Page 53 - 1964-07
P. 53
?og. 4 Drumul socialismului Nr. 2970
Funeraliile lui
E P £ im :m 7 Â m Maurice Thorez
PARIS 16 Corespondentul Ager levardul Menilmontant. Toate aceste
pres T. Vornicu transmite : străzi, lungi de mai mulţi kilometri, erau
Joi după-amiază au avut loc la Pa ticsite de lume. Avangarda cortegiului
ris funeraliile lui Maurice Thorez, pre a ajuns la porţile cim itirului Le P^rc
Lachaise. Cortegiul s-a oprit.
şedintele Partidului Comunist Francez,
TRATATIVELE l a i i r e v e d e r l l e iui II Thant lin anunţ al ninlsfernlnl militant de seamă al mişcării comuniste Waldcck Rochct, secretar general al
La mitingul dc doliu a luat cuvintirl
şi muncitoreşti internaţionale.
PENTRU DEZARMARE l a G e n e v a Comerţului al S.V.A. dunat pe strada Chateaudun în faţa Partidului Comunist Francez, care a
O mulţime imensă de oameni s-a a-
evocat activitatea lui Maurice Thorez,
sediului C.C. al P.C. Francez şi în car arătînd că „durerea încercată astăzi d<
GENEVA 16 (Agerpres). — GENEVA 16 (Agerpres). - făcut nici o propunere în problema Ci W ASHINGTON 16 (Agerpres). — Statele Unite au consimţit să elibe tierele învecinate. Circulaţia a fost opri comunişti este prea marc pentru a pu
Lucrările şedinţei din 16 iulie a Secretarul general al O N U ., U prului”. El a subliniat că este gata să Agenţia americana dc presă United reze licenţe pentru un număr de in tă. Din Paris, din suburbiile lui pro tea fi exprimată în cuvinte. Toţi co
Comitetului celor 18 pentru dezarmare, Thant, care a făcut o vizită )a Geneva, primească ajutor din partea oricărei ţări Press International transmite : Ministe stalaţii industriale americane de care letare, din toate colţurile Franţei, aici muniştii, toţi oamenii muncii, toţi re
consacrate examinării problemelor co a avut la 16 iulie întrevederi cu me pentru a contribui la găsirea unei so rul Comerţului al S.U.A, a anunţat este interesată Romînia. au sosit reprezentanţi ai oamenilor publicanii sînt cuprinşi dc durere*
laterale dezarmării, au fost prezidate diatorul O.N.U. în Cipru, Sakari Tuo- luţii. miercuri ci a adăugat mii dc produse muncii. „Scumpe Maurice, a spus Waldeck
de Vasile Dumitrescu, conducătorul dc- mioja, şi cu reprezentantul special In aceeaşi zi, U Thant a plecat la pe lista mărfurilor care pot fi expor Aceasta este o urmare a acordurilor In sala acoperită cu crep negru a Rochet, cu durere în inima, îmi iau
legaţiei R.P. Romînc. O.N.U. în Cipru, Galo Piaza, In tim Cairo, unde va participa la cea de-a tate fără licenţă, în Romînia. Această încheiate între S.U.A. şi R.P. Romînă sediului C.C. al P.C. Francez, prin faţa rămas bun dc la tine în numele Co
măsură situează Romînia în aceeaşi ca
înaintea începerii dezbaterilor, a pul întrevederii, cei doi reprezentanţi cu privire la lărgirea comerţului dintre sicriului lui Maurice Thorez, oamenii mitetului Central al partidului. Ai în
luat cuvîntul U Thant, secretar general ai O.N.U. l-au Informat pe U Thant doua conferinţă a şefilor de state şi tegoric cu Polonia, în ce priveşte co cele două ţări. muncii au continuat să treacă în tă truchipat cele mai bune tradiţii re
al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care despre corvorbirile avute cu reprezen guverne din Africa. merţul cu Statele Unite. cere. Reprezentanţii partidelor comu voluţionare şi cele mai înălţătoare as
a subliniat necesitatea imperioasă a tanţii Greciei, Turciei şi Marii Britanii niste frăţeşti au dat ultimele onoruri piraţii ale mişcării muncitoreşti ffan-
dezarmării generale şi totale. EI a re la tratativele iniţiate de Tuomioja m eminentului activist al mişcării comu ceze. Vom urma gloriosul tău exemphi,
levat, de asemenea, importanta înfăp vedere^ reglementării crizei cipriote. INCIDENTE ÎN CIPRU DECLARAŢIA COMUNA niste şi muncitoreşti internaţionale. luptînd pentru cauza păcii şi libertăţii,
tu irii măsurilor care să contribuie la In aceeaşi zi, U Thant l-a prim it pe Partidul Muncitoresc Romîn a fost cauza Franţei şi comunismului, căreia
destinderea încordării internaţionale şi Dean Acheson, trimisul special al pre NICOSIA 16 (Agerpres). — reprezentat la funeraliile lui Maurice i-ai slujit cu atîta abnegaţie".
