Page 54 - 1964-07
P. 54
f PROLET ARI DIN TOATE ŢĂRILE. V W fl-^ Â l
r '
I • j
I ** 1
m'iii socialismului
AN U L XVI. NR. 2971 SlM BĂ TĂ 18 IULIE 1964 4 pagini, 20 bani
RITM I N T E N S
L U C R Ă R IL O R A G R IC O L E !
BLOCURI N O I IN CARTIERUL
AEROPORT D IN PETROŞANI.
W IL llll II M
ÎN URMA COMBINELOR, Colectivişti, meconirctori din Lucrările Comisiei
PLUGURI SI SEMĂNĂTORI | G.A.S. şi S.M.T., desfăşuraţi larg permanente jurid ică
i . â § I € 1 I M §
întrecerea socialistă şi folosiţi a M arii Adunări Najionale de ocieantă
Paralel cu lucrările ce se efectuează Ica pe 15 ha. din care 10 s-au însămîn
Faţa de anul trecut la G. A. C. din pentru strîngerca la timp şi fără pier ţat cu porumb masă verde. I.a G.A.C. cu întreaga capacitate de lucru Vineri, Comîsîa permanentă juridică
Galtiu. raionul Alba, munca de recoltare deri a recoltei, în numeroase unităţi Aurel Vlaicu pe 15 In., la Oarda de Jos a Mr.rîi Adunări Naţionale a R.P. Ro-
a cerealelor uăioasc a fost mult mai bine agricole din regiunea noastră s-a trecut tot pe 15 ha. etc ţoale utilajele agricole pentru mînc, s-a întrunit în şedinţă dc lucru Clopoţelul nu mai sună pe co nunate. cum sint afîîea în tara
organizară. Recoltatul a început din Vre cu forţe sporite la eliberarea terenurilor Faţa de posibilităţile existente, supra pentru a studia şi aviza unele proiecte ridoare iar emoţiile examenelor au noastră. Nu voi uita carnavalul,
me, de îndată ce plantele au ajuns la strîngerea la timp şi fără pier de decrete.
de paîc, ceea ce a permis mecanizatori feţele arate şi însămînţatc cu plante fu rămas departe. Acum, şcolarii se jocurile de tabără, duminicile cui*
maturitate. Ca urmare a acestui fapt
lor să înceapă de îndată efectuarea ară rajere sînr mult prea mici. De pildă, la deri a recoltei de cerealei găsesc in vacantă la munte sau la tural-sportive, excursiile pe malul
pînă la data de 17 iulie, din cele 320 Gata pentru începerea mare. în excursii şi vizite la ma
turilor. G.A.S. Gelmar tinde recoltatul orzului riului Sebeş şi multe alte lucruri
ha. ocupate cu grîu au şi fost recoltate Continuaţi în ritm susţinut nie obiective industriale şi social- Inimoase” ; hlAIDIC ŞTEFAN, elev
Fruntaşi în această acţiune se situea de pe cele 455 Iu. s-a terminat cu cî-
162. Mecanizatorii llîc Rusu, Mircea noului an şcolar culturale ale patriei, ridicate în la Şcoala medie din Lonea — Pe
ză colectiviştii din Gîrbova, raionul tevn zile în urmă, eliberarea terenului executarea la un înalt nivel a-
Crişan şi Pavel Moguţ recoltează zilnic arm noştri. troşani : „Programul taberei a fost
Sebeş. Imediat după ce terenul, în su de paie şi aratul nu se desfăşoară în- In întreaga regiune se desfăşoară in
cu combinele peste 15 ha., iar colecti grotehnic a lucrărilor de întreţi tense pregătiri pentru deschiderea în In cele opt tabere de munte din foarte bogat si în acelaşi timp plă
prafaţă de 30 hectare, cultivat cu orz tr-un ritm corespunzător. De asemenea, cut. Tocmai de aceea ni se pare
viştii din brigăzile de cîmp seceră ma condiţiuni cît mai bune a noului an regiunea noastră — Intregalde. Va
s-a eliberat de paie, cu sprijinul meca în multe gospodării colective ca cele din nere la culturile prâşitoare! A- Şcolar. că tim pul a trecut prea repede.
