Page 56 - 1964-07

Nr. 2971 Drumul socialismului

Cuvîntul dat

faptă împlinită

C ongresul al 111-lea al P.M.R a fu rn a lu lu i, astfel îneît să se a ju n ­
trasat ca sarcină fu rn a liş tilo r ca pînă gă la p ro d u cţia norm ală in mai p u ­
în anul 1965 să rid ice in d ic ii de u ti­ ţin de 3 zile faţă de 10 zile cum se
lizare a fu rn a le lo r cu 40 la sută faţă face în cazurile clasice
de anul 1959 Bazaţi pe experienţa A lte m ăsuri dem ne de a m in tit sînt:
şi re zu lta te le o b ţin u te în anii a nte­ trecerea la un grafic de 12 descăr­
rio ri, pe m ăsurile şi p ro p u n e rile fă­ cări de fontă şi zgură pe zi la a m ­
cute cu p rile ju l d e zb a te rii p ro ie c tu ­ bele fu rn a le ; în tre ţin e re a în bune
c o n d iţiu m a agregatelor
p rin tr-u n
lui de D ire ctive , fu rn a lişln dm re­
DOUA DECENII Producfie giunea noastră s-au angajat nu n u ­ asigurarea cu piese de schim b a tu ­
c o n tro l sistem atic în fiecare sch im b ;
mai să îndeplinească ci să şi d e p ă ­
şească sarcina de creştere a in d ic i­ tu ro r agregatelor care deservesc fu r­
de calitate lo r de u tiliz a re a fu rn a le lo r, astfel nalele şi, ceea ce este mai im p o r­
tant, ridicarea c a lific ă rii m u n c ilo iilo r
DE Ml'NCÂ LIBERA In fiecare sector sau secţie a uzi­ in d ic ii de u tiliz a re a fu rn a le lo r sa d in cadrul se cto ru lu i prin d ife rite
in c it la sfîrşitul p la n u lu i de 6 ani
nei din Călan întilneşti aceeaşi preo­ fie cu 55— 60 la sută mai m ari cie- lo rm e cum sînt, de exem plu, le c to ­
cupare : oamenii, dornici de a in- cît în 1959, adică să crească cu ratele care se ţin pe grupe s in d i­
în anii dc democraţie popularii Uzina tul de materiale dc fuziune dc la aceste Itmpina cca </c a XX-a aniversare a 15-20 la sula peste sarcina sla b iiită cale A ic i sînt făcute expuneri pe
„Victoria" Câlan a cunoscut o dezvol­ cubilouri, s-au montat 4 macarale dc eliberării }>attiei cu realizări din la Congres. tem e ca „R educerea consum ului de
tare impetuoasă, concretizată prin mo­ capacitate marc şi s-au îmbunătăţit con­ cele mai Inimoase muncesc cu loală Pentru în d e p lin ire a acestui anga­ cocs la fu rn a le ", „R educerea decla-
dernizarea tuturor secţiilor vechi, prin diţiile dc lucru prin instalaţiile dc ven­ lorţă Şi priceperea lor pentru a pro­ jam ent, co le ctivu l de la furnalele s te lo r" ; Reducereea p ie rd e rilo r de
construirea de noi agregate şi prin în­ tilare şi mecanizarea muncilor cu vo­ duce mui mult şi mui bun. In în­ fontă p rin scoarţe la furnale şi stro ­
noirea tuturor proceselor tehnologice. lum mare. trecerea socialistă care se desfăşoa­ d in C ălan, în d ru m a t perm anent de pi la bandă" etc.
