Page 55 - 1964-07
P. 55
Pog; 2 Drumul socialismului Nr. 297f
TOATA CRiJA Vom înscrie noi succese
BUNEI ORGANIZĂRI pe graficele întrecerii
(Urmare din pag. ba) ploatărilor în perioada cc urmează. Ne
A VIITORULUI AN DE vom preocupa dc asemenea de extinde
rea în continuare a metodelor de ex
rilc Trustului s-au străduit să obţină ploatare de marc productivitate la E. M.
realizări din ce în ce mai bune in în Gliclar. La Teliuc, Deva şt Muncel sc
ÎNVATAMlNT DE PARTID trecerea socialistă ce o desfăşoară s-ar vor introduce şi extinde folosirea scrc-
putea spune mai multe. Eforturile de
perelor, maşinilor de încărcat şi trans
puse de ci ar fi fost însă încununate de portat materialul în abataje. In abataje
succese şi mai frumoase dacă în anumite le unde sc folosesc aceste mecanisme sc
Anul de învăţămînt 1963-1964 s-a în diferite documente ale partidului nos perioade nu şi-ar fi făcut loc în acti
cheiat. In centrul atenţiei organizaţiilor tru, să folosească timpul liber pentru vitatea trustului o seamă dc neajunsuri. va introduce podirca vetrelor cu plăci
dc partid stă în prezent pregătirea te a-şi completa cunoştinţele, să fie cît Spre exemplu, a frînat mult sporirea metalice în solzi de peşte. La E. M. Deva
meinică a viitorului an de învăţămînt. mai bine pregătiţi cînd vor începe cursu producţiei faptul că în primele 5-10 zile se va urgenta pregătirea metodei de ex
ploatare cu camere complet mecaniza
Selecţionarea cu c.m n:ai nwre grijă a rile viitorului an de învăţămînt. ale fiecărei luni, aproape la toate exploa te. La Teliuc sc va pune în funcţiune o
cadrelor de propagandişti, stabilirea cer Unor propagandişti li s-a creat posi tările, nu se realiza planul dc producţie. nouă staţie de comprcsoare şi o staţie
curilor şi cursurilor care vor funcţiona, bilitatea dc a participa la diferite ex Aceasta, atît din cauza delăsării, cît şi trafo. Tină la finele anului exploatări
recrutarea cursanţilor şi încadrarea lor cursii ce s-att organizat în ţară, vizita a organizării defectuoase a recuperărilor, le miniere Teliuc şi Deva vor deveni
in diferitele forme de învăţămînt, consti rea unor muzee, întreprinderi indus Fenomenul este cît sc poate de dăună
triale. cele mai mecanizate din ţară pe secto
tuie condiţii esenţiale pentru a asigura tor şi trebuie curmal. Posiblităţi exis rul minereuri.
buna desfăşurare a învăţămîntului, rid i Cu toate eă învăţămîntul dc partid tă. A dovedit-o experienţa lunii iulie,
carea continuă a calităţii şi sporirea efi s-a închis, activitatea propagandiştilor cînd datorită preocupării susţinute din In vederea intensificării lucrărilor de
cacităţii sale practice. n-a încetat. Unii din ei au făcut expu partea organizaţiilor dc partid şi condu inevstiţii, la exploatările unde volumul
neri in cadrul organizaţiilor dc bază ori cerilor exploatărilor în această direcţie, acestora este marc, se vor înfiinţa sec
Pentru o documentare asupra activi în faţa candidaţilor de partid. Printre toare şi revire dc investiţii (sectoare la O parte dîn grupul dc profesori de
tăţii desfăşurate dc organele şi organiza aceştia se numără tov. Constantin Gu- toate colectivele au depăşit planul rit Teliuc şi Deva şi rcvjr la Muncelul Mic). ştiinţele naturalc-gcografic care au ve
ţiile de partid în legătură cu pregătirea run, Ştefan Nagy şi alţii. Urmează ca şi mic, din primele zile. Ele vor fi dotate cu maşini dc încărcat nit din întreaga ţară la Deva în ta-
viitorului an de învăţămînt am solicitat ceilalţi propagandişti să fie antrenaţi în Deşi am obţinut o seama de realizări băra-eurs de 15 zile. In laboratorul de â @ I N © â
tov. Traian Costea — secretar al Co asemenea activităţi. îmbucurătoare în direcţia îmbunătăţirii şi maşini dc perforat dc marc producti ştiinţele naturale al Şcolii medii „De-
mitetului dc partid de la E. M. Lonca calităţii minereului, nu putem spune că vitate. La E. M. Muncelul Mic, Băiţa- ccb^l*', ci ascultă explicaţiile tovarăşu
şi tov. loan Carpen — activist al Co am făcut totul. La exploatările din Glie- Crăciuncşti şi Teliuc sc vor organiza lui geolog dr. C. Ghcorghiu, din cadrul
mitetului dc partid dc la E. M. Pctrila. La E. M. Pc- lar, Teliuc, Deva şi Muncelul Mic sc mai înaintări rapide. In felul acesta vom crea Comitetului geologic al R.P.R.
