Page 58 - 1964-07

PROLETARI DIN TOATR TARILE. U N lŢ l-V Â I
C O T I D I E N I

C o n c u rs

In prezent, la cinematograful „Popu­
lar", din Haţeg sc desfăşoară un con­
curs cu buletine dc participare, pc tema
cunoaşterii film ului romîitcsc. Concursul
este organizat dc întreprinderea cine­
matografică regională şi face parte din
ansamblul manifestărilor cnltural-artis-
ticc închinate celei dc a XX-a aniver­
sări a eliberării patriei.
AUREL ANCA
corespondent
L a în tre ţin e re a

p ă d u rii
ANUL XVI. NR. 2972 4 pagini, 20 ban!
Pe lîngă alte acţiuni dc muncă patrio­
tică, Sfatul popular comuna! Zdrnpţi a
organizat în acest an şi lucrări dc între­
SA FIE INTENSIFICATE ţinere a fondului silvic. Astfel, pc un
teren supus erodării, în suprafaţă dc 5
şi
ha., s-au plantat puicţi
dc salcîm
stejar. Dc asemenea s-au curăţat şi rărit
alte 15 ha. pădure tînără. In acelaşi
timp au fost întreprinse acţiuni dc mun­
lucrările agricole de oară că patriotică la întreţinerea fondului
silvic,
lO A N ŞTEFAN
corespondent
18 a ni de e x is te n tă
DE-A LU N G U L a A V IA S A N -u lu i DEVA. VEDERE D IN C VA R TA LU L „23 AUGUST".

Foto : I. TEREK
Unul din mijloacele de ocrotire a să­
A 150 K ILO M ETR I nătăţii populaţiei, create în anii regimu­
lui de democraţie populară, este aviaţia
sanitară. Dc-a lungul celor 18 ani dc « D O M I N I l a
J c ri diminea[Ă maşina a/erga de combine şi 120 de colectivişti existenţă, Aviasan-ul s-a dezvoltat con­ \ m m m c
nu există
tinuu, astfel ca în prezent
M din nou prin cimpia de aur Lanul de griu era luat cu asalt din nici un colţ al ţării, fie cît dc înde­
a Văii Măreţului. Prima cunoştinţă toate părţile, dindu-se bătălia pen­ părtat Je unde în ntai puţin de o oră Un film documentar despre constructorii hunedoreni
a zilei a /ost niecan/zato/'o/ Roman tru sltîngerea ultim elor boabe de dc zbor, un bolnav să nu poată fi tran­
Damian, care lucrează pe ogoarele pe cele J 55 hectare ocupate cu a- sportat la spital.
gospodăriei colective din Simeria ceastă plantă Spre ora prînzului, co­ Dc la trei avioane existente în 1946, Ieri, constructorii hunedoreni pre­ entuziastă a constructorilor de coşuri
La ora 6, cînd rouă încă nu se luase, lectiviştii de aici raportau Comite­ astăzi cele 18 staţii Aviasau sînt deser­ zenţi în număr marc în grădina dc vară înalte dc la Hunedoara. Invingînd gre­
el era prezent pe tarlaua de lingă tului raional de partid Orăştie că vite dc peste 100 dc avioane moderne, a I.C.S H. au urmărit cu viu interes utăţile şi înălţimile, membrii brigăzii Iui
canton Şi-a presat tractorul, a mai au terminat prim ii pe regiune cam­ in marea majoritate realizate dc indus­ noul filnt documentar dc scurt metraj loan Bucii, eroii filmului, ating într-un
lacul o verificare fa combină, iar pania c'e recoltare a cerealelor pă tria noastră. în culori „Oameni la înălţime". Reali­ timp record cota -f-90 n». a coşului.
