa mă credeţi că sînt inim a de b u cu rie . Aceasta este ade studieze p o s ib ilită ţile p e n tru reali
zarea priincipalelo r mijlctate de produc- impus ca întreaga munca de concepţie velul celor mai bune industrii dc acest talurgîcc din Cugir expuse în Pavilionul entuziasm at ; le lasă în urm ă pe vărata su p e rio rita te realizată în cei zarea unui tip de maşină şi m ai bun.
ţie, avtmJ in vcd«Te necesitiţîlc mereu în uzina să fie îndreptată în direcţia gen din lume. R.P.R. la Tîrgul internaţional din Lcip- toate... Sînt m în d ru că p ro d u ce m a- 20 de ani lib e ri ai p o n o ru lu i nostru. Aşa s-au născut m aşinile „A lb a -lu x -
sporite p«litru dotarea r conomiei naţio- proiectării ţi execuţiei dc m ţini de cu Ing. NICOLAE MARCEA zig s-au situat în centrul atenţiei spe semenea m aşini despre care oam enii D ar, pînă la aceste scrisori de fe li 2" şi „A lb a -lu x -3 ". Deşi are la baza
mie cu maşini un ; aţe hiat metale sut ţi maţini unelte dc aţcfcat metale, director tehnic cialiştilor din diferite ţări, care au apre sa spună că-s cele mai b u n e ” ... Sem citare d ru m u l a fost greu, chiar
de m ire complex!itate |i la un înalt ni- dc diferite tipuri noi ţi prformanţe al U. M. Cugir ciat calitatea şl nivelul lor tehnic nează M ăracineanu Ovî.diu, de la foarte greu... acelaşi p rin c ip iu „A lb a -lu x -2 ", o
vel tehn ic, de*voiItarea < lc perspectiva a superioare, la nivelul tehnici mondia m ai bună şi m ai frum oasă decît
uzinei a urmat do uă d i principalei pro- le. Cu forţe proprii s-a proiccit ţi exe ...Fabricaţia m aşinii de spălat rufe- „A ib a -lu x -1 " ; în plus are un preţ de
filarea p< entru fab de majini unei- cutat maţina dc cusut „SuperCasnica" M.S.R — a în ce p u t de p u ţin i ani. S-a cost cu aproape 27 la sută m ai scă
te de aţeIscat meuile ţi prnfilarea pentru între anii 1954-1959, maşină înzimătaţi- realizat un p ro to tip — n u m it „A lb a - zut. G ro d u l cerce tă rii în fu n c ţiu n e
fabricaţi:i de maţi cusut casnice st tă faţă de tipul iniţial, iar dii 1959 ţi lu x-1 n — care a cîştigat repede a- a tip u rilo r p recedente, al perseve
industria Ir. Pe acieste căî, sub indrunta- pînă în prezent uzina a fabrrat încă prccie rî. Gste în tr-a d e vă r o maşină renţei în tre g u lu i co le c tiv D m aceas
rra organrtar de par: ui., uzina s-a dez- două tipuri de maţini de cusut .Ileana" bună, com plexă ; încălzeşte apa, ta s-au născut îm b u n ă tă ţiri substan
soltat aia dc an prin Uirgirea capaciia- ţi „Rodica*4 ale căror performaţe con spală, lim pezeşte, stoarce. G o sp o d i ţiale ; m o to ru l de acţionare e sus
ţitor cxr«tente fi prin construirea unor curează pe piaţa mondială. De aseme
noi tapaic itiţi de | produc nea, s-a rcuţit să se pregătească î să se nele erau m u lţu m ite . D e atunci au pendat d ire c t pe axul c e n trifu g e i,
pună în fabricaţie din 1963 un model în c e p u t să sosească şi scrisorile de ceea ce realizează un mers lin iş tit
In fclij| acesta, volumul producţiei a fe licita re . C itam una : „D e m u lt am a! m aşinei, o m ai m aro siguranţă în
crescut în mod luiniaiiţiaf, în/csuind superior dc maţină dc cusut imUtria- aşteptat să cum părăm o maşina de
lă, cu 4000 dc împunsături pe mint, cu
I; _ „
economi.a naţio tu U CU l» cantitate maic exploatare ; b a zin ul e din tablă in o
de «rodijsc de un nivel tehuii superior. suveică rotativă ţi ungere centrali spălat rufe bună. In sfîrşit, am reuşit. xidabila ; m u lte piese im p o rta n te
aci între anii 1948-195Q u/mn a fabrt- In ceea cc privcţtc fabricaţia denu A m cu m p ă ra t „A lb a -lu x -1 ". A m . fo sînt realizate d in mase plastice.