nual circa 30 ha. De fapt, ritm ul de lu lea Dosului, Tăuli, Pui, Săscicri,
nizatorilor din brigada a V-a de la Petreştî, Lancrăm şi altele, deşi s-au re Comitetul executiv al Sfatului popular Despărţirea dc tabără nu este u-
cru se intensifică pe zi ce trece ceea ce dunaţi cu atenţie toate nutreţu- Şugag. Lunca Fiorii, Rlăjeni, Săcel
S M.T. Miercurea s-au executat arături coltat suprafeţe însemnate de cereale al oraşului Ltipcni a contractat din — situate în locuri pitoreşti, îşi pe şoara' ; ICNA MARIA, elevă la
va permite colectiviştilor de aici ca, în timp cu întreprinderea dc gospodărie
pe toată suprafaţa şi s-a însămînţat cu pâioase, nu s-a trecui la executarea ară rile, iar în vederea completării trec vacanta de vară mii de elevi Şcoala medie din Sebeş : „Tabăra
cel mult 4 zile să efectueze strînsul re orăşenească lucrările ce urmează a se unde am fost trimisă este situată
porumb furajer. La executarea semăna turilor, iar tractoarele stau ncfolosite la şi pionieri. In taberele locale şi în
coltei de pe întreaga suprafaţă, cvitînd bazei furajere însâmînţaţi pe su efectua Ia repararea localurilor dc şcoli. intr-o minunată depresiune, pe Va
tului s-a evidenţiat mecanizatorul Ioan sediul brigăzilor. A fost repartizată dc la buget în acest cluburile organizate pe lingă şco
în acest fel pierderile. lile medii şi de 8 am se desfăşoară, lea Frumoasei — va/e care îşi me-,
Munteanu care a executat lucrări de Se impune ca în această perioadă con prafeţe cit mai mari porumb scop sunu de 124.000 Ici.
In ritm intens lucrează la recoltat co Ca urmare a preocupării tovarăşilor de asemenea, săptâmînal activităţi ritâ pe deplin numele datorită m i
hună calitate şl iutr-un timp scurt. ducerile unităţilor agricole să manifeste
lectiviştii şi mecanizatorii din G.A.C. pentru masă verde şi siloz in Braşovcanti Victor, preşedintele comite recreativc şi instructive pentru nunatelor sale peisaje. Clipele pe
Arături de vară, (parte din ele au şi maî multă grijă pentru folosirea la în
Oarda de Jos, unde recolta de grîu a tului executiv al sfatului popular oră elevi. trecute în tabără vor rămîne amin
fost semănate) s-au executat la G A S. treaga capacitate de lucru a mijloacelor cultură dublă! şenesc, şi a tov. Duma losif, directorul tiri ce nu se vor şterge niciodată\
fost strînsă de pe 116 ha. din cele 355
din Gelm.ar pe 30 de ha., la G.A.S. U r- de transport şi a tractoarelor. întreprinderii dc gospodărie orăşeneas Fiecare elev îşi încheie scrisoa
cultivate, la G.A.C. Miccşti 111 ha. din că, încă din 13 iunie au început repa Scrisori din tabere rea adresînd calde m ulţumiri parti
370, iar la Vinţul de Jos, 130 ha. din raţiile la toate şcolile din oraş. EclTpc- dului nostru pentru grija pe care
cele 400. a ■ t i lc dc zugravi, conduse dc tov. Paul Din tabere, din popasurile pe le-o poartă.