atunci cînd soarele a sorbit uldma /oase. Explicata acestui succes con­ Pentru asigurarea asistenţei medicale
picătură de rouă a intrat în lan. Ca stă in organizarea judicioasă a mun­ dc urgenţă, unităţile sanitare mai izolaic zat dc cineaştii Studioului „Alexandru Surprins cu măiestrie, acest moment
de
au fost aprovizionate anul trecut
proaspăt absolvent al şcolii de me­ cii, în realizarea unei adevărate sin­ aviaţia sanitară cu 12.000 litri sînge con­ Sahia"-Bucurcşti, filmul este închinat emoţionant reuşeşte să transmită spec­
canizatori participă pentru prima cronizări a tuturor lucrărilor Aici servat si plasmă faţă dc 3 000 litri tran­ muncii pline dc abnegaţie a constructo­ tatorilor bucuria muncii împlinite, bu­
oară la o campanie de recoltare Cu ritm ul mediu de recoltare a fost z il­ sportaţi între anii 1949— 1954. Dc la în­ rilor marilor obiective industriale. curie pc care constructorii o serbează
toate acestea, folosirea tractorului şi nic de peste 45 hectare, ceea ce a fiinţarea aviaţiei sanitare au fost de ase­ Faptele surprinse în noua creaţie a la una din cotele înalte ale Hunedoarei
a combinei la întreaga lor capaci­ făcut ca strîngerea cerealelor păioa- menea, transportate sau paraşutate pînă regizorului Paul Orza, care semnează dc foc. Primirea caldă făcută film ului şi
tate de lucru îl preocupă in mod se să nu dureze mai mult de 8 zile în cele mai îndepărtate localităţi din scenariul şi regia, şi a operatorului Pe­ realizatorilor prezenţi la festivitate, de­
deffsebit Alături de el. prin lanu­ lucrătoare ,Eroii acestei campanii ţară, peste 1.500.000 kg dc medicamen­ tru Ghcorghc, sc petrec la peste 60 ni. monstrează aprecierea de care s-a bucu­
rile de griu ale gospodăriei, înain­ s>nt mecanizatorii Ion Barbu, Petru te, vaccinuri, seruri. înălţime. Ele sînt inspirate din munca rat noul film în rîndurile spectatorilor.
tau 4 combine Sus, pe platforme Mezei, Doru Ştel, Cheorghe Toth, (Agcrprcs)
sacii se umpleau văzînd cu ochii, Kaytan Oloşi, precum şi numărul
luind apoi calea hambarelor. Pină mare de colectivişti care au mani­
la ora prînzului aici se recoltase festat o mare răspundere fa\ă de R e a liz a re a ş i d e p ă şire a a n g a ja m e n tu lu i
griul de pe 167 hectare G nd ne-a soarta recoltei
anunţai această cifră, tov Păun Ră­ D e drumurile Dobrei era un la fo n tă , c u c o c s e c o n o m is it
vaş. preşedintele consiliului de con­ A mare allux de maşini şi re­ Timpul prielnic pentru recoltare este folosit din plin dc colectiviştii din
ducere, a tmut să precizeze că 0- morci Pe tarlaua de lingă Mureş Simcria. Cu ajutorul mecanizatorilor, ci desfăşoară o susţinută activitate pentru
nărul mecanizator Roman Damian lucrau trei combine, iar în urma lor ca fiecare bob din noua recoltă să ia drumul hambarelor. ASIGURAM f u r n a l e l o r
fontinuâ să se menţină în fruntea veneau camioanele în care se des­ In fotografie: aspect dc la recoltarea griului.