să ne relateze cîtcva din măsurile luate IO AN CARPEN , , - . . rebutează un număr destul dc marc de premisele îndeplinirii şi depăşirii cu suc SIMBATA 18 IULIE 1964
în acest scop. activist al Comite- . triln, in anul de vagoncţi cu minereu. Conducerile aces
u,lui dc partid dc h tor exploatări vor trebui să insiste mai ces a planului dc producţie pe anul v i Cooperatori evidenţiaţi
E. M. Pctrila ^ -1» mult asupra puşcării selective şi trierii itor. Se va extinde apoi la toate exploa CINEMA — emisiune de muzică uşoară ; 21,.v i
Comitetul de minereului în abataje, să sprijine sub tările înlocuirea lemnului de mină cu Romanţe ; 22,30 Muzică de dans.
TRAIAN COSTEA _________________ _ fost obţinute re stanţial brigăzile de mineri în organiza In întrecerea socialistă care sc desfă Programul II : 9,05 Din folclorul
partid de la E. zultate bune, atît în ceea ce priveşte ca armături metalice şi bolţarî. Daca în DEVA; Asasinul dîn cartea dc tele
secretar al Comite rea cît mai judicioasă a lucrului. şoară între membrii cooperativei meş muzical al popoarelor ; 10,00 Dan
tului de partid de la M. Lonea a luat litatea cît şi eficacitatea învăţămîntului. Din canzz lipsei de exigenţă a şefilor primul semestru procentul dc înlocuire teşugăreşti „Rctczatu|u din Haţeg s-au fon — cinematograful „Patria"; Val suri de estradă; 11,05 Orchestre dc
L, M. Lonca din timp măsu Ţinînd scama de cerinţele cc stau în de exploatări la întocmirea planurilor realizat este dc circa 8 la sută, la finele evidenţiat o serie dc cooperatori care sul nemuritor — cinematograful „A r mandoline; 12,00 Pentru fiecare cî*
rile necesare pen faţa învăţămîntului dc partid, comitetul dc aprovizionare s-a ajuns la crearea dc anului va creşte Ij 16-17 Ia suta, ceea au obţinui în ultima perioadă dc timp ta"; PETROŞANI: Intic maluri — ci te-o melodie — muzică uşoară ; 13,34
frumoase succese în muncă. Ei şi-au de
tru organizarea viitorului an dc învăţă nostru dc partid, birourile organizaţii stocuri supranormative, 50 la sută din ce va aduce după sine o economic sub păşit. cu regularitate sarcinile dc plan, nematograful „Republica"; Cei trei Solişti şi orchestre de muzică popu
mînt. Se poate aprecia că în general, la lor de bază se preocupa însă pentru a stanţială la reducerea preţului dc cost. muşchetari — cinematograful „7 No lară ; 15,05 Cîntccc şi jocuri popu
această dată, acţiunile sînt pe termina crea de pe acum cele mai bune condiţi- totalul fondurilor imobilizate pe trust acordind o atenţie deosebită deservirii lare din Muntenia ; 16,00 Solişti şi
te; au fost selecţionaţi propagandişti uni spre a ridica nivelul învăţămîntu se află numai la E. M. Teliuc. Aici exis Ne cx'primăm angajamentul dc a face populaţiei, producind articole de calita iembrie"; ALBA IUL1A: A 12-a formaţii romîncşti de muzică uşoară;
te. Printre aceştia sc află Ionel Alun-