la consolidarea încrederii între state. şedintelui Johnson, care participă, de SOVIETO-JAPONEZÂ Thorez de o delegaţie compusă din La mitingul de doliu au mai luat cu
Reprezentantul U.R.S.S., S. K. Ţa- asemenea, la convorbirile iniţiate de Miercuri, pentru a 3-a zi consecutiv, tovarăşii Dumitru Coliu, membru su vîntul Mihnil Suslov, membru al Prezi
rapKin. luînd cuvîntul a declarat că mediatorul Naţiunilor Unite în Cipru. în regiunea din jurul castelului fo rti pleant al Biroului Politic şi Marin Ră- diului şi secretar al C.C. al P.C.U.S
lichidarea bombardierelor va constitui In cercurile politice din Geneva se ficat Saint Hilarion s-au produs inci MOSCOVA 16 (Agerpres). - Cele două părţi, ie arată în declara doi, secretar al Comitetului orăşenesc şeful delegaţiei P.C.U.S. şi Bcuoit Fra-
începutul unei dezarmări reale şi că apreciază că adevăratele convorbiri re dente între ciprioţii turci şi greci. TASS transmite că a fost semnată de ţia comună, şi-au exprimat convin P.M.R. Bucuicşti. Joi dimineaţa tova chou, secretar general al Confederaţiei
această măsură ar îngrădi posibilita feritoare la reglementarea crizei din Un purtător de cuvînt al forţelor claraţia comună cu privîre la convor răşii Dumitru Coliu şi Marin Rădoi au Generale a Muncii.
tea declanşării unui război mondial. Cipru, încep abia după întrevederile O.N.U. din insulă a declarat că ele birile dintre o delegaţie a P.C.U.S., gerea ci pe viitor, în procesul dezvol prezentat condoleanţe membrilor Bi Mitingul de doliu a luat sfîrşit. Cor
In cuvîntarca sa, reprezentantul pe care Tuomioja le-a avut cu U Thant. mente armate ale ciprioţilor greci au în frunte cu A. I. Mikoîan, şi o de tării coexistenţei paşnice, relaţiile prie roului Politic al C.C. al P C. Francez, tegiul a intrat în incinta cim itirului.
S.U.A., Timbcrlake, fără a obiecta îm înaintat cu aproximativ 800 metri spre teneşti şi de bună vecinătate dintre cele au depus o coroană de flori şi au fă Corpul neînsufleţit al luî Maurice Tlio-
potriva a însăşi ideii de lichidare a Luînd cuvîntul Ia recepţia oferită în fortăreaţa Saint Hilarion, ocupînd po legaţie a Partidului Socialist din Ja două ţări, vor fi create condiţiile care cut de gard.1 la catafalc. rez a fost, apoi, inmormîntat lingă
ponia, în frunte cu secretarul general
bombardierelor, s-a pronunţat numai cinstea sa de ziariştii acreditaţi pe lin ziţii întărite în faţa acesteia. Purtă al partidului, Tomomi Nar.ita, care s-a Ultima gardă de onoare a fost for Zidul comunarzilor, unde au căzut
pentru lichidarea bombardierelor de tip gă Oficiul european al Naţiunilor Unite torul de cuvînt a precizat că în aceas să asigure apropierea continui dintre mată de coiducătorii P.C. Francez. ultim ii apărători ai Comunei din Pa
învechit. Poziţia americană a fost spri aflat în U.R.S.S. (a invitaţia C.C. al Japonia şi U.R.S.S. ris, unde se află înmormântaţi Henri
de la Geneva, U Thant a declarat că Ora 15 (ora Parisului). Sicriul cu
jinită de delegaţii Canadei şi Angliei. tă regiune s-a produs în cursul ultime P.C.U.S. între 29 iunie şi 15 iulie. Mem corpul neîrtufleţit al lui Maurice Tho- Barbusse, Marcel Cachin şi alţi luptă
In încheierea lucrărilor, a luat cu nu este pesimist în ce priveşte misiunea lor zile o înrăutăţire considerabilă a brii delegaţiei P.S. din Japonia au fost rez drapat în roşu peste care se afla tori eminenţi pentru cauza clasei mun
vîntul Vasile Dumitrescu, şeful dele dc conciliere a lui Tuomioja, afirmînd situaţiei. prim iţi şî de către N. S. Hruşciov. eşarfa de ceputat a preşedintelui P.C. citoare din Franţa.