it în total 116 majini unelte dc aşcHiat ţini unelte, uzina a făcut progrese Ico- lo sit-o şi o folosesc şi acum . R ezul
»ctalc ţi 4914 maţini dc cu*ut, t-a i|u tu sebit dc importante. Dacă cu ar, in tatul : excelent. M u lţu m im c o le c ti O scrisoare de m u lţu m ire . Bene
t în anul 1964 vi te fabrice 680 ma urmă v-2u fabricar maţini-unelte în an- v u lu i care a creat-o şi-i transm item ficia ru l unui produs îşi exprim ă sa
ni unelte ţi 80. COC maţini de cusut.- tltăţi mici ţi dc tipuri inferioare. în re- urări de noi succese". Semnează Se- tisfacţia faţă de b u n u l cum părat şl
olumul producţiei globale a crescut in zent se fabrică în serie 5 tipuri dc ia- găreianu N icolae şi soţia, din U rz i-
164• faţă de 194 X. oe 34,3 ori. produc- ţini unelte moderne ţi sînt în pregărc cenî. fe licită co le ctivu l care l-a realizat.
vitatra muncii de 7.39 ori. iar nttnu- pentru intrarea în fabricaţie încă Gti- U n gest frum os, care exprim ă m u lt.
il mediu de salariaţi dc 4,65 ori. puri de maţini unelte. C o le ctivu l U zin e i „3 0 D e ce m b rie '’ Aceasta dovedeşte că p rodusele fa
La începutul fabricaţiei, maşina dc cu* Se fabrică curent: maţina de freit din C ugir, în d e m n a t de co m u n işti, bricate de in d u stria noastră socialis
it i-a executat în mai multe secţii ţl universală ţi verticală, maţina dc »*eii- nu s-a m u lţu m it cu acest succes. Se tă sînt din ce în ce m ai bune, la
ra de un tip inferior, atu ca aspcvt, ficat plan, nnţina de rectificat rotuj, p o t fabrica^ m aşini m ai tra in ice , mai n ive lu l c e lo r m ai bune de pe piaţa
instrucţie, cit fi ca linuri dc mecants» maţina dc frezat roţi dinţate şi maşi.i frum oase, maî ie ftin e — a fost h o - m ondială.
universală dc ascuţit seule. Maşini-
unelte, proiectate dc U.M.C., înccpid tărîrea generală. Şi într-adevăr, şc N. A N D R O N A C H E
din 1961, sînt toate cu acţionare cic* robr/cof/a de maşini unelte
tro-hidraulică ţi execută lucrări în i a luai o marc dezvoltare. Dc ta
clu automat. numărul mic şl tipurile inferioare
ic«i o De remarcat este faptul că, datorii cc se fabricau înainte, in pre
in d i tu n calităţii superioare a maşinilor dc cusi zent U.M. Cugir a ajuns să fa Profil contemporan
il ţi ţi maşinilor unelte, uzina a participa brice In seric 5 tipuri dc ma
cu aceste produse la diverse târguri ş şini unelte moderne.
expoziţii internaţionale, unde s-a bucii IN FOTOGRAFIE: Maistrul înt două oraşe la Cugir. Cel nerilor Dieti şi Vlasia. a profesorului Dineu Nicolae, vîcc campion R.P.R. la
rat de aprecieri deosebite. Mau V irq il lacc ultima ve rifi S construit în cîmp şi cel recon Gcorgcscu, a doctorilor Foriş, David. categoria grea pe anul 1964 este chemat
care la maşina dc rec.*i/ica/
Caracteristicile produselor fabricaţi struit dc-alungul celor două rîu- Stanciu... a face parte din lotul de juniori în ve
în prezent la U.M.C. sînt comparabile plan. ri. Două oraşe, dar o singură grădină ** v. upă cc Gheorghe C hirii o sfă- derea întîlnirilor internaţionale cc vor
dc flori, sădită şi îngrijită de mîna har tu isc să renunţe pentru un an avea loc...4'.