pentru toate formele dc învăţămînt, s-au lui pe o treaptă şi mai superioară. tă piese dc schimb pentru maşini auto, totul pentru înlăturarea neajunsurilor noapte —- cinematograful „V icto 17,10 Muzică populară cerută de as
stabilit cercurile şi cursurile ce vor func Atenţia principală a fost îndreptată excavatoare şi foreze, rulmenţi ctc. cc avute, dc a extinde tot mai mult tehni bcscu, Angliei Hondru, (cismari), loan ria"; Descoperirea lui Julian Boli — cultători ; ÎS,00 Piese vocale şi in
ţiona ctc. asupra propagandiştilor, a căror selec ca înaintată şi metodele noi dc muncă, Prodan (tinichigiu), Sofia Suciu, Hihla cinematograful „23 August" ; SEBEŞ: strumentale dc Tibcriu Brcdiccami :
ţionare a fost terminată. Compoziţia nu s-au mişcat de ani de zile. Situaţii Andraş, Reghina Filip (croitorcsc), Jus- 19,05 Muzică de dans ; 20,00 Mari
S-au luat dc asemenea măsuri ca toţi să îndrumăm mai bine oamenii, să or îin Băncilă (fierar). Petru Ncidoni (bo Mi-am cumpărat un tată — cinema cîntăreţi dc operă ; 20,35 Muzică
propagandiştii să aibă create condiţiile este corespunzătoare. Din cci 44 pro similare sînt şi la E. M. Băiţa-Crăciu- iangiu), Gbeorghc Mărgincanu (tîmplar), populară interpretată dc Maria Tă-
necesare pentru a participa la pregăti pagandişti 20 sînt ingineri şi tehnicieni, neşti şi la uzina dc preparare din Deva. ganizăm şi să conducem procesul dc Iosif Scbeştcyn, Constantin Sălăjan (fri tograful „Progresul- ; Zile de fior şi nasc şi Ion Luca-Bănăţcanu ; 22,20
rea ce sc va organiza vara aceasta. 24 au studii medii, superioare sau şcoli înlăturarea acestor stări dc lucruri din producţie în aşa fel ca să putem înscrie zeri). rîs — cinematograful „Sebeşul- ; O- Pagini alese din muzica dc balet :
dc maiştri. Din totalul propagandiştilor
In ceea cc priveşte recrutarea cursan numai 5 sînt noi, restul au vechime, ex activitatea noastră va sta în primul rînd pc graficele întrecerii socialiste succese NICU SBUCHEA RAŞTIE: Anotimpuri — cinematogra 23,15 Muzică de dans.
ţilor, încadrarea lor în cercuri ji cursuri, perienţă în această muncă. în atenţia conducerii trustului şi a ex şi mai frumoase. corespondent ful „Patria- ; Escondida — cinemato Radiojurnale şi buletine de $tiri :
majoritatea birourilor organizaţiilor de graful „Flacăra"; HAŢEG: Veniţi 5.00 ; 6,00 ; 7,00 ; 8,00 ; 10.00; 12,00:
bază, printre care cele din sectoarele I, In fixarea cercurilor şi cursurilor ce inîine — cinematograful „Popular"; 14.00 : 16,00 ; 18.00 : 20r00 ; 22.0<T
IV, VI, X au stat dc vorbă în mod in vor funcţiona ne-am orientat ca ele să (programul I) ; 9,00 ; 11.00 : 13.00 :
dividual cu fiecare tovarăş. Cu mici corespundă cît mai bine cerinţelor con BRAD: Vi-| prezint pc Balucv — ci 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; 23,00
crete din exploatarea noastră minieră.
excepţii, selecţionarea s-a făcut în mod diere a economici politice şi 7 cercuri fpe m a rg in e a nematograful „Steaua roşie"; ILIA : (programul II).