Vechea uzină era compusă dintr-un Fiecare an s-a încheiat cu noi reali­ ră aici, îmbunătăţirea calităţii şi organizaţia de p a rtid , a aplicat an Pentru anul acesta sarcinile ce ne
furnal de mică capacitate unde toate zări pe drumul dezvoltării uzinei, al creşterea producţiei pcsle sarcina de an noi m ăsuri tehnice şi o rg a n i­ revin sînt m u lt sporite. In vederea
operaţiunile se lăceau manual (încărca­ creării dc condiţii dc muncă şi de viaţă planificată constituie obiectivele zatorice m en ite să ducă la realiza­ realizării lo r s-au s ta b ilit măsuri b ine
rea cu ghifta, desfundarea furnalului cu din ce în ce nui bune pentru munci­ principale. Măsurile tehnice cute au rea şi depăşirea m ăreţei sarcini. A-
ranga, spargerea fontei cu barosul etc) tori. losl luulc, organizarea temeinică ceasta a avut d re p t urm are nu n u ­ g in d ite , treeîndu-se la aplicarea lo r
şi o turnătorie unde cuvîntul maşină sau In 1960 s-a pus în funcţiune un nou a muncii fiecărei echipe şi brigăzi, mai creşterea in d ic ilo r de u tiliza re ch ia r de la în ce p u tu l anului. Aceas­
mecanism nu se auzise încă. obiectiv: turnătoria dc lingotiere care continua ridicare a calificării mun­ a fu rn a le lo r, ci şi c o n tin u a îm b u n ă ­ ta a făcut posib ilă în d e p lin ire a şi
O data cu trecerea mijloacelor de pro­ acoperă necesarul de utilaj de turnare citorilor pentru slăpinirea noilor pro­ tăţire a ca lită ţii p ro d u c ţie i şi scăde­ depăşirea p la n u lu i p rim u lu i semes­
ducţie in proprietatea întregului popor pentru o producţie dc cca. 2.000.000 cese tehnologice au drept scop toc­ rea sim ţito a re a p re ţu lu i de cost. tru cu 2.550 tone, n p ro p im d u -n e de
însă, uzina noastră a început să cunoa­ tone oţel pe an. mai îndeplinirea acestor obiective. M ărirea in te n sită ţii de ardere în realizarea angaia m e n tu lu i anual
scă un ritm neîntîlnit de dezvoltare. In aceeaşi perioadă au nui intrat în Şi rezultatele sini din cele mai bune. anul 1960 cu peste 25 la sulă faţă de luat în cinstea celei de-a XX-a a n i­
Aceasta datorită investiţiilor din fondul funcţiune centrala termică suflantc care Anul acesta, în ţoale secţiile şi în 1959, organizarea s c h im b u rilo r în versări a e lib e ră rii patriei. Creşterea
centralizat al statului, care au contribuit furnizează acrul necesar pentru furnale fiecare lună, indicii dc calitate an vederea în tă ririi c o n tro lu lu i m u n cii, p ro d u c ţie i s-a făcut pe seama m ă ririi
la dinamica creşterii valorice a mijloa­ şi asigură necesităţile dc termoficare a losl nu numai rcsfyectaţi, dar şi îm­ m ărirea ca p a cită ţii o a le lo r de tu r­ in d ic ilo r d c u tiliza re , care în semes­
bunătăţiţi. La furnale, de exemplu,
celor de bază. uzinei, iar pentru turnătorii s-a pus în declasatele .s-au redus cu mull sub nare, schim barea c o m p o z iţie i de u n ­ trul I au fost cu 63 la sulă mai m ari
In anul 1952 a început construirea funcţiune o instalaţie dc marc capaci­ procentul admis. Echipele conduse gere a cu p e lo r la banda de turnare, ca în anul 1959. Acesta este re zu l­
furnalului nr. 2, cu un volum de 253 tate dc spart fontă veche. Au intrat de Alexe Pirvuleţ şi loun Crişan sc ta tu l e fo rtu rilo r fu rn a liş tilo r noştri,
m.c. O dată cu furnalul au fost con­ de asemenea în funcţiune şi instalaţiile situează in hunleu hipici peni tu precum şi creşterea n u m ă ru lu i de al h o tă rîrii cu care au m u n cit p e n ­
struite şi anexe importante de deser­ care asigură folosirea gazului metan la îmbunătăţirea cal Hăţ ii. Furnahştii descărcări sînt d o a r cîleva din m ă­ tru în d e p lin ire a angaja m e n tu lu i ce şi
vire : suflantc noi şi staţia de conexiuni; furnale, ceea cc a permis mărirea pro­ din aceste echipe în semestrul în tii surile a căror e fica cita te se reflectă
pompele Crişeni cu o capacitate de 1003 ducţiei dc fontă cu cca. 10.000 tone au reuşit sd reducă cel mai mull în realizările o b ţin u te A stfel, in d ic ii l-au luat cu p rivire la creşterea in ­
mc/h; trei staţii trafo de diferite ca­ pe an. procentul de declasate. Ca ei, toţi de u tiliza re a fu rn a le lo r faţă de anul d ic ilo r de u tiliz a re cu 15-20 Ia suta
pacităţi; turnul de răcire al apei; tria­ De curînd, în turnătoria veche s-au muncitorii de la Uirnalc depun efor­ 1959 au crescut cu 20,6 U sulă în m ai m u lt d e c it prevedea sarcina
jul nou şi linii ferate care totalizează terminat lucrările de amenajare în vede­ turi pentru a elabora lonlă mai mul­ 1960, cu 36,0 în 1961 şi cu 44 la trasată de D ire c tiv e le p a rtid u lu i.