întrecerii pe brigadă. LI recoltează cărca u sacii grei plini cu rod bogat
zilnic cile 3 000 kg grîu peste sar­ Două tractoare brăzdau miriştea SID ER ITA DE CA LITA TE
cina stabilită. unde urma să se însămîn(eze p o ­ Pe ogoarele gospodăriei colective
rumbul pentru masă verde. Buna
In tre calea lerată şi Valea Din- din Alba Iulia Colectivul de muncă dc la cuptoare­ o granulaţii* ntai mică să sc prelungea­ scăzut, tar porozitaica c nccorcspunză-
* cului se întind lanurile de organizare a muncii a făcut ca pină le dc prăjiie a minereului s-a angajat scă procesul dc calcinate. Propunerea a toarc. O astfel dc siderita, încărcată in
griu ale colectiviştilor din Mărli- ieri şi aici să lie strinsă recolta de să-i sprijine din toate puterile pc lur- lost aplicată şi, ca urmare, porozitatca furnale, îngreunează mersul lor, duce la
pe 707 hectare cu grîu din cele 7 ~9 Munca de recoltare a cerealelor pă- coltare se datoresc şi faptului că meca­
neşli. Şi aici munca se desfăşoară ha ci te are gospodăria şi să se are ioasc la G.A.C. din Alba Iulia este în nizatorii Gligor Todică, Ion Băluţă, Mi- na li şt i iu îndeplinirea hotărârii luate de sideritei s-a îmbunătăţit, ceea ce a fă­ obţinerea unei producţii ntici de fontă
în ritm intens In cele mai im por­ toi. Din zori şi pînă scara tîrziu meca­ bail Radu şi alţii din brigada condusă a realiza şi depăşi angajamentul la fon­ cut-o mai reductibilă în furnal. cu un consum de cocs sporit. In cazul
tante locuri de muncă cum ar h $i insămînteze cu porumb furajer o nizatorii din brigada I dc la S.M.T., ală­ tă, cu cocs economisit. Îndrumat îndea­ Conducerea tcUiiico-admimsirativă a cînd cuptoarele sînt descărcate cu întîr-
suprafaţă de 7 hectare Evidenţiaţii dc Ştefan Şcrbănuţ au folosit raţional zicrc materialul sc aglomerează, side-
manevrarea sac/7or. cmtărirea şi zilei sînt mecanizatorii Octavian Ma- turi de colectivişti, depun eforturi spo­ proape dc organizaţia de -partid, el şi-a secţiei l-a furnale dc care aparţinem
transportul recoltei, se altă colecti­ nş, Tra/an Marcu şi Petru Oprean. rite pentru strîngerca la timp şi fără combinele, realizîmJ productivităţi ridi­ sporit îu acest an eforturile pentru îm­ a aplicat o seama de măsuri tclmico- rita se topeşte, producînd astfel deran­
jamente în agregate. Cînd sc întimpla
vişti harnici ca Vaier ia Lăzăroi, Vă- pierderi a rodului bogat de cereale. Ast- cate pe fiecare' în parte. bunătăţirea piăfirii sideritei. Ca urmare, organizatorice eficace. Astfel, a întocmii asemenea cazuri cuptoarele dc calcinarc
luca l.ăzărescu, Silvia Cigmăianu, rtinerariul zilei l-am încheiat !c| orzul dc pc cele 37 dc hectare a fost Paralel cu lucrările de seceriş s-an co­ în primul semestru al anului procentul un grafic dc verificare şi curăţare a cup­ sînt scoase din funcţiune pentru a fi
după 750 de kilometri la Baza dc carbon din siderită a scăzut la 3-3,5 toarelor dc calcinate, caic a fost res­
Mai ia Bnrceanu şi alţii Alături (Ic recoltat şi depozitat în magazii La grîu sit şi fmcţclc naturale de pc 140 hec­ la sută, faţă dc 5 la sută cît era admis. pectat cu stricteţe. O parte din cup­ reparate, lucru care influenţează negativ
mecanizatorii Samoilă Samoilescu şi dc recepţie din Deva unde de la în­ s-a executat secerişul pc 140 hectare din tare, borceagul dc pc 30 hectare şi tri­ Paralel cu aceasta a crescut conţinutul toarele de calciitarc au fost reparate. O activitatea de producţie.