corespunzător, s-a ţinut scamă dc pre Astfel, au fost create 5 cercuri dc stu Dragoste lungă de-o scară — cinema
gătirea cursanţilor şi de preferinţa dc a
de studiere a economici concrete. tograful „Lumina- ; SIMERIA: Fraţii
studia într-o formă sau alta. Au fost corsicani — cinematograful „Mureşul". TELEVIZIUNE
însă yi unele cazuri cînd s-a manifestat Pentru acei tovarăşi care au o mai
un
bună pregătire politică
s-a creat
din partea unor cursanţi tendinţa de a cerc, la nivelul exploatării, pentru stu E X P O Z I Ţ I I Ş C O L A R E
studia în forme mai inferioare,, deşi 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
aveau pregătirea corespunzătoare pentru dierea problemelor dc baza ale teoriei RADIO Cîntcc şi joc pionieresc ; 20,10 Aven
marxist-lcninistc. De asemenea, în sec
a se încadra în alte forme dc învăţă Şi in anul acesta secţia dc învăţămînt Orăştie. Colecţia panou a secţiei meca admirabile, imprimate intr-un amestec turile lui Robin Hood (III) Viu sau
mînt. Aceste tendinţe au fost combătu toarele miniere vor funcţiona 8 cercuri a Sfatului popular raional din Orăştie, nice a reţinut de la început atenţia vi plăcut dc culori şi modele, au stîrnit un Programul I : 5,06 Emisiunea pen
politice pentru mineri. mort ; 20,35 In faţa hărţii ; 20,45 Co
te, arătîndu-sc celor în cauză necesita Cu sprijinul organelor dc partid şi de zitatorului. Piesele şi uneltele executate viu interes în rîndul vizitatoarelor. tru sate ; 5,30 Lecţia de gimnastică ;
tea studierii în mod progresiv în cadrul In prezent se desfăşoară munca pen stat, a organizat, continuîndu-şi tradi dc elevii claselor V II-IX , prin varieta Dar exponatele nu se opresc aici. In sala 5.40 Muzică populară ; 6,30 Sfatul misarul c băiat bun ; 21,35 Adevărata
învăţămîntului dc partid. tru recrutarea şi încadrarea cursanţilor ţia, o frumoasă expoziţie şcolară. Cele tea şi execuţia lor, au stîrnit o vie admi a doua se găsesc expuse lucrările viitorilor medicului : Cura de nămol pe litoral; putere; 21,55 Cîntă orchestra Ed-
In legătură cu activitatea propagan în cercuri şi cursuri. două săli ale casei raionale de cultură raţie din partea vizitatorilor. colectivişti, care învaţă obiectul „A gri 6.40 Muzică uşoară ; 8,06 Melodii mundo Ross ; In încheiere : Buletin
populare ; 9,40 Dc la fluier la marile
diştilor în perioada aceasta, după închi ir din localitate au fost neîncăpătoare pen Nici lucrările şi documentaţiile teh cultura". Aici, unde sînt reprezentate ansambluri ; 10.03 Suita dc cîntccc de ştiri. Sport. Buletin meteorologic.