35 km ; gazometru de 10.000 m.c.; re­ rea turnării cilindrilor de laminoare şi tă şi de hună calitate. Şi munca lor sută în 1962. In anul trecut, creşte­ In acelaşi tim p , p ro ce n tu l de fo n ­
zervor de apă pentru furnale de 4.000 este în lucru atelierul mecanic pentru este încununată de succes. La cele rea a lost de pcsle 56 la sută. Acest tă declasată a fost redus la 1,5 faţa
m.c.; depozit de minereuri; estacada şi eboşarca cilindrilor. 2.558 tone lontă produsă peste pla­
succes al fu rn a liş tilo r noştri îşi are
silozul de zi; staţia de granularca zgurii Pe lingă aceste obiective industriale nul prim ului semestru se adaugă şi explicaţia în preocuparea în tre g u lu i de 2.5 la sulă adm is, iar la preţul
realizat
de cost sectorul nostru a
şi altele. puse în funcţiune, au fost construite şi reducerea declasatelor la 1,5 ţaţă de
In anul 1959 furnalul nr. 1 a fost secţiile anexe; socialul la turnătoria dc 2,5 la sută cit este admis. co le ctiv de a găsi şi aplica noi m e ­ e c o n o m ii de peste 3 0 0 0 0 0 0 lei.
transformat de la un volum util de 163 lingotiere, socialul la turnătoria actua­ Cu rezultate frumoase a încheiul to d e şi m ăsuri cu efica cita te e co ­ S înlem h o tă rît> să m u n cim cu e n ­
m.c. la un volum util de 250 m.c. O lă, remiza dc locomotive, o nouă staţie prim ul semestru şi colectivul turnă­ nom ică ridicată, lată cîleva dm ele. tuziasm şi pe m ai departe p e ntru
a d ezvolta re zu lta te le o b ţin u te pînă
De p ild ă , noua m etodă de punere
dată cu reconstrucţia acestui furnal, pe dc pompe la riul Strei, staţia dc aer l toriei /. Echipa alcătuita din loan
comprimat, prelungirea depozitului me­ Ciornei şi Dumitru Cosliuc de la in fu n c ţiu n e a fu rn a le lo r după re­ acum . In fe lu l acesta vom reuşi să
lingă faptul că s-a mărit capacitatea,
canizat de fontă şi montarea celei de-a sortimentul sanitare a lucrai lot lim ­ paraţia capitală a fost aplicată cu realizăm în anul 1964 o creştere a
toate operaţiile au fost mecanizate, iar succes în a p rilie 1963 la fu rn a lu l nr. in d ic ilo r de u tiliz a re şi mai mare,
doua macarale, depozitul de cocs şi pid Uită rebuturi. CU despre plan,
productivitatea muncii a crescut cu peste Fum alul nr. 2 co n s tru it la C ălan în anii re g im u lu i nostru, numai In Juna iunie cei doi turnă­ 2 al uzinei noastre, cu ocazia repa­ a ch itîn d u -n e astfel cu cinste de m ă­
calcar cu o capacitate dc 35.000 tone,
100 la sută. Faţă de 1959, în acest an se tori au piodus în plus 29 dc piese. raţiei capitale şi apoi extinsă şi la reaţa sarcina trasată de p a rtid şi
staţia de conexiuni, staţia de suflantc şi La sortimentul radiatoare, echipele
produce cu 136 la sută mai multa fu rn a lu l IV de la H unedoara. M e ­ a d ueîndu-ne c o n trib u ţia la în fă p ­
socialele la uzina de semicocs, cit şi lormalc de turnătorii Dumitru C io­
fontă. toda are ca efect creşterea p ro d u c ­ tuirea a n g a ja m e n tu lu i luat de fu r-
modernizarea atelierului mecanic şi banii, Ghcorqhe Trică, Alexandru n a lîşlii d in regiunea noastră.