Necorespunzător se desfăşoară însă Să nu se raporteze doar „de ochii lum Ghcorghc, au terminat deja la 10 iulie care le lac în diferite oraşe ale pa Scrisori asemănătoare am prim it
lucrările ce Ic aveau de efectuat la şcoa
secerişul în G.A.C. din Răhău unde s-au la nr. 5 din Bârbătcnî cu 7 săli dc cla triei. pionierii şi şcolarii, educato şi din alte tabere unde pionierii
recoltat 65 ha. din 400, la G.A.C. din Periodic conducerile unităţilor socia din Strei-Săcele treburile ar merge bine. care o desfăşoară nu se prea face simţi să, |.i şcoala nr. 3 cu 16 săli dc clasă, la rii care-i conduc, trim it redacţiei şi şcolarii îşi petrec zilele dc va
Petreştî 42 ha. din 155 şi în alte unităţi liste din agricultură raportează consili Conducerea gospodăriei a raportat că tă iu cadrul acestei unităţi. Unii co şcoala nr. 1 cu 8 săli dc clasă, precum ziarului ilustrate şi scrisori prin cantă. tată ce ne-a scris pioniera
din raionul Sebeş. De fapt, trebuie să ilor agricole raionale şi orăşeneşti situa praşila 1 la porumb boabe a fost termi lectivişti au părerea că inginerul ar tre îi la cele 5 localuri dc grădiniţe. La 15 care aceştia îşi exprimă bucuriile Balint Rozalia, dm tabăra de la
ţiile privind stadiul lucrărilor ce se des nată şi se lucrează intens la cea de-a bui să stea mai mult în mijlocul lor, iulie toate sălile dc clasă din oraşul Lu- zilelor de vacantă. Blâieni. raionul Brad: „O să-mi
arătăm că în unele gospodării colective
făşoară în această campanie. O aseme doua praşilă. Care este însă adevărul? să-i îndrume, sâ-i sfătuiască. penî au fost zugrăvite. De la $ugag. raionul Sebeş, unde amintesc întotdeauna cu cea mai
din acest raion, pe suprafeţe însemnate Aici, după cum a reieşit cu prilejul unui Un sprijin serios la efectuarea repara
nea practică există şi în cadrul oraşului O situaţie asemănătoare se poate con este organizată o tabără de in mare plăcere dc excursiile pe care
ce nu se pot recolta mecanizat, deşi regional Hunedoara. Din situaţiile în raid-ancheîă organizat dc redacţia zia stata şi în gospodăria colectivă din Nan- ţiilo r curente la şcoli l-au dat E M. Lu- struire U.T.M., am prim it mai multe le-am făcut în „Ţara M oţilor", la
grîul este în pîrgă, nu s-a început strîn- tocmite la acest consiliu reiese, de pil rului nostru, situaţia nu este aşa cum dru. Deşi la Consiliul agricol orăşenesc peni, Prcparaţia şi „Viscoza" Lupcni. scrisori, lată citeva spicuiri din lie- izvorul Crişului, la muntele Vul
In urma măsurilor luate toate şcolile
gerea manuală a recoltei. dă, ca la gotpoUiria agrîcc'lă colectiv* «-a raportat. Pe suprafeţe destul dc Hunedoara am fost informaţi că praşi dc pe raza oraşului Lupcni sînt gata care : DORNIC ELENA, elevă in can. în împrejurimile Blăienilor.
la I s-a terminat în toate gospodăriile
mari, mai ales în tarlaua „Pe deal“ , po să-şi primească elevii. clasa a IX-a a Scolii medii mixte
colective, la Nnndru din cele 84 ha. Aş dori să-mi nefrec vacanta şi al
rumbul nu a fost prăşit. Deci una în... cu porumb 8 ha. nu sînt încă prăşite EMIL TETILEANU I upeni .* „Aici, în minunata tabără tădată pe aceste meleaguri alit de
situaţii, alta pe... teren. O asemenea in nici prima dată. Situaţia existentă la corespondent de la Sugag, am învă(at multe lu frumoase şi odihnitoare'.
formare făcută, de «oghii lu m ii'. > lur. centru e bună, dar pc teren, la Nan- cruri noi, ne-am odihnit, am cu
să se „iasa“ bine este dăunătoare. Dău dru, realitatea este cu totul alta. Expoziţie cu vînzare noscut Inimoasa Vale a Sebeşului ie
care va rămine o plăcută am inti Cu liecare an ce trece, vacanfc*
nător estc şi faptul că preşedintele aces Acestea sînt doar cîtcva exemple. Din Recent, în cadrul magazinului dc con
tei gospodării colective — Petre Pără- de se pot trage însă şi învăţăminte Pc fecţii nr. 5 din oraşul regional Petro re” ; OPREAN RODICA. elevă la le pionierilor şi şcolarilor sînt tot
ianu — în loc să se preocupe dc rezol viitor, informările făcute dc fiecare gos şani a fost deschisă o expoziţie cu vin. Şcoala medie din Simeria : „Am mai bine organizate; lot mai mulţi
varea problemelor ce le ridică buna în podărie colectivă asupra desfăşurării lu zare, care atrage numeroşi vizitatori. lost prim iţi şi înconjuraţi tot tim hi ai oamenilor muncii işi recon
Exponatele prezentate: confecţii pentru
treţinere a culturilor se complace în a crărilor şi rezultatelor obţinute vor tre pul de grijă şi atenţie. Nu voi uita fortează organismul la munte sau
sezonul dc vară pentru femei şi bărbaţi,
•‘ i nu că „nu este pădure fără uscătu bui să reflecte realitatea, să nu fie co lucrate cu gust şi în culori variate, se niciodată exccursia făcută la Po la mare. Partidul şi guvernul nos
ră" şi deci asemenea lipsuri ar fi ine municate date ncrealc. Un control mai bucură de aprecierea cumpărătorilor. iana, unde am aflat multe lucruri tru manifestă o grijă deosebită
rente. exigem trebuie exercitat în această pri De la deschiderea expoziţiei şi pînă în interesante despre viata oamenilor fată de tineretul şcolar, viitorul de
prezent aicî au fost vîndutc articole dc
O mare răspundere pentru această vinţă şi dc către consiliul agricol oră mîine al patriei.