gaţiei romînc. totodată că „Naţiunile Unite n-au de Amnistie Francez est scos de ia sediul C.C. al
în Rhodesia de nord P.C. Frânez şi depus pe un car fu
La congresul naţional al partidului republican nebru. Caul este urmat de membrii Lucrările sesiunii
LUSAKA. — Guvernul Rhodesiei
încheierea conferinţei de nord condus de dr. Kenneth Kaun- familiei difunctului, conducători ai Consiliului Ministerial
partidului, deputaţi şi senatori, repre
» BARRY GOLDWATER DESEMNAT zentanţii lartidclor comuniste şi mun
da a anunţat o nouă amnistiere a
citoreşti lăţeşti, de o mare mulţime. aI U.E.O.
Commonwealthului CANDIDAT PREZIDENŢIAL deţinuţilor politici, în baza căreia au Cortegiul funerar s-a îndreptat încet
spre cimiirul Le Pere Lachaise. Corte
fost eliberaţi încă 63 de deţinuţi po
litici. Prin această amnistie numărul giul a ocipat întreaga lăţime a străzilor PARIS 16 (Agerpres). —
SAN FRANCISCO 16 (Agerpres). — care nu a votat în unanimltite pentru pc care c-a urmat — Lafavette, bule La 16 iulie nu început la Paris lu
La Londra au luai slîrşii lucrările loniilor pe care Ie deţine în Africa. Senatorul Barry Goldwater din Arî- deţinuţilor politici eliberaţi, incepind crările sesiunii Consiliului Ministerial
Conferinţei prim ilor miniştri din ţările In pasajul privitor la Guyana Brita zona a fost desemnat miercuri seara Goldwater, a fost chemată să-şi mo din luna aprilio, »e ridică la 867. vardul lVagcnta, strada Republicii, bu- al Uniunii Europei occidentale (U.E.O.),
membre ale Commonwealthului. D i nică, se menţionează câ numeroşi de candidat prezidenţial republican la difice votul ei anterior. In cele din organizaţie din care fac parte cele
ficultăţi neaşteptate dc ultim minut, re legaţi şi-au exprimat dorinţa dc reali congresul naţional al partidului. El a urmă, în ciuda refuzului cîtorva de şase ţâri membre ale Pieţei comune şi
latează agenţia France Prcsse, au îm zare a unei reconcilieri de natură să obţinut 883 de voturi faţă dc 214 vo- legaţi din statele Delaware şi New York, Marca Britanic. Dezbaterile, care du
piedicat pe prinşii miniştri ai Com- accelereze obţinerea independenţei a- luri întrunite dc rivalul său. guver de a reveni asupra votului lor, mo rează două zile, vor fi consacrate exa
monwcalthului să adopte mai repede cestui teritoriu. ţiunea a fost adoptată în unanimitate, minării unor probleme privind relaţi
textul comunicatului final al Confe O relativă unanimitate a fost reali natorul Willîam Scranton, din Pen- prin ridicarea de miini. ile politice şi economice între membrii
nsylvania.
rinţei. Aceste dificultăţi s-au referit în zată în cc priveşte problema cipriotă, Desemnarea lui Goldwater a fost organizaţiei. Potrivit agenţiei Rcuter,
deosebi la problema cipriotă, cit şî la ‘•efii guvernelor îşi exprimă dezaproba Goldwaicr, a cărui desemnare era imediat urmata de o manifestaţie an- Kichard Butlcr, ministrul englez al afa
problema Rhodesie] de sud. re;» faţă de recurgerea la forţă, sprijină prevăzută, reprezintă aripa conserva tisegregaţionistă în jurul Iui „Cow cerilor externe va prezenta la sesiune
In ce priveşte problema Rhodesici Acţiunea de pace a O.N.U. şi cer păr toare a partidului. Scranton, reprezen- Palace" unde arc loc congresul şi la un raport asupra progresului realizat
de sud, in comunicat sc arată că primii ţilor interesate să sc abţină dc la orice tînd clementele moderate din partidul care au participat tineri albi şi negri. în cadrul Asociaţiei europene a liberu
miniştri ai Commonwealthului sc pro acţiuni militare şi politice de natură să republican, şî-a început campania prea Unul din primele ecouri la desemna lui schimb şi un raport asupra situa
nunţă pentru constituirea în această ţară complice sarcina O.N.U. lîr/.iu pentru a mai putea răsturna ten rea senatorului Goldwater provine din ţiei din Cipru.