Paralel cu reconstrucţia furnalului 1 Oameni la datorie Şipoş $i Ion Biboaic au redus rebu­ ţie i de fontă p rin e lim inarea p e rio a ­
utilarea lui cu maşini noi. ing. ÎO AN STOICOI
a fost pusă în funcţiune şi maşina de tul cu 3 procente faţă de admis.
O dată cu dezvoltarea industrială a dei de mers redus după pornirea şeful sectorului furnale
turnat fontă pe bandă. Pc întreaga secţie planul semes­
uzinei s-a mărit şi numărul obiective­
O altă investiţie productivă însem­ Pe ftonlispiciurilc la - Intervenţia după trece­ rind clasa a X-a a şco­ tria l a losl realizat şi depăşit la
lor social-culturalc construite sau ame­ bloutilo r de comandă, toate reperele, iar rebutul a lost re­
nată care a fost realizată pentru prima rea acestor secunde lii medii, că Anca le-a
najate în scopul ridicării continue a ni­ zeci dc bcculelc mar­ holăriloarc înseamnă urmat exemplul $j îm­ dus cu 16 lă sulă faţă dc admis,
dată în ţara noastră este construirea uzi­ ceea cc reprezintă o economie de Noul, care predomină lot mai mult în localităţile regiunii noastre, sc
velului de trai al oamenilor. Astfel, s-au chează, in răstimpuri, dezorganizarea activită­ preună cu Fărcaşu şi
nei de semicocs. înlocuirea cuptoarelor indicaţiile dc luncţio- ţii in principalele secţii Oprescu frecventează cca 300 000 lei sau 106 tone pro­ remarcă din plin şi in Călan. Pentru muncitorii uzinei de aici, in -u ltim ii
asfaltat şi betonat 12.800 m.p. drumuri uni a început sd sc construiască un nou oraş, cu blocuri dc locuinţe mo­
Ab-der-Haldcn cu cuptoare Carbofluid nare : „ încearcă", „M ă­ ale uzinei „ V ictoria“ şl ci chsa a IX^a, că ducţie marlă (piese turnate).
şi trotuare, s-au construit clădirile şi reşte admisia", „Clapa derne, complexe de deservire, şcoli etc.
a însemnat un pas înainte în introduce­ Călan. Fiindcă termo­ prim ii doi au iiecare In prezenl lurnaliştiţ ş< /urndforfi Pînă in prezent in acest Inimos orăşel cc s-a ridicat pc malul Slieiu-
perimetrul dc la Călan-băi, s-a amena­ Şnorl" ; „M en(/nc|/ pa­ centrala alimeniează cu. cile o inovaţie şi pc. se întrec .în obţi/icrpa, unor,.realizări
rea tehnicii noi. Prin 1957, turnătoria, lu y — '/ flpropicYcd'ăV.itiăi — Idcuiesc peste 900 dc lam ilii
jat clubul muncitoresc şi s-a construit ram etrii' aer lurnalele, iar aces­ deasupra brevet dc ra­ şi mai mari, pentru a Inlim plna aşa
.veche,, nemecanizată, a început să fie tea asigură - gazul nece­ dioamator/ şi autoriza­ IN FOTOGRAFIC1:/ Cîleva din blocurile Oraşului nou Călan.
o grădină-tcatru dc vară." Dc pe trei direcţii cum se cuvine marea sărbătoare a
modernizată şi ventilată. Reconstruirea simultan — personalul sar semicocseriei şi lur- ţie pentru construirea poporului nostru. Foto; A. VOTS
Totodată, s-a început construcţia Ora­
ei a dus la creşterea capacităţii de pro­ de exploatare recepţio­ naloriilor. Pagubele pc staţiilor dc emisie re­
şului nou, dîndu-se în folosinţă pînă în caic le-ar priemui o cepţie..