confecţii în valoare dc peste 200-000 Ici. şi a salului, despre formaţia cora
stare (Ic lucruri o poartă şi inginerul şenesc, astfel incit situaţiile ce se întoc
IO AN CHIRA$ lă, unde am admirat privelişti m i ŞTEFAN MORARU
gospodăriei Ştefan Brislîc. Activitatea pe mesc să nu contrazică faptele. corespondent
y * w
f
*"Ă - I V, CINSTEA MARII SĂRBĂTORI
A
23
Trenuri cu suprafonaj Vom nscrie noi succese
Ceferiştii din complexul C.F R. Tc- Realizările dc maî sus au fost obţi
iuş-Coşlaiiu întîmpină cea de a XX-a nute ca urmare a preocupării întregu
aniversare a eliberării patriei noastre lui colectiv dc muncitori, ingineri $i
dc sub jugul fascist cu realizări dc pe graficele întrecerii
scamă. îndrumaţi dc organizaţia dc tehnicieni pentru îmbunătăţirea orga
partid, muncitorii din staţia Teiuş nizării muncii, ridicarea nivelului dc
şi-au depăşit pînă în prezent planul pro calificare, eliminarea tim pilor nepro In anul 1964 oamenii muncii din pa S-a îmbunătăţit simţitor calitatea mine anul 1964 au fost dotate cu 8 screpere,
ducţiei globale cu 4 la sută. In afară ductivi. Locomotivele caic aparţin dc reului extras din toate exploatările. La 6 perforatoare dc marc productivitate,
de acest succes, ci au obţinut rezulta tria noasiră sărbătoresc un eveniment preţul de cost s-a înregistrat o economic 8 maşini dc încărcat, 12 autocamioane
deosebit: cca dc a XX-a aniversare a
te bune şi în ce priveşte rcmorcarca complexul C.F.R. Tciuş-Coşlai iu au fost eliberării patriei dc sub jugul fascist. suplimentară dc peste 5.200.000 lei. ji alte utilaje.
trenurilor cu supratonaj. Astfel, daca deservite dc către mecanici cu experien
Măsuri bine gîndite pentru îmbunătă
In primul semestru al acestui an s-a
Paroşcni. Noua turbină dc 150 MW, intrată recent în funcţiune. ir, perioada primului trimestru din an ţă în muncă. Ele au fost întreţinute în Pentru a intînipina aşa cum sc cuvine îmbunătăţit mult activitatea la exploa ţirea calităţii minereului s-nu aplicat şi
acest măreţ eveniment, muncitorii, teh
s-au remorcat în plus peste 500 tone, stare bună dc funcţionare în tot cursul nicienii şi inginerii din cadrul exploa tările miniere din Glielar şi Tcliuc. La la Exploatarea minieră Muncclul Mic.
în cel dc al doilea trimestru s-nu re perioadei caic a trecut. tărilor Trustului minier Deva, îndru E M. Ghclar s-a pus un accent deose Sub îndrumarea organizaţiei de partid
desfă
maţi dc organizaţiile dc pariid,
câzi la ^ntreqalde morcat peste sarcinile planificate $.000 IO AN AVRAM şoară o întrecere socialistă plină dc în bit pc aplicarea şi extinderea metode s-au organizat pc această temă discuţii
cu masa de muncitori. Astfel, s-a putut
lor dc exploatare dc marc productivita
corespondent
tone.
sufleţire, aplică cele mai eficiente mă
suri tehnice şî organizatorice, fac drum te cum sint metodele de exploatare cu ajunge la stabilirea unor măsuri eficace,
specifice fiecărui loc dc muncă.