ceperea recoltatului s-au transpor­
losil Popa. ei se întrec în hărnicie tat peste 17 vagoane de grîu de la cele 300 ha. ocupate cu această cultură. foiul dc pc 60 hectare. de fier. Dacă siderita brută conţinea atenţie marc s-a acordat creşterii debi­ Pc lîngă cele arătate trebuie subliniat
iar drept rezultai, pină ieri s-a Succesele obţinute în acţiunea dc re­ 1. HOLDEA circa 34 la sută fier, în urma unei bune tului de ga/ introdus în prăjitoarc. Iu şi faptul că din partea fiecărui munci­
strîns recolta de griu de pe 750 5 poinodării colective învecinate calcinări procentul dc fior a crescut la acest scop, injcctonrclc vechi dc gaz dc tor a existat o preocupare permanentă
tovarăşul Dumitru Şerban. şeful ba­
hectare 44 la Sută. (a cuptoare, au fost schimbate cu in- pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profe­
zei ne-a informat că grîul adus de La obţinerea acestor succese au con­ jcctoarc centrale etajate. S-a alcătuit o sionale. Din sectorul nostru de activi­
r 'înd am ajuns la lanurile de colectivişti în contul contractelor are 0 situaţie care nu satisface tribuit mai mulţi factori. In primul echipă dc manevranţi dc gaz care ur­ tate aproximativ 190 muncitori au ur­
griu ale colectiviştilor din o calitate bună ; greutate hectoli- rînd, organizaţia dc partid a analizai măresc modul dc circulare a gazului, mat cursurile de completare a cunoş­
Orăştie maşina îmegistrase cel de-al l'ică 78 (stasul prevede 75), iar umi­ Ne aflăm într-o perioadă cînd în la munte şi care pot fi recoltate mai tîr­ în adunările generale cele mai impor­ funcţionarea înicctoarcloi şi a debitme- tinţelor profesionale. Aici sc ntai poate
6\)-!ea kilometru al itinerariului nos­ ditatea de 16,5—17. agricultură se cere un volum sporit de ziu, c.c neglijează si siriusul fîneţclor tic tante probleme economice, luînd dc fie­ trclor, evacuarea sideritei din cuptoare adăuga ceva. Muncitorii de la prăjitoarc
tul. Aici am numărat nu mai puţin ION MANFA muncă, o perioadă în care paralel cu şes. Dc altfel iată cum sc prezintă si­ care dată măsuri eficace. Membrii dc cic. au prim it zi dc zi un preţios ajutor dc
h inginerii Alexc Doboli, loan Bologa,
acţiunea dc recoltare a cerealelor pă- tuaţia recoltării fîneţclor naturale în partid cu experienţă Ic-au explicat mun­ Pentru îmbunătăţirea calculării side­
gospodăriile agricole colective, pc ra­ citorilor necesitatea îmbunătăţirii acti­ ritei au fost luate şi alte măsuri. Dc Dumitru Bobîrna şi dc la alţii în îmbu­
ioasc trebuie să se acorde o marc aten­
ioane şi oraşe regionale. vităţii dc producţie şi importanţa obţi­ pildă, clopotele din cuptoare au fost nătăţirea organizării muncii şi exploa­
ţie şi strîngcrii fîneţclor naturale. nerii unor realizări toi ntai frumoase. scoase. Acest lucru a dus la mărirea tarea mai raţională u agregatelor.
In această direcţie nu s-au făcut însă La locurile cheie alo producţiei au fost capacităţii cuptoarelor, la o ntai bună La succesele obţinute a contribuit în­
prea multe. Astfel, pînă acum, fîncţelc Ilia 81,00% repartizaţi să lucreze oameni bine pre­ prăjiic a sideritei. tregul colectiv dc muncitori. In med
naturale, proprietate obştească a gospo­ gătiţi, membri şi candidaţi dc partid. A existat o preocupare mai intensă deosebit s-au evidenţiat brigăzile condu­
Sebeş Faptul că organizaţia dc partid a în­ se dc Teodor C iKvinu, Ghcorghc Hor-
dăriilor agricole colective s-au strîns drumat îndeaproape activitatea comite­ pentru exploatarea agregatelor. Cuptoa­ moş şi Simion Bega muncitorii Augus-
numai în proporţie dc 45,6 la sută. Este Deva 77,9% tului sindical dc secţie a făcut ca in rele au fost încărcate ritm ic cu siderită tin Matio~ Mî! ai Moţuncac, Constan­
un procent care nu satisface şi nu reflec­ Alba 76.1 % cele 6 luni care au trecut din an adu­ brută şi s-a respectat cu stricteţe gra­ tin Harab.Jă, l.tliu Andraş, Nicolae
tă posibilităţile existente în aceste uni­ nările generale ale membrilor de sindi­ ficul do descărcare a cuptoarelor. Acest Chele, loan Mihalachc, Nicolae Rus,
Brad 73, î 1:: I
tăţi. Mai rămase în urma cu recoltatul cat să fie mai bine pregătite. In cadrul lucru este deosebit dc important, de­ ’loan Hurmuz, Teodor Roşea, Balind Bot,
fîneţclor sînt gospodăriile colective din Orăştie yy O" lor muncitorii au venit cu propuneri oarece dacă sc descarcă cuptoarele în
1 loan Andrcica şi alţii.