aproape toate şcolile dc 8 ani din me
derea anului dc învăţămînt, s-au luat Din cele relatate de tov. T. Costea şi tru .1 cuprinde munca elevilor dc-a lun nice ale secţiei electrotehnice n-au fost diul sătesc, sc pot vedea diferite specii populare din Bihor de Nicolae Brîn-
măsuri ca ci să studieze, în continuare, I. Carpen sc desprinde preocuparea care gul anului şcolar. mai puţin apreciate. Radiatorul electric, de grîu, porumb, floarca-soarelui, car duş — la pian compozitorul ; Suita
există, atenţia care se acordă din partea Mici şi mari, devii şcolilor din raion U 220, executat dc elevii Paul Constan pentru cvintet de suflători dc Ra- Buletin meteorologic
şi-au afirmat din plin calităţile artisti tin, Mărgincanu Emil şi Presăcan loan tofi, fasole ctc. Grupa legumicultura manis — interpretează cvintetul dc
organelor şi organizaţiilor de partid de din clasa Xl-a, a reţinut atenţia multor cuprinde un bogat material ca varză,
ce, preferinţele tehnice şi cunoştinţele suflători „Gcorgc Enescu" ; 11.30 PENTRU 24 ORE
la cele două exploatări miniere din Va temeinice ale unei programe şcolare în vizitatori. conopidă, roşii, castraveţi, dovlcci şi o Muzică uşoară romîncască ; 12,03 Me
In sprijinul lea Jiului pentru pregătirea temeinică toată varietatea şi complexitatea ei. Pa Fizica, cu aplicaţiile ci practice, şi-a răsadniţă în miniatură. Un bogat sorti lodii populare interpretate dc Viorcl Vor cădea precipitaţii însoţite dc des
Vreme nestabilă cu îunonrăr z' —
a viitorului an dc învăţămînt, pregăti nourile, multiple şi variate, au fost aran găsit rcllectare3 intr-un bogat material ment din capitolul pomicultură este re Munteanu şi Marin Pogon ; 14,10 Me cărcări electrice după-amiaza. Vîntul
prezentat printr-o frumoasă
livadă în
prezentat în cadrul expoziţiei: releu dc
otelarilor re dc care depinde obţinerea unor noi jate pe şcoli, cicluri şi discipline. tip — uz fotografic, trusă dc maşini miniatură cu . o stupină, lucrată dc ele lodii populare din ţări socialiste ; va sufla moderat cu intensificări lo
14,30 Prietenii lui DO RE MI ; 15,45
succese, îmbunătăţirea conţinutului şi a Interesante şi instructive sînt panou electrice, instalaţii electrice in stare per vii Şcolii dc 8 ani din Orăştie, sub în Muzică uşoară ; 16,10 Cîntă orches cale din sectorul nord-cstic. Tempe
eficacităţii învăţămîntului dc partid. rile Şcolii medii „A m cl Valicu- din fectă dc funcţionare ctc. drumarea prof. Oprcanu Lucia. ratura acrului va fi cuprinsă între 24
Minerii Văii Jiului cunosc strădaniile Făcînd o sumară prezentare a expo tra dc muzică populară „Doina Mol şi 30 grade ziua, iar noaptea între
oţclarîlor liuncdorcni dc a da patriei Nici celelalte discipline şcolare n-au ziţiei, caic continuă şi azi să sc afle în dovei- .1 Filarmonicii de stat din Iaşi; 10 şi 16 grade.
rămas mai prejos. Panoul cercului lite 18,05 Muzică uşoară interpretată dc
oţel mai mult şi dc calitate nui bună. atenţia publicului din oraşul Orăştie, re
rar „M ihail Lminescu", cu revistele pe Sonia Cruceru şi Alin Norcanu ; 18,55 PENTRU URMĂTOARELE
De aceea, ci participă cu entuziasm la riodice şi creaţiile literare, au imprimat dăm mai jos şi uncie impresii consem Muzică de dans pentru toate vîrstele;
acţiunile patriotice de colectare a tu din plin munca creatoare a unui marc nate dc vizitatori într-o condica a ex 20,10 Melodii populare cerute de as 3 ZILE
poziţiei :
turor deşeurilor ficroasc. colectiv dc elevi din care amintim pc Vreme nestabilă cu temperatura în
Lia Lupca, Lia Şerbii, Mariana Bunca şi „Adm ir sincer toate cele văzute în cultători ; 20,40 „Noutăţi... noutăţi- uşoară creştere.
In primul semestru 2) anului au co această expoziţie. Felicitări organizato
Cazan Mariana din clasa a Xl-n.
lectat şi predat Ia I.C.M. 4.935 tone de rilor ci“ — spune profesorul Constan
Variate şi bogate, lucrările geografice,
şeuri ficroase, cu 235 tone mai mult graficele comparative, hărţile sînt o do tin Clemente din Deva.
faţă de sarcina de plan. Tot în această vadă a muncii sîrguincioasc a elevilor. „In trecere prin oraşul dvs. am vi
perioadă au mai fost colectate 349 tone Colecţia dc ierbare, mareînd nomen zitat expoziţia şcolară pentru care am A G E N Ţ IIL E O .IV .T . C A R P A Ţ I
clatura, grupa şi specia planrclor loca numai cuvinte dc laudă. In ca sc reflec
fontă şi 140 tone metale neferoase.
li, cît şi panourile dc sticlă mici, pre- tă cu adevărat grija pc care conducerea
Cele mai buno rezultate au fost ob dc partid şi dc stat o arc pentru desa-
zcntînd forme şi caractere ale unor sc AU PUS IN VINZARE LOCURI IA CAMPINGUL DE LA MAMAIA.