ducţie cu 50 la sută. In halele de acum nează senm ilelc trans­
prezent cca. 900 apartamente, o şcoala mise Şi reglează reqi- oprire mai îndelungată Prin intervenţia lor
spaţioase, s-au construit două cubilouri
dc 8 ani, blocuri, magazine etc, s-a con­ mul dc lucru al maşi­ pot li uriaşe. Trebuie promptă, oprirea a ţost
de mare capacitate, complet mecanizate, nilor. Toiul parc liniş­ deci cu orice preţ e vi­
struit o cantină modernă unde pot servi de scurtă durată. La
un depozit de materiale de formare şi tii, normal. N ici un in­ tată extinderea avariei. vremea accaslQ, cînd
masa peste 900 dc muncitori şi s-a mă­ diciu nu prevesteşte
o instalaţi? de preparat amestecurile de O sirena vesteşte siîişilu l
rit spaţiu] Şcolii elementare din Călan. vreo defecţiune. Şi lo ­ schimbului, trei oameni
formare mecanizată. De asemenea, s-au Uzualele unităţi dc
Dezvoltarea industrială a uzinei, con­ tuşi.. măsură ale tim pului sc care la un loc abia to­
modernizat cubilourilc vechi şi depozî- Pcslc zgomotul con­ talizează 60 de primă­
diţiile dc munca şi de viaţă, -a e reflec­ dovedesc ndolosiloatc.
tă în creşterea producţiei şi îmbunătă­ stant al maşinilor a răz­ Vremea sc măsoară veri păşesc spic casă.
bătui, brusc, şuierătura aici în metri dc cablu, Dacă v i se parc neve­
ţirea calităţii ci. Producţia dc fontă,
apei scăpata din Iriu. în număr dc piese rosimilă ulirmaţia că
bunăoară, a crescut faţă de 1938 de 12,5 Dc la cotele superioare monlalc, in porţiuni de termocentrala nu s-a
ori, iar producţia dc piese turnate dc ale conductelor, qarni- Irascuri reînnoite. Şi dacă o/)r/7 decil puţin timp,
8,8 ori. In anul 1963 a fost nevoie nu­ tur a învinsă a rupt ză- palm schimburi au u r­ liindră aceşti tineri,
mai dc 28 dc zile pentru a realiza pro­ qazul clocotelor. încăl­ mării munca migăloasă slaluiţi dc conducctc
zită h peste 100 de a celor hei elechicieni, şi ajutaţi dc întregul
ducţia dc fontă din întreg anul 1938 şi
grade, apa inundă pă­ loaric puţini cunoşteau colccliv şi-au lăcul da­
dc numai 42 zile pentru realizarea pro­
ienjenişul reţelelor e- dimensiunile ei in timp. tor ia, acţionind la timp
ducţiei d*î piese turnate. Numai în 8 leclricc şi scoate din Puţim erau şi aceia şi curojos. întrebaţi
ani de la punerea în funcţiune a sc- funcţiune /)rinci/)a/ul ta­ cc şl iau pc tinerii oamenii din uzină. V eţi
micocscriei, producţia de semicocs a blou de forţă a termo­ Francisc S/.abo, Eugen all.a alunei şi alte amă­
crescut de 15,8 ori. centralei. Avaria c in Soh/er şi Vaier Anca, nunte. Că lotogralia lui
Acesta este in marc bilanţul anilor plină desfăşurare Şi care şi de dala aceasta Francisc se găseşte la
riscul m ăririi ei si apoi şi-au lăcul conştiincios panoul evidenţiaţilor şi
dc muncă liberă în uzina şi oraşul nos- ca el a lost prim it in
fru. al o pririi pe lungă du­ daloria. Ce-i drept, co­ tindurilc paridului, sau
termocentralei
lectivul
DUMITRU BUCUR rată sc măreşte. Nu cunoştea alic amănun­ că Eugen pUinuicşic o
ing. şef la Uzina „Victoria" minutele, ci secundele te : că Eugen şi Fran­ nouă inovaţie...
Călan hotărăsc acum lotul. cisc au absolvit de au­ V. SFRCIU
T)) Două decenii dc muncă $1
A ' via/a. Ele cuprind anii nmrilot fugea tot Ia bobina cu pricina. Luam
)/'> dit prezentul si s-t/ deschis dru- Mmmeim şi trăim în chip nou fiecare element al bobinei pc caic am
prcinccri, ani m care x-a ph'nnă-
W ajuns să o cunosc de parcă cu aş fi con-
/)) mul spre viitorul inllnritor. ceput-o. După multe căutări şi calcule
am găsit răspunsul: placa dc bază este
//' Cele două decenii au înscris
hi statisticile lor cifre care n-ou impresia că tlintr-o clipă într-alta sc de vină. Era o victorie şi m-nm bucu­
e'/V pulul h scrise secole Iq tind, rarea nisipului, bătătoarele pneumatice In anii din urmă şi eu, ca m ulţi alţii, S-a apucat şi ea să înveţe. Vrea să-şî com­ rat ca niciodată deşi îmi dădeam scama
prăbuşeşte plin dc praf, fum şi miros etc. Tn cîteva cuvinte, turnătoria s-a că abia de atunci înainte începea munca
(A* cifre cote cuprind munca clo- înţepător, în care lucra tata ca turnă­ am învăţat multe lucruri noi. Constru­ pleteze studiile la cursul seral al şcolii
(/,' colii oare, plină de eroism a tor. In ziua de plată în loc dc salariu mărit, s-a modernizat. Ţi-c nui marc irea furnalului nou şi modernizarea ce­ medii, deschisă în ultim ii ani la noi în mai grea: schimbarea plăcii respective.