a unui guvern rcprczeiuînd majorita dinţa spre Goldwater manifestată în partea lui John Bailey, preşedintele co Prima zi a dezbaterilor a fost con
tea populaţiei. Comunicatul subliniază In ce priveşte problema Malaycziei. rindurile participanţilor la congres. în mitetului naţional al partidului demo sacrată examinării unor probleme po
că primii miniştri ai ţărilor Common- un scurt paragraf consemnează sprijinul dată după închiderea scrutinului, Scran crat, care a declarat că partidul repu litice, printre care relaţiile Est-Vcst,
faţă de această ţară, iar în ce priveşte
wcalthului an căzut de acord ca, în ton s-a urcat la tribună declarînd că blican ,,a trecut în mâinile unei mino problema germană, situaţia din Cipru,
cazul cînd primul ministru al Rhodesici diferendul indo-pakistnnez referitor la va sprijini pe candidaţii republicani de rităţi. Obiectivul candidatului desemnat situaţia politică din Africa şî sud-cstul
de sud, Ian Smilh, va proceda în mod Ivaşmir se precizează că Commonweal- semnaţi de congres şi a făcut un apel este de a diviza mai curînd decît de Asiei,
unilateral la declararea independenţei lliul nit poate sâ se erijeze într-un ar la unitatea partidului. Scranton a pro a uni ţara şi filozofia sa a fost des In cca de-a doua zi, participanţii la
acestui teritoriu, ci sa rupă relaţiile di bitru al conflictelor internaţionale. pus apoi într-o moţiune ca desemna crisă de membrii propriului său partid sesiune vor face un schimb de păreri
plomatice cu guvernul de la Salisbury, Comunicatul subliniază că a nuî fost rea lui Goldwater să fie unanimă. Con ca o ameninţare la adresa păcii şi a asupra problemelor economice euro
discutată şi problema situaţiei din Asia form regulamentului, fiecare delegaţie progresului Statelor Unite*.
In acelaşi timp. se precizează că pri pene.
mul ministru britanic, Dougl.is-Home, dc sud-est, faţă de care primii miniş
distanţîndu-se dc aceste poziţii, „s-a tri se declară dispuşi Să'iUSţiltă „orice • PROIECT DE LEGE PRIVIND
angajat doar să î.i în consideraţie opi măsuri capabilă să restabilească pacea EXPROPIEREA $1 N A Ţ IO N A L IZ A
Comunicatul face o analiză a econo întrunirea Consiliului de Miniştri
niile colegilor lui*, subliniind că guver în această regiune''. REA UNOR SOCIETĂŢI STRĂINE
nul sud-rhodesian va continua să con D IN ARG ENTINA
miei mondiale, suhliniîndu-sc necesita
ducă treburile interne ale acestei ţări BUENOS AIRES. — Din Buenos
şi că independenţa acestui teritoriu nu tea intensificării schimburilor comercia vest-germ an Aircs se anunţă că Juan Cora, de
poate fi hotărîta dccît dc Parlamentul le şi reducerii decalajului dintre ţările putat în Parlamentul argentinian din
britanic. Agenţia France Prcssc subli dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. R.F.G. participă la tortele nucleare m ultilaterale parcea partidului socialist, a prezentat
niază că aceste precizări aduse comuni Comunicatul anunţă. în această ordine marţi scara un proiect de lege pen
catului, „apar mult mai conciliante faţă dc idei, crearea unei „fundaţii a Com- ale N.A.T.O. tru expropierca şi naţionalizarea
de actualul guvern dc la Salisbury decîi rnonweaftluilui- destinată ajutorării unor societăţi străine. Printre acestea
faţă dc africani*. (arilor membre şi crearea unui secreta BONN 16 (Agerpres). — a arătat ca cabinetul vest-german a au figurează o seric dc întreprinderi cu
Rcfcrindu-sc la situaţia din Republi riat menit a facilita schimburile de in Miercuri, a avut loc la Bonn o în torizat în unanimitate pe cancelarul capital britanic şi american ca „In
ca Sud-Africană, comunicatul condam formaţii. trunire a Consiliului de Miniştri vest- Ludwig Erhard să întreprindă noi ini ternational Packcrs". In proiectul da
nă în mod sever politica de apartheid Comentînd încheierea conferinţei ce german. După cum a declarat purtăto ţiative în vederea începerii dc nego lege se propune, dc asemenea, centra
promovată de guvernul rasist sud-afri- lor 18 prim-mîniştri ai ţărilor Com- rul dc cuvînt oficial al guvernului, cieri menite a duce In aşa-zisa „u n ifi lizarea diferitelor fabrici dc prelu
can, menţionînd că numeroşi şefi de monWLV.Iilnilui, agenţia France Prcssc „Consiliul a aprobat în unanimitate care politică41 vest-europeană. Anunţînd crarea cărnii din Argentina într-o sin
guverne din ţările Commonwealthului subliniază că participanţii la această participarea R.F.G. la forţele nucleare această ştire, purtătorul de cuvînt n gură industrie de stat care să fie tre
$î-au exprimat opinia că, pe lingă sanc conferinţă „s-au despărţit miercuri sca multilaterale ale N.A.T.O.". Purtătorul precizat că miniştrii au fost de acord cută sub controlul Ministerului A-
ţiunile economice întreprinse împotriva ra, după opt zile dc deliberări, fără a dc cuvînt a subliniat că Bonn-ul consi că „reanimarea” problemei uniunii po griculturiî.