nică a locuitorilor, O data cu primele la activitatea artistică, deoarece Preşedintele asociaţiei sportive „Meta
mîngîicri primâvăraticc, gospodarii din clasa a XI-a serală îi solicita mai mult lurgistul", z.îmbi. „încă unul se ridică",
Cadrele de azi ş Q c mi ine circumscripţia 46 au chemat cugirenii uzină, Stela nu a maî avut astîmpăr Re îşi zise. Pe frezorul Ilîe Cioca l-au des
A a
timp dc studiu după orele dc muncă, în
să-şi înfrumuseţeze localitatea. Au răs-
coperit la concursul republican de at
pus toţi, s-au întrecut toţi. Au răsărit
nunţarea la aria care îi devenise atît de
scuare, zone verzi, alei pietruite. Hăr dragă în ultim ii 10 ani era grea. Intr-o letism dc la 1 Mai, Acum c în lotul
suliţaşul
In Germania,
republican.
nicia lor a transformat oraşul în gră scară se hotărî. Gheorgho Popcscu, din asociaţia noas
Concentrat asupra desenului pe cnrc-l maî uşor cînd sînt ajutaţi în studiu trec acum tovarăşii săi mai tineri şi dc dină, aducînd în acelaşi timp sfatului Tovarăşe C hirii, mi-c greu. Nici nu tră a luat locul I. Sportul a devenit tot
studia, tehnologul Gheorghe Ispravnic dc inginerii din uzină. Şi inginerii îi aceea este gata oricîad să-i ajute în popular economii dc aproape 500.000 pot învăţa. Dati-mi rol în noua piesă mai îndrăgit. La faza pe oraş a spnr-
nu observa că cineva se apropie dc ma ajută cu dragă inimă. Doar nauIţi din pregătirea lor. lei. şi promit că munca mea dîn uzină, tachiadci republicane, s-au întâlnit 9.453
sa lui de lucru. Abia cînd vru să-şi ia tre ci au parcurs acelaşi drum. Au por Ca Oniga sînt mai m ulţi ingineri în Dc-a]ungul celor două rîuri, răsfirate şcoală şi dc pe scenă va fi cea dorita do sportivi. Trei sferturi din locuitorii
rigla dc calcul dădu cu ochii dc vizi nit dc la simpli muncitori, lată-1 dc uzină. Biografiile tovarăşilor Nicodim pînă sub poalele dealurilor, construc de noi toţi. Cugirului.
tator, caic privea şi el la desen. pildă pe Cornel Oniga... Roşea, director general al U.M.C., N i torii maşinilor unelte şi-au ridicat case Şi Stela Dorobanţii şi-a reluat ncti-
— Mă scuzaţi tovarăşe Oniga, n-am Copil al unei fam ilii din Cugir, în colae Mareea, director tehnic, Viorcl noi. Aproape 400. vitato.a alături dc Maharînov, Morar, ★
observat... In te n ţio n ă m cîteva c in e : 8.03*
1940 intră ucenic la Şcoala profesională M iliuţ, şeful serviciului scule, Ion Bu- Crîstcscu, Ioncscu, Banciu, Kovar... cei
— Lasă asta acum, spune-mi mai bine oncria telefonului tăie liniştea IjvyfJşi 72.243. Prima reprezin
din localitate. După patru ani lucrează diu, şeful secţiei mecanică l, şî ale al încăperii. Ioana ridică recepto 35 dc colegi, artişti amatori, împreună
cum te descurci? Am intrat pe aici şi ca lăcătuş în uzina din Cugir. Obser- tor 40 dc ingineri de la Uzina metalur cu care au aniversat dc curînd 15 ani tă numărul cititorilor biblio
rul.