milioanelor de locuitori al pa- primea o notă cu datorii. Alimentele dragul să lucrezi în ca. lui vechi o cereau. Macaraua pod, va- Călan. Şcoala aceasta nouă este tot o Dar cum? Au urmat alte zile dc căina­
{)) Ir iei. Şi o dată cu uzina, cu munca, s-a gonctelc cîntar, şi în general toaiâ or­ mărturie a grijii pc care o poartă sta­ re. Consultam cărţi de specialitate, fă­
P olitica de in d u stria liza re socia­ necesare familiei luate dc la magazinul ceam ipoteze. Unde nu eram sigur dc
(V Culanţii nu cslc decit un col- schimbat şi viaţa în familia mea. Cu ganizarea şi desfăşurarea muncii dc
listă a ţării a p a rtid u lu i nostru se aceluiaşi st.ăpîn la caic muncea, uneori tul copiilor noştri, pregătirii lor pentru ceva apelant la ajutorul tovarăşilor de
/r? ţlşor al fării unde oamenii au eforturi personale mi-am ridicat o casă încărcare a furnalelor cereau alte cu­
reflectă şi în n o ile o b ie c tiv e in ­ întreceau salariul. noştinţe dccît acelea dc a împinge va- munca şi viaţa de viitor. muncă. Fină la urmă ant găsit soluţia
făcui .să prindă viafa hnlăririlc spaţioasă, cu trcj camere, bucătărie şi
Din nou nişte camere asemănătoare
dustriale co n stru ite si date în ex­ iY< si directivele partidului. Con- unde duceam viaţa, de la o zi la alta, cu, tot cc trebuie, caic îmbie la odihnă. goncţii spre gura furnalelor. A jtit.it, ÎOAN SUCIU cfa mai potrivită. Propunerea mea a fost
ploatare la uzina „V ic to ria ’ din (« x/ruc/ii/c sidcnirrjlce dc aici, Nu maî vorbesc dc traiul copiilor. Pa­ mi-am însuşit noul proces tehnologic. dozator şef apreciată şi aplicată. Aşa s-a conturat
soţia şi 6 copii. Acelaşi atelier caro a Şi astăzi, ca dozator şef, dirijez cum prima ntea inovaţie.
Călan. (t!\ noul oraş ridicat pe molul măcinat sănătatea tatălui unde lucram tru din ci sînt căsătoriţi şi locuiesc în
Sltciului, şcolile, rr/jqazAnele, frumoasele blocuri din noul oraş cons­ mă pricep mai bine munca oamenilor Ca o răsplată pentru strădanie am
Furnalul nr. 2. agregat m o d e m , eu ca ucenic turnător. Cînd să iau pri­
•‘A sini doar ciieva din iculizările truit pentru muncitorii uzinei. caic fac încărcarea celor două furnale. Noul mă preocupă prim it atunci un premiu de 1 500 lei.
unde procesul de p ro d u c te este celor două decenii care sc a- mul salariu dc muncitor calificat am Iată dc cc numccsc cu toată puterea Insigna de fruntaş este o apreciere a Pentru mine însă cca maî marc răspla­
fost, ca mulţi alţii, concediat. La Plo­
m ecanizat si a u to m a tiza t, tu rn ă to ­ y ' dauqă la noianul de laplc si dc ieşti unde am găsit dc lucru, am dat ntea, ntit în uzină cit şi în cartierul muncii depuse Ţin minte şi azi tă a fost aplicarea inovaţiei şi rezulta­
înnoiri de pe întinsul patriei, în c.-rc locuiesc, unde oamenii m-au Dar nu despre mine vreau să vorbesc tele ci: evitarea deselor arderi la bobi­
ria de lin g o lie re , care asigură u ti­ peste alt Călan, ceva mai marc, dar cu cum s-a conturat
creind tabloul măreţ al zilelor ales ca deputat al lor. împreună cu ci, acum (pentru că drumul pe care l-ani nele magnetice dc la furnale.