R.S.A., este necesar un embargo strict da un răspuns unanim principalelor deră forţele nucleare multilaterale ca litice vest-europene şi punerea la punct
a! exporturilor dc .arme către guvernul probleme care au figurat pe ordinea de un factor menit a duce la aşa-zisa a unor propuneri „acceptabile pentru
din Pretoria. zi", Agenţia consideră că primul mi „Uniune politică” vest-europeană. El a cci şase” ar putea să aibă loc cu oca
Primii miniştri îşî exprimă, dc ase nistru britanic Alee Douglas Home, precizat că această forţă ar exclude con zia întrunirii interministeriale a C.E.E.
menea, regretul faţă de faptul că Por a obţinut „o relativă victorie evîtînd struirea de către ţările vcst-curopcnc a El a subliniat că Franţa şi R.F.G. au R.F.G. : Peste 1.000 de locuitor ai oraşului Esscn au participat recent DE PRETUTINDENI
tugalia nu a recunoscut încă principiu) criza care părea inevitabilă în legătură unor forţe nucleare naţionale şi ar convenit în timpul recentei întrevederi la un marş cu torţe, desfăşurat pe st) zile oraşului, protcstînd împotriva înar
autodeterminării pentru populaţia co cu problema Rhodesiei de sud*. corespunde principiului nedisiminării dintre conducătorii celor două ţărî că mării atomice. La acest marş a lua parte şî profesorul american Linus Pau-
armelor atomice. nu este necesară crearea unor noi insti ling, laureat al Premiului Nobel. Ele pronunţă pentru o politică dc destin IN AJUTORUL METEOROLOGIEI
Observatorii remarcă că în afară dc tuţii franco-vcst-gcrmane pentru a dere între Germania occidentală şi R* Germani.
R.F.G. nici un guvern din ţările mem ajuta „evoluţia* europeană. IN FO TO : Aspect din timpul arşului. Administraţia naţională pcnltii
Antoine Gizenga a sosit la Leopoldville bre ale N.A.T.O. nu şi-a exprimat pînă problemele aeronauticii si cerceta
în prezent în mod clar adeziunea la rea spaţiului cosmic a S.U.A.