am vrut să văd ce faci. YÎndu-sc însă că arc înclinaţie spre de gică din Cugir se aseamănă din multe — Da... Pentru simbatâ şi dumini dc muncă artistică, împreună cu care tecii clubului din Cugir. A doua,
— Şi cu aveam dc gînd să vă caut. sen este folosit ca desenator tehnic, pînă aunctc de vedere cu biografia ingincru- că ?... Mai încape vorba ?/ Itinerarul au adus locuri dc frunte la concursurile numărul cărţilor. Reţineţi : 72.243
Aici mă descurc cil nu-i vorbă, dar am în 1949. In acelaşi timp, dornic de în uî Oniga. Majoritatea au trecut prin artistice pe regiune şi chiar pe ţara. cărţi citite în nunui 6 luni dc
nevoie dc cîteva lămuriri pentru facul văţătură, Cornel Oniga urmează cursu >ăncilc şcolii profesionale din Cugir, îl stabilim acasă. Bine, Ionică. 15 ani. în care artiştii amatori au dă oamenii Cugirului dc azi, oameni care
tate. Am maî cerut dc cîteva ori aju rile fără frecvenţa ale şcolii medii. Apoi oţi au lucrat apoi ca muncitori în La capetele firului, Ioana si Ion Daian ruit cugircnilor peste 400 dc spectacole au şters întunericul găsind în slovă
torul tovarăşilor ingineri de alei, nu este trimis dc uzină la facultatea mun «zină şi apoi au urmat diferite facul- au lăsat în furcă receptoarele. Un zîm- cu peste 100 de piese. Azi, Stela, care drumul spre lumină. Şi încă cîteva ci
vreau să-î deranjez mereu... citorească din Timişoara cu durata de ăţi: unii cu frecvenţă, alţii fără frec- bet comun le-a deschis feţele. Da, după a luat cu succes examenul dc maturi fre din acest an : 865 şi 171.969, Prima
— Ei, asta-i. Doar nu crezi că se cnţă. Şi astăzi se numără printre ca amiază vor stabili împreună cu cei doi tate, se întilncştc scară dc scară cu c numărul spectacolelor de film şi de
supără careva. Parcă noi n-ant trecut întors la Cugir. din 1951 pînă în rele dc nădejde ale uzinei. Iii. itincrarîul viitoarei plimbări. Lăcă colegii ci în sala studio a clubului. Pre teatru, a doua, numărul spectatorilor.
prin aceleaşi greutăţi? Vino şi te aju 1954, lucrează ca tehnician şi în acelaşi In acelaşi timp se pregătesc viitoa tuşul de la sculăric va trece la volan şi gătesc o piesă nouă. In celelalte săli. La maşinile moderne, de înal
tăm. împreună cu familia va porni să cu ta tehnicitate cu care a fost do
timp urmează fără frecvenţă cursurile re cadre. A lţi patruzeci dc muncitori 400 dc arţişti amatori din formaţiile
...Discuţii asemănătoare se aud dese Institutului Politehnic din Bucureşti. tehnicieni urmează în prezent cursu- noască noi frumuseţi ale ţării. O plim corală, dc dansuri, orchestră, fanfară, tată Uzina metalurgică dm Cu
ori în atelierele sau birourile Uzinei După ce a prim it diploma dc inginer lc de zi fa diferite facultăţi din ţară, bare plăcută, aşa cum au fost cele dc brigăzi artistice de agitaţie pregătesc gir lucrează oameni cu o bună
metalurgice din Cugir. Tinerii muncitori a fost numit în mai multe funcţii de r cinci tovarăşi le urmează fără frcc- programe pe care le vor închina marii calificare.
şi tehnicieni care urmează cursurile fără răspundere: metodist, şef grupă tehnic, :nţă. Ia Cluj, Sibiu Cîinpia Turzii... sărbători din August. lată-l în această fotografie pe
frecvenţă ale diferitelor facultăţi, soli şef al serviciului tehnic. In fiecare loc Acelaşi lucru se poate spune şi des- In fiecare sîmbăta şi duminica por ovarăşul Virgii Rapeea deschide Gheorghe Crăciun, unul dintre
cita ajutorul inginerilor. Gheorghe Is- a condus cu pricepere oamenii dc care c cadrele uzinei „30 Decembrie" din nesc din Cugir 14, 15, 16 autoturisme. T plicul şi-şî plimbă privirea pe frezorii pricepuţi ai uzinei, exe-
pravnîc, din cadrul serviciului tehnic, răspundea, organizînd temeinic nc:ivi- -caşi localitate. Aici, 13 din ingineri A muncitorilor Daian şi Babricov, a culînd atent o piesă de precizie.