galerii de subetaje, înmagazinarca mine
S-au făcut progrese însemnate şi pc li
Undeva în „Ţara de hală de odinioară a re de peste 40.000 lei. Pe loc de fa*unfe tot mai larg metodelor noi dc muncă reului şi combinată. In unele perioade nia înlocuirii lemnului de mină. La ex
Şi tehnicii înaintate. Drept urmare rea
în abatajele unde sc aplică metoda dc
Piatră" există o aşeza (ost slărîmată şi la ln- Pentru copiii nwncito- lizările sporesc dc la o lună la alta. exploatare cu înmagazînarc s-au obţi ploatările Muncclul Mic, Băiţa-Crăciu-
re unde oamenii tiH- tregalde In 1962 s-a nlnr — in trecut în Muncitorii din schimbul condus dc rea depăşirilor dc plan şi-au adus-o şe Creşte producţia şi productivitatea mun nut productivităţi în jurul a 16 tone neşti, Deva, Tcliuc şi Ghelar, s-a ex
iau in trecut doa' deschis la Necrileşh marca majoritate anal- maistrul Petru Stoica din secţia uscă- ful dc echipă Ioan Corobca, mecanicii cii, sc îmbunătăţeşte calitatea minereu pe post, iar acolo unde se aplică meto tins armarea metalică şî cu bolţarî. La
bucuriile dăruite de prima gură de exploa labeii — s-a ridicat o torie a Prcparaţiei dc cărbune din Pc- Ioan Cojocaru, Lupii Spirea, Vasilc Ur- lui şi scade preţul lui dc cost. La finele da combinată, 13-14 tone pe post. Peste primele două au fost organizate şi echi
frumuseţea locurilor tare forestieră. Maşini şcoală nouă. Transfor trila înscriu pc graficul întrecerii socia primului semestru bunăoară, pe trust, 6 tone pc post s-au obţinut şi în aba pe speciale pentru confecţionarea bolţa-
Astăzi :{i atrage aten le şi-au făcut loc pc mări radicale s-au pro liste rezultate tot mai frumoase. Lună lic, Nicolac Ciulacu, fochiştii Ghcoi- planul a fost depăşit la toate sortimen tajele unde sc exploatează în galerii dc rilor dc rostogolire şi a bandajelor.
ţia zgomotul maşini drumul forestier con dus şi în ce priveşte dc lună colectivul acestui schimb şi-a ghe Echer, Ghcorghc Iroftc, Ioan Guţu tele. La producţia globală s-a înregis snoctajc. Printre brigăzile în dreptul că In cadrul uzinelor dc preparare s-a fo
lor, ecoul vocilor ome struit încă în anul rondiliile de muncă depăşit sarcinile de plan. In luna iunie cît şi lăcătuşul de tură Ioan Sitcn. trat o depăşire dc peste 6 la sută, iar rora se înscriu asemenea realizări sînt losit pc scară largă metoda dc flotare
neşti, care se pierd 7960 Muncitorilor fo Locul joagăreloi a lost şi în primele 15 zile din cursul lunii PETRU GAINA la producţia marfă dc peste 9 la sută. cele conduse dc Aron Rădos, Aurel Zam intensivă pentru miucrcurile dc plumb
şi zinC-La Uzina dc preparare a mine
undeva departe în restieri li s-au asigurat luat de fierăstraie me îulîc, muncitorii din acest schimb au Productivitatea muncii planificată s-a fir, Francisc Balaş şi altele. reurilor din Deva a fost înlocuită o
realizat în proporţie de 106,59 la sulă.
uscat peste sarcinile dc plan mai mult
La mina Tcliuc s-au făcut paşi însem
pădure. Aici îşi au lo cabane spaţioase în canice, iar can au fost de 2.000 tone cărbune. Cum au rcu- corespondent naţi pC drumul mecanizării, încărcării moară cu alta dc capacitate dublă, s-a
cul de muncă m unci zestrate cu tot con înlocuiţi cu fumcula- şit ? şi transportului în abataje. S-au intro mecanizat descărcarea concentratelor în
torii forestieri. Cîndva, fortul necesar. Cînd re Numeroşi tineri din In primul rînd instalaţiile dc uscare dus maşini speciale dc încărcat şî trans vagoneţi. Ca urmare a crescut simţitor
lucrătorii de aici ve coboară înserarea $< Intregalde s-au califi au fost folosite mai raţional. Apoi, portat ATLAS-COPCO care sc folosesc productivitatea muncii şî implicit a scă
neau in mima pădurii se întorc de la pădu cat, devenind cadre munca a fost mai bine organizată, a cu mult succes. Indicele lor dc utiliza zut preţul dc cost.