LEOPODVILLE. — Agenţia France africane, a sosit joi după-amiază la planul privind crearea forţelor nucleare servatorii politici din Europa occiden (N A S.A ) a anunţai că miercuri au
Presse anunţă că Antoine Gizenga, Leopoldville. Gizenga a fost eliberat multilaterale. Se precizează că guvernul DUPĂ CONGRESUL UNIUNII tală consideră că problema unificării tost lansate dc la ha za din \v*aj-
în dimineaţa zilei dc 15 iulie din în Franţei a refuzat să subscrie la acest lops (stand (Statul Virgndaf $<tp-
continuatorul cauzei lui Lumumba şi politice a Europei occidentale pc care
chisoarea de pe insula Bolabcmba, plan. tc rachete meteorologice p e n ln
conducătorul Partidului solidarităţii unde a fost deţinut timp de doi ani. In acelaşi timp, purtătorul de cuvînt o promovează cu ntîu ardoare grupa studierea straturilor super mure are
CREŞTIN SOCIALE DE LA MUNCHEI în frunte cu loscf Strauss nu consti atmosferei si iuno.slcret Dintre a-
rea extremistă a partidului UCD-UCS
ceslca trei au urm ării elatu a te u
tele căruia se află ambiţii personale ale
4 a coiderinlă regională pentru bu miercuri scara in unanimitate rapoar tuie altceva dccît un pretext în spa unor studii privind diferentele din
tre zi şi noapte in ionoslcră. Ce
năstarea copiilor din jurite Orien tele celor patru comisii economice re Divergenţele din sinul partidului te dc deschiderea congresului, Stras lui Strauss. Dc altfel, ziarul „Die Welt" lelalte pairii rachete au continuul
tului M ijlociu si regiunii M ării Mc- gionale. UCD-UCS s-au manifestat în prima arăta că „a sosit momentul să cuno* arată că „în această luptă principiile programul dc măsurători ale in
ditcranc. Consiliul economic şi social a anii- jumătate a acestui an cu o deosebită tem din timp problemele viitorului.'» politice şi personale s-au contopit îu- tensităţii via tu lui şi ale perturbă
Participanţii h conferinţă vor dis nat examinarea unui proiect dc re intensitate. Aceste divergenţe şî-nu gă pragul unei noi ere, UCS ca un paul tr-un singur tot". In presa vest-germa- rilor ce sc produc in straturile su
cuta problema bolilor ninge lui. (de zoluţie prezentat în comun de de sit expresia în criticjlc liderilor poli de guvernămînt cu răspundere chcaă nă sc exprimă părerea că Strauss ar per ioa-rc <dc atmosferei Cu ajuto
organelor endocrine, ale maladiilor legaţiile Argentinei. Chile, Ecuado tici ai Uniunii crcştin-socialc ramura toate forţele să găsească căile cele ;'i dori sa revină în guvernul federal, rul injectoarelor instalate la h â
Inlec/ioase Io copii si altele. rului, Indici, Irakului, Iugoslaviei şi bavareză a partidului Uniunea crcştin- potrivite pentru un viitor mai bi” . mulţumindu-se pentru început cu func dul rachetelor s-au pulverizai nun
Senegalului care recomandă comisii dcmocrată al căror promotori sînt Io- In săptămîna deschiderii acestui 0~ ţia de ministru ol agriculturii.
LONDRA. — La 16 iulie organiza LONDRA. — La 1G iulie Jucrălurii lor economice regionale să studieze sef Strauss şi konrad Adcnauer, critici gres, Adcnauer îngrijorat oarecum dc de sadium, care au putui li lotn-
ţiile partizanilor păcii din Anglia au pnşiuli din Anglia 'ju declarat o temeinic recomandările conferinţei îndreptate împotriva liniei politice a zelul lui Strauss, pe care de altfe îl La Congresul dc la Muuchcn, contro graliati si shidiati de pc pămlnt
iniţiat o demonstraţie dc protest îm grevă ţicnetală dc 2-1 dc orc. Io Naţiunilor Unite pentru comerţ şi cancelarului Ludwig Erhard şi a minis susţine în atingerea scopurilor sale»'- versa dintre Strauss şi Erhard a apă Rachetele dc lipul ,.Nikc-Apnchc",
potriva creării forţelor nucleare mul care participă 125.000 de pcisoanc dezvoltare şî să colaboreze activ în trului său de externe, Schrocdcr. Cu liticc, l-a chemat pc acesta îniprnâ rut mai temperată, dar Congresul UCS cu care s-au cicctuat cxpei icnlele,
tilaterale ale N.A.T.O. Aceasta este primo r/revă generală a aprobat punctele de vedere ale pre au al ins înălţim i i Ic 5I-IV0 km.