laj de turnare p e n tru o p ro d u cţie VA noastre. traiul la fel. după orele dc serviciu nc petrecem tim ­ străbătut sc aseamănă cu al tuturor 0 * prima mea inovaţie. Gîndul că munca mea a folosit oameni­
La chemarea
con­
In 1942 am încercat din nou la Că­
de cea. două m ilio a n e tone oţel Schimbind Infăfisatca uzinei lan. Dar... concediaţii nu mai cran an­ pul fie vizionînd spectacole, fie la în* vîrstnicilor din uzină), ci despre copiii W ducerii uzinei, a or­ lor, uzinei, mă umplea de bucuri;.
5i oraşului lor, oamenii si-au frumusctatul străzilor şi al oraşului în mei, care au păşit în viaţă cu totul Atunci am simţit din plin satisfacţ a
pe an, uzina de sem icocs, prim a gajaţi. Abia în 1947 am venit la Uzina c.~rc trăim. Astăzi, mărturisesc, pentru ganizaţiei de partid,
schimbai si modul de violă. Ei al 11 ci. muncii împlinite. Aceasta mi-a dai im ­
de acest gen d in ţara noastră şi a( muncesc si trăiesc astăzi in/r- din Călan. „Cartea neagră" unde erau mine munca este o plăcere. Şcoala pc care au făcut-o ci Ic-a dat împreună cu toţi to­ bold. Noul a început să mă preocupe
varăşii dc muncă ne
concediaţi
multe nume dc muncitori
toate celelalte o b ie ctive con stru ite yA un chip nou, socialist. Dar, să sau cu alte calificative s-a păstrat doar ÎOSIF STRONSCHI tot ce-i trebuie unui om. J-a învăţat dc străduiam să facem din ce în cc mai mult. Primei inovaţii
lăsăm să ne vorbească despre turnător i-au urmat alte şase.
în anii re g im u lu i de de m o cra ţie ca un act acuzator. Bineînţeles nu îm­ mici cum să muncească şi să trăiască mai numai lucru de ca­
accaslQ cîlivu din veteranii u- potriva celor scrişi în ea... bine. De educarea lor nu nc-am ocu­ litate, să rcp.v'm în- In munca aceasta cunoştinţele melc
populară, au îm b o g ă ţit si în fru m u ­ '•u zincl. pat nunui noi, părinţii. S-a îngrijit mai
De atunci, timpul şi viaţa parcă Pentru viitorul tr-un timp cît niai prolcsionalc s-au îmbogăţit mereu ajun-
seţat peisajul ind u stria l al Căla- oprite în loc, au început să alerge ca ales Statul, care le-a dat profesori pre­ scurt instalaţiile c- gînd să stăpîncsc cît mai bine meseria
Prezentul nici un şuvoi care a rupt stavila. Simţeam copiilor
n u liii gătiţi în şcoală şi ingineri pricepuţi Îii lectricc care se de­ dc electrician, să pătrund tot mai mult
N o ile agregate m o d e rn e au c o n ­ cum clocoteşte viaţa în mine, în jurul uzină. Ca să zic aşa, pentru viitorul lor lectau. Şi tut cc propuneau oamenii pen­ tainele energeticii. Ca urmare, conduce­
sc face totul. Altfel cum ar fi putut
nu 1-am visat incandescentă în forme nu mai erau atît In orice uzină sau ajunge copii mei unde sînt astăzi ? Adal- ţie sc studia cu grijă, iar dacă propune­ Intre timp am frecventat şi cursul de
dus la creşterea v o lu m u lu i p ro d u c ­ meu. Ccacurilc cu care turnam fonta tru îmbunătăţirea procesului dc produc­ rea atelierului m-a numit şef de echipa.