„înarm aţi” cu topoa re muncitorii, cabane de nădejde al exploa existat o continuă preocupare pentru re realizat se ridică la 1.480 tone pc ma O atenţie deosebită s-a acordat, în
re. toagăre, tapine. lu- le sînt inundate de tării forestiere Pompi- ridicarea calificării profesionale a mun şină şi lună faţă dc 850 toile cît este toate exploatările trustului, creşterii con
crind la doborîtul şi lumină, iar in încă liu Vlad. Pavel Ne- planificat. Dc asemenea, la Tcliuc, s-au tinue a nivelului profesional al oameni
tăiatul lemnului Mer peri se revarsă acor crea/ă. au devenit fu- citorilor. Inginerii şi tehnicienii de la introdus scrcperc pentru transportul mi lor. Numai în ultim ii doi ani ele au fost
geau cu calul de că durile armonioase ale mcularişti. Cornel lina. Prcparaţia din Pctrila au sprijinit în nereului şi materialului dc rambleu în încadrate cu circa 90 maiştri, 600 mineri
abaiajc. In cariera exploatării încărca
şî ajutori mineri proveniţi
din şcolile
păstru pe poteci po- m elodiilor transmise losif Miclea, mînuiesc permanenţă colectivul acestui schimb rea minereului sc execută complet me dc maiştri şi profesionale. Peste 800 m i
vîmite şi purtau în de de posturile de radio acum cu abilitate he- în exploatarea utilajelor şi organizarea canizat, cu ajutorul excavatoarelor. neri, 400 ajutori mineri, 80 electricieni
sagi alimente pentru Aici. muncitorii fores răstraiele mecanice. mai judicioasă a muncii. Folosirea metodelor de exploatare dc au fost calificaţi Ia locul dc muncă. Un
o nenoadâ de timp tieri au posibilitatea Ioan Hhbea. Ioan Cri O contribuţie de seamă la realiza mare productivitate şi extinderea meca număr marc dc muncitori au fost cu
mai îndelungată. Dor să asculte radio, să se şan. Horia Floriuc, sînt nizării la cele două exploatări, au făcut prinşi în cursurile de ridicare a califi
meau sub cerul liber delecteze citind cârti, azi şoferi temerari, lată ca productivitatea muncii valorică pc cării şi completarea cunoştinţelor. Prin
sau in bordee Lucrau ziare şi reviste. Ei nu numai dtiva dintre oa primul semestru la minereuri feroase să diverse conferinţe şi consfătuiri, schim
pînă la istovire pentru trebuie să-şi procure menii dm Intregalde. Brigada dc fierarî-betonîşti, de fie realizată în proporţie dc peste 107 buri dc experienţă organizate de comi
un salariu cu care a/imenle pentru un care muncesc şi tră la şantierul IV construcţii civile la sută. In acelaşi timo minerii dc la tetele sindicatelor. Ii s-a explicat oa
abia îşi puteau [ine timp îndelungat La In- iesc în m ijlocul natu al I.C.S.H., condusă de Riştci Tcliuc ji Ghclar, apbcînd iniţiativa menilor care sînt căile cele mai sigure
zilele Regimul demo- tregalde s-a deschis rii. fiind harnici mun Petru şi evidenţiată lună dc lună >.Nici nn vagonct de minereu rebntat", dc creştere a productivităţii muncii,
cu.n trebuie folosite maşinile şi utilaje
in primul semestru, îşi depăşeşte
crat-popular a însem un magazin al coope planul lunar cu 25 Ia sută. <iu reuşit să trim ită siderurgişiilor mi le cu maximum de eficienţa.
nereu cu conţinut bogat dc metal. Can
nat şi pentru muncito raţiei de consum, a- citori forestieri IN CLIŞEU : O parte din titatea de metal livrată de ci peste plan Fireşte, despre telul în care muncito
rii forestieri îmbunătă provizionat cu un bo CEORGE CIORANU membrii brigăzii la locul de in această perioadă sc ridici In peste rii, inginerii şi tehnicienii din exploată-
ţirea radicală a condi gat sortiment de măr (după o corespondenţă muncă. 5.000 tone. Ing APOSTOL GHEORGHE
ţiilor de muncă şi furi. Lunar se desfac primită de ia tov. Foto : V. ONOIU Vorbind despre creşterea înzestrării directorul Trustului minier Deva
viată. Liniştea patriar aci produse în valoa GH. ACHIMESCU) tehnice a exploatărilor miniere din ca
drul Trustului, trebuie remarcat că în (Continuare In pagina 2-a)