vederea aplicării lor. cîteva luni în urmă, ziarul „Bayrcn Ku- cu alţi lideri ai partidului UCD-2S şedintelui său, loscf Strauss, cu privire
Un grup dc demonstranţi s-a în a iaclorilo.r poştali după 73 de uni. CIUDAD DE MEXICO. - Minis rier“ organ al UCS a publicat un arti cu care a avut o consfătuire. (Acută la politica unităţii politice a Europei
dreptat spre clădirea Parlamentului Datorita lapttilul că in unele locuri trul afacerilor externe al Mexicului, col în care era criticată în termeni vio consfătuire s-a ţinut în momcntuîn occidentale. Erhard a respins cu ve PUTERNICE IN U N D A Ţ II
pentru a face cunoscut deputaţilor (lata grevei a losi devansată, In Gorostîzn, a declarat că Mexicul sc lenţi activitatea ministrului de externe care cancelarul Erlurd se afla în zi- hemenţă acuzaţiile de „imobilism" în IN NORD-ESTUL BRAZILIEI
protestul lor împotriva instituirii for ohciile postate din Londra peste U va opune aplicării de sancţiuni Cu a Republicii Federale Germane, Scluoc- dreptate împotriva guvernului sau. In
ţelor nucleare multilaterale, iar alţii milioane de scrisori au lest ireex bei dacă o asemenea hocărîre va fi dor. Intre altele cl era învinuit de „im o cuvîntarca sa cancelarul a scos în evi- Puternice Inundaţii provocate
au postat pichete în faţa ambasade pediate. Situutii similare au Ioni luată la reuniunea Organizaţiei Sta bilism". Publicarea acestui articol a Comentariu exter denţa greutăţile care stau în momen de ploi torenţiale s-qli produs tntei-
lor R.F.G., S.U.A. şî ale altor ţări ale semnalate 16 Moncheslcr, L.ivetpunl telor Americane, care va avea loc trezit vii reacţii în cercurile guverna tul dc faţă în calea realizării acestui curi In slaicle din nord estul Bra
N.A.T.O. Si in alic localităţi. săptămîna viitoare. In cadrul unei mentale, iar Strauss care, după cum sc plan, arătînd câ Italia şi Olanda au ziliei. A))roxlmativ WO.OOO de lo
NEW YORK. — Sute de persoane, conferinţe de presă, Gorostiza a spus comenta în presa vest-germană, ar fi ta sa oficială în Danemarca). Povit respins ideca unei uniuni politice fără cuitori din statul Pa.raiba au ră
mas lără adăpost, (ştiri provenite
BRUXELLES. — Com/sia Pielei co
în special femei, membre ale Organi mune a tăcut cunoscut că nu csle ca cl nu va participa la reuniunea fost inspiratorul acestui articol, a fost ziarului francez „Combat", Adeucr adeziunea imediată a Marii Britanii. din J oqo Pcssoa. capitala aceslut
zaţiei „Femei luptaţi pentru pace” , au O.S.A. nevoit pentru moment să se dezică de l-ar fi sfătuit pe Strauss să nu f; să Cancelarul a subliniat câ deocamdată
posibilă o itnilicare a laşelor poş slat, anunţă câ alte 23 de tocalilâti
participat la o manifestaţie de pro După cum se ştie. Mexicul s-a ab el. Ln puţin timp însă, Strauss a atacat „popoarele miel nu sînt eliberate încă
tale in interiorul C.E.E. Aceasta uni explodeze „bomba împotriva pdicii (lin nord-estul Braziliei sfni ame
test împotriva prezenţei distrugăto ficare nu poale avea toc. deoarece ţinut dc la vot cînd Ia O.S.A. a fost din nou pe ministrul de externe Schroe- lui Erhard" în cursul Congrcsuluie la de teama unei hegemonii a forţelor în ninţate dc inundaţii. Căile dc ac
rului „lliddle” îu portul New Yorlc. nivelul laxelor poştale csle dife pusă chestiunea convocării acesrei re der, vizînd în mod indirect însăşi po Munchen şi „să ascundă atu-urilocn- Europa". Cancelarul a ţinut să dea o ces spre aceste localităţi nu inst
Demonstranţii purtau pancarte împo ri/ în tarile membre ale Pielei co uniuni. litica externă a cancelarului. Erhard a tru o viitoare confruntare". Aastă ripostă hotărîtă la acest congres decla întrerupte, far localităţile au lost
triva constituirii foiţei nucleare mul mune Şi el nu poale li schimbai LONDRA. — La Londra s-a anun încercat să reconcilieze pe reprezentan intervenţie a lui Adenaucr cstetpli- rând : „Politica guvernului federal este Izolate de restul lorii. Elicoptere
tilaterale a N.A.T.O. iJecil In moil autonom. ţat oficial câ la 27 iulie Rîchard ţii celor două tendinţe ale UCD-UCS cabilă din motive tactice polii!. O politica mea. Eu singur port răspun militare pol rulează regiunile inun
„Biddlc" este prima navă care ur Rutier, ministrul afacerilor externe al iniţiind o întîlnire a acestora în locali confruntare deschisă Ia acest cgrc.v derea pentru ca. Dacă altcineva vre* date si aprovizionează cu alimente
mează să Iacă parte din viitoarea CARACI. — Din Coracl se amin* Marii Britanii, \*a pleca într-o vizită taica Tcgernscc. După aceste tratative ar fi adus prejudicii şanselor Padulţiî să facă o aliă politică, trebuie s-o populaţia sinistrată.