ţinute dc U.R.U.M. Petroşani (care a rii de plante, an stîrnit din plin curio vîrşirea aptitudinilor tineretului- , spune
predat peste 600 tone) şi de către co zitatea vizitatorilor iubitori de natură. Sandu Constantin din Bucureşti. SE ORGANIZEAZĂ SERII DE O D IH N A Şl EXCURSII, IN GRUPURI
lectivele dc muncă ale exploatărilor mi Panoul colecţiei etnografice a elevilor Aceste aprecieri şi multe altele, con Şl INDIVIDUALE, CU CAZAREA IN CORTURI DE ClTE 2 LOCURI Şl
cercului de istorie, bogat prin varieta semnate în condica dc impresii, reflec
niere din Pctrila, Lonea, Uricani. IN CĂSUŢE SPECIAL CONSTRUITE, DE 4 CAMERE CU ClTE 2 LOCURI
tea obiectelor, interesant prin semnifi tă înir-o oarecare măsură ceea cc s-a FIECARE CU INTRARE SEPARATA.
BADUŢA CONSTANTIN caţia lor, dă o notă orientativă asupra realizat în cadrul expoziţiei şcolilor dc
caracterului specific al etnografici locale. 8 ani din Orăştie.
IO A N CHIRAŞ CAMPINGUL DE LA MAMAIA ESTE PREVĂZUT CU ILUMINAT
Dacă expoziţia şcolară din Orăştie se Nu aş putea încheia fără a scoate în
corespondenţi caracterizează prin abundenţa şi calita evidenţă munca neobosită şi plină dc ab ELECTRIC. CU APA CURENTA Şl INSTALAT» SANITARE.
tea materialului prezentat, aceasta se negaţie a tovarăşilor Oprcanu Lucia şi
datoreşte în primul rînd participării Helgîu Amcl, care au depus mult in Tariful pentru corturi 12 lei de persoană pe zi,
efective a şcolilor profesionale din Cu- teres pentru a realiza frumoasa expoziţie
gir, medic „Aurel Valicu" din Orăştie, a unităţilor şcolare din raionul Orăştie.
Un act umanitar medic Cugir şi de 8 ani din Cugir. Dc asemenea, merita subliniată preocu iar pentru căsuţe, 16 lei de persoană, pe zi.
Obiectele prezentate la această expoziţie parea colectivului dc organizare de a
Un grup de 15 salariaţi ai Trustului de către şcolile dc mai sus au stîrnit cu menţine expoziţia deschisă, cu uncie în
riozitate şi admiraţie. Maşina dc spălat treruperi, pentru reîmprospătarea obiec
minier din oraşul Deva au răspuns la Discuri „ELEC-
„Alba lux- şi maşina dc cusut „Ileana" telor, pînă la 23 August, considerînd că TnE C O IW cu noi
apelul comitetului orăşenesc dc Cruce — ambele în proporţii miniaturale, dar prin aceasta copiii îşi exprimă recunoş inteqislrări dc mu-
roşie, înscriindu-sc în rîndurile dona în perfectă stare dc funcţionare, s-au tinţa şi dragostea lor fierbinte faţă dc zică populară rn-
torilor voluntari dc sînge. Printre cei bucurat de o atenţie deosebita. partidul nostru drag, căruia îi închină mincască, arii (lin
Nici lucrările practice — gospodă rodul muncii lor. opera $î opereta,
care au donat sînt tov. Maria Szabo,
reşti ale elevelor de la şcolile menţio Prof. RADU VASILE muzica simfonică
Elena Vlad, Calina Galic, Nicodim Mo- nate n-au fost cu nimic mai prejos. şeful secţiei dc învăţămînt a de compozitori ro-
honca, Nicolae Bîscă. Confecţiile bogate şî variate, cusăturile Sfatului popular raional Orăştie
inini .51 slraini, mu
IO AN SIMION zica uşoară şi (Ic
dans, instrumenta
corespondent lă şi vocală, schi
0 LECŢIE PRACTICA je. piese de teatru
rotnini,
iIc autori
basme itopulacc,
MOŢI 5 1 1 COlM iOTâiRi ele., sc pol procu
ra cu noile preturi
Şî într-adevar lanurile cu porumb ale spus inginerul — s-a făcut la timpul op dc vin zare care au