este student l.i Braşov. împreună cu tatca dîn sectorul său. Din 1959 C oncl fost la început muncitori în uzină, tehnicianului Dc Gaspero losif, a ingi
el este şi Ilic Julea, din secţia mecani Oniga a fost numit şef de serviciu în in prezent alţi 9 tovarăşi se pregă-
că I. A lţi trei tovarăşi de asemenea ur c pentru a deveni ingineri, condu-
mează cursurile fără frecvenţă ale altor cadrul serviciului tehnologie» unde lu ■orii de mîinc ai atelierelor în care
facultăţi din ţară. Se pregătesc ei şi crează şi în prezent. lucrat. Două noţiuni — preţuire şi om —
singuri, dar înţeleg mult mai bine şi Cunoaşte deci greutăţile prin care R. BUD1N s-au alăturat şi merq insolindu-so P r e ţ u i r e o m u l u i
prin w/.ine şi mine, prin loboraioarc şi
pe oqoare, in spitale şi şcoli, pretu
tindeni. Preţuire c atributul vrem uri
lor noastre noi. vrem uri ce au prins
, 1 - rF 'l'fb y - două ori pe 7.1, Mă aşteaptă cel mai ieri un medie, a7.i 26. Ieri, doi oii- tnăllat 3 blocuri, cînd pentru ci s-a
să-şi împlinească tinereţea şi Irunui- construi/ un chd) ii\ cate sute dc
scica in anii libertăţii, ani cate au mic dintre copii, A l cincilea. Pentru d a n ii sanilaii, azi peste 100 cadre
to ii cinci, sloiul mi-a acordat conce sanitare cu pregătire medie. Iert, un muncitori şi-au afirmat veleităţile ar
transformat robul In stăpln, cate au tistice, Cum să nu vorbeşti despre
scos omul din anonimat, dindu-i pu diu, ajutor de sarcină şi lehuzic, orc dispensar, azi un spital şi o policli preţuirea omului cind in primele cin
tinţa sd se afirme, să-Şi dezvolte ap reduse de muncă... A til n s/xiş munci nică dotată cu laboratoare, cu cabi ci luni ale anului, salariul mediu al
titudinile, să pornească entuziast pe toarea toana Jiboleanu şi a ieşit gră- nete pentru toate specialităţile, cu
bită pe poarta uzinei .,30 Decembrie". aparatură modernă. Ieri o şaretă, azi m uncitorilor a crescut, la cele două
drumul făuririi viefil noi. uzine, ta(ă dc izerioada corespunză
— Fillp, băiatul meu, e in ultim ul 4 QUtosalvârl,.. Ne-ar putea Vârbi cet
Să răsfoim cîteva Iile din cartea en toare a anului trecut, cu 3,31 ta sutd
tuziasmului in tilnită jn uzinele mari an h politehnică Ca mi inc se în peste 500 de muncitori care şt-au pc4 şi respectiv 4,69 Iu sulă, tar acum, ca
uccut concediile încă in primele iutii
din Cuqir, oraş însemnat cu majus toarce inginer, Tovarăşii din uzină ale anului în staţiunile bulnco-ciima- răsplată a celor cc muncesc şi a suc
cule po paria economică a regiunii. l-au trimis la şcoală■ De aici primeş ferice. A'c-a; putea vorbi munciloa» ceselor deosebite, partidul şt guver
Dtntrc miile de oameni prinşi in en te bursă. Celăfalt e In anul II la l.S E. nul a venit cu o nouă /întărire de
m tuziasmul muncii am invitat ciltva sd Ce-i trebuie mai mult unei mume relo mnmo cărora II s-au acordat in majorare a salariilor, de ridicare a
ne vorbească despre ptcpiirea dc care văduve ? SI ochii muncitoarei Ana acest an peste 300,000 lei ajutoare de nivelului lor dc trai ?
se bucură. Pielişan se umeziră. sarcină şi lehuzic. Ne-ar putea votbi „ Preţuire omului, multă preţuire'’,
Să ne oprim aici, deşi nc-ar putea cele peste 1S>()Q de Iqm ilii care s-au
— Vorbele nu-şi au rostul. Urmă- mutat in j/rartam entr/e noi ale cdot spun oamenii Cugirului, făurarii ma
vorbi m ulţi Nc-ar puica vorbi
şi
rifl-nc munca, vizitafi-nc lum ilii/e, doctorul loan Dobocan, directorul spi 71 dc blocuri construite şi date in lo- şinilor a căror tai mă a trecut hota
privifi-nc chipul. Ele vă vo; spune mat talului \n care aproape 130 de cadre losinfă in anii noştri. Ce să mai spin rele tării O spun lo ji ai Ci pentru ca:e
mult decît am spus noi... $i lăcătuşul despre preţuirea omului cînd pentru munca anilor noştri noi, anii liber
Emil Mărgfneanu /dcu. mcdlco-sanilare stau de veghe sănă tăţii, t-a scos din anonimat, tidicin-
tăţii oameni/o/. Doctorul Dobocan el ş-au alocat numai in 12 ani aproa
— Pentru mine ziua de muncă c du-i Iq rangul de oameni ai zilelor
CUGIR, Noile blocuti construite in ultim ii ani asigură m uncitorilor de aici coifa optime de locuit, ne-ar putea spune şl despre grija pe 48.000.000 lei pentru construcţia noastre.
mai scurtă, ies pe poatla uzinei de lată de om de acum 20 de a n i: da, de locuinje, cînd pentru tineri s-au LUCIA LICIU ,