forţă, ca nvînd pe Ungă personalul tu că ministrul linante/or al Pakis oficială de onci zile în Uniunea So secrete, Erhard a declarat câ reprezen UCD-UCS în apropiata campanîelec- spună deschis". Luînd cuvîntul după
american şi cîţîva ofiţeri şi marinari tanului, Alnhummcd Sbonib. vu ple vietică. tanţii celor două tendinţe s-ar fi îm F.rhard, Strauss a evitat de data a- CEA MAI ÎN ALTA CLĂDIRE
englezi, vcsi-gcrmani, turci, greci, ca la Ankara unde vu lua parte la MOSCOVA, - Dr Subandi io. păcat deoarece potrivit spuselor sale în torală. Principalele divergenţe re se ccasta o confruntare directă, dar a ţi D IN LONDRA
manifestă în rîndurile pr.rtîduluJCD-
italieni şi olandez.!, consultările preliminare In vetlercn prim-locţîitor al primului ministru şi tre Strauss şi Schrocdcr n-ar fi fost UCS se manifestă în problema Jicăi^i nut să menţioneze că partidul este
WASHINGTON. — Comisia pen pregătirii conlerinfei la nivel inah ministrul afacerilor externe al Indo vorba dccît dc anumite deosebiri „tem politice a Europei occidentale. Jcriti- „profund îngrijorat" dc problema uni M inistrul Lucrărilor publice e»
tru energie atomică a S.U.A. a a- dintre solii guvernului Iranului, Tur neziei. a părăsic Moscova la 16 mlîe. peramentale". Cu toate acestea între cile adversarilor lui Erhard-Scocdcr, ficării Europei occidentale care ar pu construcţiilor, G callrey Rlpfion. o
ciei şi Pakistanului, cc se va des tea să-şi piardă din nou din dinamism.
nurjal miercuri cu la poligonul din p'ecînJ spre Paris. timp divergenţele s-au accentuat. apare tot mai des expresia d.,imo aprobat proiectul construcţiei celei
Ncvadu vor fi clcclnulc experien chide hi 20 iulie. In cadrul discu înaintea Congresului de )a Munchen bilism" în politică, ccca cc v ro i în UCS „va face totul pentru a evita a- mai inattc clădiri din Marea Brita
ţe nucleare subterane cu o insta ţiilor preliminate vor li abordate al Uniunii crcştîn-sociale observatorii semne că Erhard ar face prepuţine ccasia". nic. Este vorba de o clădire din
laţie nucleară britanică Aceste ex problemele cxhndctii schimburilor politici sc aşteptau la o înfruntare des eforturi în direcţia accelerat unifi 'Ziarul vest-german „D ic W clt" ara centrul Londrei, care va avea o
perienţe sini întreprinse in baza o- economice, tehnice, industriale s> chisă între reprezentanţii celor două cării politice a Europei occidralc. tă ca „această luptă s-a terminat cu înălţime de J77 m. Turnul clădirii
cordului încheiat între Marca Bri culturale tlin lie cele trei tărl. tendinţe. Acest lucru reieşea din fap Rcferindu-se îa amploarea re s-a o victorie a cancelarului şi cu o în- va cuprinde instalat iile dc trans
tanic si S.U.A. In anui I0â8. GENEVA. — Consiliul economic tul că loscf Strauss a făcut mari pre dat pregătirii congresului, zi:l „Die fringere a lui Adenauer şi Strauss. To misie pentru 40 canale de televi
ATENA. — Intre 27 5i 30 septem ŞÎ social al O.N.U. întrunit într-o I gătiri pentru acest congres, dîndu-i o W clt" arată că „în loc de... Itturi de tuşi Strauss este din nou în atac. El ziune, Instalaţii telefonice si dc ra
brie va avea loc la Atena cea de-o şedinţă plenară la Geneva a adoptat amploare cu totul neobişnuită. De alt timpan la Munchen nu s-a zit de şî Adcnauer nu se vor da bătuţi n it diodifuziune, precum sl un restau
de repede".
fel în programul dat publicităţii înain cît un răpăit de tobe în surd". Ob rant turnant.
C. VARVARA
Redacţia $1 administraţia ziarului ilr. 6 Marile or. 9, teleloo 15 88, 12 73, 15 85, 20 78. Taxa plfitlta Lo aumerar conform apiobârLl Direcţiei 6eaerale P.FTR. or. 263328 die 0 aoletubrie 19. - Tiparul j întreprinderea Poligrafica Himedoara*Devc
40.05TÎ