G.A.C. din Dobra sînt frumoase, plan tim ţinînd seama dc temperatura reali losl reduse o stie i:
— discurile M l-
0 grădină astfel de iniţiativă. Să sperăm că cci Schi ni hui tele au crescut şi s-au dezvoltat bine ca zată în sol. Au urmat apoi lucrările dc CIIOSION de 30
Oamenii aşteaptă cu nerăbdare o
urmare a respectării întocmai a reguli
îngrijire. Despic acestea explicaţiile date
cm., prel nou 30
vizaţi nu Ic vor înşela aşteptările. de experienţă lor agrotehnice. Acum porumbul arc şi au fost mai ample. Unii dintre cei pre Ici, ptei vechi 36
părăsită apă suficientă şi poate suge din maga zenţi, au întrebat cînd şi cum s-au fă Ic i;
cui praşilclc, cc densitate arc lanul la
zia solului, prin intermediul rădăcini
!ncă nu e tîrziu! dc la Si reţea lor viguroase, cantităţi sporite de sub hectar şi alte probleme. Din toate cele — discurile Ml-
In localitatea Lonca există o gră stanţe hrănitoare. Pc aproape toate tar spuse, inginerul a ţinut să sublinieze că CIIOSION dc 25
dină cu pomi fructifer:. I ii urmă cu Cu doi ani în urmă, locuitorii o- lalele plantele de porumb au dat în s-au executat 3 praşile mecanice la in cm., prel nou 28
3 ani, grădina aparţinea E.M. Lo raşului Pctrila .111 încercat o mare spic, ele depăşesc înălţimea unui om. tervale dc 8-19 zile şi 2 manuale. Ici, prel vechi 36
Ic i}
bucurie cînd au aflat că, în sfîrşit, Pentru a cunoaşte şi populariza felul Pentru a obţine producţii sporite, co
nca. Un om sc ocupa dc îngrijirea Zi dc duminică. Pc ogoare sc mun
se va repara şi drumul cc leagă Lo cum au muncit colectiviştii brigăzii din lectiviştii de aici au «amenajat terenul pe — discurile M l-
ci şi dc întreţinerea gardului împrej nca de Petrila. ceşte intens pentru strîngerca fiecărui Strctca a G.A.C. Dobra, brigadă frun 5 hectare pentru a sc iriga cu apă din c n o s i O N d c 10
muitor. Dar dc atunci şi pînă-11 prezent nu bob dc grîu. Paletele rabatoarclor celor taşă pc gospodărie, s-a organizat recent Mureş, dar dc fapt acest lucru nu s-a cm, prej nou 11
trei combine conduse de mecanizatorii
Asta sc întîmpla cu trei ani în s-a făcut nimic pentru repararea Traian Marcu, Petru Oprcan şi Mariş un schimb dc experienţă la care au par făcut simţit pînă in prezent deoarece au lei, prel vechi 10
drumului. Aşa că între timp s-a ticipat preşedinţi şi ingineri din G.A.C., căzut suficiente ploi. lei j
urmă. In prezent, grădina este într-o Octavian, care lucrează la G.A.C. din
deteriorat şi mai mult. Astăzi, dacă instructori dc partid, specialişti dc la Lecţia aceasta, pc lingă faptul că s-a — discurile stan
Stare jalnică. Gardul cc-i determina Dobra, apleacă ritmic pc$te masa com
circuli cu un autovehicul pc o seni consiliul agricol raional şi alţi invitaţi. desfăşurat în cîmp a fost însoţită dc ex dard dc 25 cm.,
perimetrul, nu mai există. Grădina lă porţiune din drumul acesta, vei binei spicele aurii ale lanului. Sacii sc In aceeaşi zi, după-amiază, lanurile plicaţii şi demonstraţii practice. Apoi pref nou 7 Ici, ptet
încarcă repede cu boabe, semn că re
.1 devenit un loc de unde cine vrea în liln i nu mai puţin dc 100 de gropi. dc porumb şi-au prim it vizitatorii. Plan brigadiera de cînip Elena Şindca a îm vechi 8 Ici.