ţiei industriale, a so rtim e n te lo r, la de grele. Atelierul parcă sc făcuse mai fabrică din ţară, lu­ bert este şeful serviciului organizarej rile corespundeau cerinţelor erau apli­ gradul III de maiştri din uzină. împreu­
creşterea p ro d u c tiv ită ţii m u n cii, Cînd viseze ceva luminos, cu toate că rămăsese acelaşi. crezi, trebuie să ţii muncii la uzina din Vlahiţa. Ocupă un cate şi îmbrăţişate dc întregul colectiv. nă cu tovarăşii din echipă în timpul
taratv apăsător, care Şi asta pentru că munca noastră, era pasul cu viaţa, să în­ frumos apartament intr-un bloc de aco­ S-a creat în uzina noastră un climat dezvoltării uzinei ani executat mulic
îm bunătăţirea ca lită ţii şi la re d u ­ lo. II vizitez aproape în fiecare an în
le înfioară, spui că altfel privită şi preţuită. veţi să stăpîncşti prielnic noului, caic atrăgea în descope­ instalaţii importante cum a fost şi aceea
cerea p re ţu lu i de cost. ai avut un coşmar. S-au schimbat apoi cu adevărat şi a- maşinile mereu mai timpul concediului dc odihnă, loan, caic rirea lui «iii număr tot mai mare de a staţiei de transformare şi conexiune la
P lin ire n o ile co n stru cţii ridicate La fel a fost şi ti­ tclierul, şi uneltele, şi munca. Dc la un moderne, să-ţi însu­ a făcut şcoala profesională aici în Că­ muncitori. Entuziasmul acesta al muncii turnătoria veche.
nereţea mea. Un an la altul noul îşi făcea loc Îii viaţa şeşti noua tchnolo- lan, apoi şcoala dc maiştri, este metro- creatoare m-a cucerit şi pc mine. Orice Apreciind munca şi progresele făcute
I? U zina „V ic to ria " d in Călan se
coşmar care nu se mea, a tuturor, ciungind acum la un ^IC Proth|Cl 'c- log şef în uzina în care lucrez şi eu, la lucrare pe care o executam căutam să o pe drumul înaltei calificări, conducerea
ni mâră şi im punătoarea clă d ire a uită niciodată, care prezent pe caic nici măcar nu l-am Condiţii pentru a- serviciul mecanic $cf. Locuieşte într-o lac mai bună ca înainte. Dacă era vorba uzinei mi-a încredinţat postul de mais­
centralei term ice care fu rn ize a ­ a rămas întipărit. la- visat, deşi gîndeam mereu şi rivnenm a ccasia au fost crca- casă spaţioasă pe care şi-a rid eat-o, ca dc o defecţiune nu mă mai mulţumeam să tru al atelierului de reparat echipament
ta-l. O cameră în­ la o viaţă mai uşoară, mai bună. Pre­ E te de statul nostru si mine, chiar alături, cu ajutorul sta­ o înlătur Mă interesau cauzele şi cău­
ză aerul necesar p e n tru furnale şi tului, cu cîţîva ani în urmă. Lui Rudolf şi motoare electrice. Munca de ridicare
tunecoasă, o aşa zisă zentul acesta îl poate vedea oricine. Lo­ suficiente. Oamenii tam zeci de soluţii pînă a ajunge (a una
asigură necesităţile de term oficare bucătărie in care cul atelierului întunecos a fost luat de învaţă în uzină — i-Ju plăcut dc mic maşinile şi s-a fă­ care Ic putea înlătura Pc atunci ştiu că a calificării, care nti-a adus aiîtca satîs-
a uzinei. n-avei loc să te în- o hală marc, spaţioasă şi frumoasă, cu care şi pentru noi, cei vîrstnici, şi pen­ cut strungar. Acum uzina l-a trimis şi se defecta destul dc des bobina magneti­ lacţii, n-am întrerupt-o niciodată. Iar
vîrţi. In aceste în­ multe ventilatoare care primenesc con­ tru tineri, a devenit o adevărată şcoa­ noul mă preocupă în prezent şi mai
In fo to g ra fie : aspect exterior al pc cl la şcoala dc maiştri. Tînara lui fa­ că la furnale. De cc? întrebarea aceasta mult.
căperi, făcute special pentru muncitori, tinuu acrul. Lucrul ccl mai greu îl fac lă — învaţă la cursurile dc calificare
noii centrale term ice. tatăl, manta, eu şi încă trei fraţi. acum, în locul oamenilor, maşinile : ma­ ŞÎ dc ridicarea calificării, în şcoli dife­ milie locuieşte intr-un apartament din nu-mi dădea pace nici după cc ieşeam GHEORGHE ROMOŞAN
Un atelier din bîrnc — care aveai caralele, banda rulantă pentru prepa­ rite. oraşul nou. Margareta este telefonistă. pe poarta uzinei. Orice făceam, gîndul maistru electrician