Ploile din vara aceasta Ic-au săpat colta e bogată. De aici ci iau drumul
aruncă cu pietre în pomi, rupe o magaziei unde sînt deşertaţi cu multă tele sveltc, cu un frunziş luxuriant au părtăşit din metodele aplicate dc bri
şi mai adine. Intr-o totală neglijenţă
cracă, după bunul lui plac, şi nimeni îndemînare. înspicat, iar mătasea ştiulcţilor şi-a fă gada pc caic o conduce.
sînt lăsate şi podurile dc peste Jiu.
nu zice nimic. In satul Taia, podul dc peste Jiu a Dar deodată iureşul muncii este în cut apariţia ca o prcvistitoarc de re Majoritatea dintre participanţi au dis GOSPODĂRIA AG RICO LĂ DE STAT ORĂŞTIE
colte îmbelşugate.
Atitudinea manifestată pînă acum fost dus dc apă, dar nu s-a luat nici trerupt. Nori plumburii apar la orizont cutat pc marginea informărilor prezen
o măsură pentru reconstrucţia lui. şi împînzcsc cerul. Colectiviştii şi me Cei prezenţi la schimbul de experien tate, împărtăşindu-şi reciproc unii al
faţă dc această grădină este con ţă au avut cc admira. Pe majoritatea tora experienţa muncii de zi cu zi. angajează de urgenţă :
Zilele trec şi... vine toamna, cu canizatori iau măsuri grabnice pentru
damnabilă. participanţilor i-au uimit vigurozîtatca — UN INGINER SAU TEHNICIAN CHIMIST.
ploile ci. Cc vor face atunci secţia adăpostirea boabelor recoltate. Şi nu Schimbul de experienţă a fost fruc
Este inadmisibil a neglija o grădi de drumuri şi poduri din cadrul peste mult timp o polaic torenţială cu plantelor şi densitatea lanului, deoarece tuos. Eficacitatea acestuia va apare mai
nă cu 150 pomi (peri, meri, caişi). Sfatului popular regional şi Sfatu prinde cîmpul. c( apare ca o pădure de nepătruns. Dar evidenta la toamnă cînd colectiviştii vor C O N D I Ţ II ■
lui popular al oraşului Petroşani ? pentru a lămuri anumite probleme, in
Sfatul popular al oraşului Pctrila (ce Bineînţeles munca de recoltare pentru stiinge rodul bogat al pormubului. — SA POSEDE DIPLOMA DE INGINER SAU TEHNICIAN
NAGY ŞTEFAN ginerul Nicolae Dragomir le-a explicat
răspunde dc această grădina), va tre acea zi fusese ‘întreruptă, dar oamenii Atunci ci se vor puica convinge, şi mai SALARIZAREA CONFORM H. C. M. 1053 1960.
mecanic au prim it cu bucurie ploaia. pc îndelete celor prezenţi felul cum au
bui să ia măsuri pentru împrejmui (Din colectivul subredacţici — Dacă recolta dc grîu este bogata, fost respectate regulile agrotehnice şi mult că recoltele sînt făurite dc oameni INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC DE LA G.A.S ORAŞ
rea Şi ocrotirea grădinii. voluntare Petrila) apoi şi cca de porumb trebuie să fie (a cum S-au ales tarlalele pc care urnn să prin hărnicia şi priceperea lor. TIE, TELEFON 14C.
fel, spuneau cîţiva colectivişti. se cultive porumbul. Semănatul — a A. POTOPEA