raionul Haţeg şi oraşul regional Hune­ Hunedoara 23,1% menite să îmbunătăţească activitatea dc care procesul dc calcinarc nu s-a termi­
doara. Aici, sub pretextul că există su­ producţie. La una din ele, spic exem­ nat, siderita rezultată arc un conţinut ANDREI K AŢ
Ha leg 14,2% maistru la prăjitoarclc secţiei
prafeţe mari dc fineţe naturale situate plu, s-a propus ca la siderita care arc ntarc dc carbon, procentul dc fier este I-a furnale de la C.S. Hunedoara

NTIMPINAREA MARII SĂRBĂTORI

Oamenii muncii din regiunea nou stră întimpină cca dc u XX-a ani-/ ire a materialelor, utilizarea din plin a
versate u eUhciăni ixilrici cu succ cse tot mai Inimoase. îndrumaţi in maşinilor etc.
permanenta de oigani/.uliilc de par tid, muncitorii, iiujin cn i si tehnicienii
Pentru rezultatele dc pînă acum me­
din unităţile industriale şi-au înzecit clortunle pentru orqanr/.atea mai rită a fi evidenţiaţi muncitorii loan Ha-
bună a muncii, lolosirca mai /udicinu să a utilajelor, eliminarea tim pilor
ţegan, Ana Moldovan, Ana Magda, Pa-
neproductivi. Conduce/ile întreprinde iilo r au prevăzut in planurile M.T O.
tascltiva Schiau, loan Prccup şi alţii.
noi masuri menite sa ducă la spori rea producţiei, îmbunătăţirea cablaţii
produselor, reducerea piciulu i de ca sl. Ca urmare, pc ipaiicclc întrecerii
socialiste se înscriu zi de zi realizări Rezultatul
Succesele forestieri lor munca, au exploatat mai raţional maşi­ unei bune organizări
nile, s-au preocupat de ridicarea c.ilî-
lîcăiii lor profesionale. Rezultatele nti Colectivul întreprinderii „Sebeşul*" din
Lucrătorii forestieri din regiunea Hu­ an întîrzia; să se arate. Dc la începu­ Sebeş a înscris pc graficul întrecerii so­
nedoara au obţinut in cursul acestui an tul anului şi pînă in prezent harnicul cialiste succese dc seamă. Dc la începu­
succese cu caic sc pot mîitdri. Majori­ colectiv şi-a depăşit planul la principa­
tatea întreprinderilor şi-au depăşit sar­ lele sortimente La produsele oxid gal tul anului.şi pină în ziua dc 16 iunie
harnicii muncitori dc aici au dat peste
cinile ia principalii inuicaiori lună dc bi’n dc fier şi oxid roşu dc fier planul sarcinile de plan 1.300 perechi ciorapi
lună. Iu primul semestru al anului pc a fost depăşit cu peste 130 tone, la ta- din bumbac şi 500 bucăţi tricotaje din
D.R.E.1-. Hunedoara-De va planul pro­ niu praf cu circa 16 tone, la piroluzită bumbac. Toate produsele au fost dc ca­
ducţiei globale şi marfă a fost realizat cu 14 tone, iar la sulfat dc mangan cu litate superioară. Cum a fost posibilă ob­
în proporţie de 104,1 )a sută şi respec­ mai mult dc 3 tone.
tiv 106,9 la sută. Pînă in ziua dc 16 iu­ La obţinerea succeselor amintite a ţinerea acestor rezultate ?
lie la principalele sortimente planul a contribuit întregul colectiv de muncă. )n primul rînd muncitorii întreprin­
/ost depăşit. In mod deosebit merită a fi evidenţiaţi derii, îndrumaţi dc organizaţia de partid,
Realizări frumoase s-an obţinut şi în muncitorii din secţiile chimică şi mase şi-au organizat mai bine munca, au de­
reducerea preţului de cost. in primul se­ plastice. servit mai raţional maşinile la care lu­
mestru al anului toate întreprinderile au
obţinut însemnate economii. 1. F. Ha­ crează. Comitetul sindicatului a antre­
CE MARE E MAREA... Foto: V. ONOIU ţeg a realizat economii în valoare dc Din material economisit nat în întrecerea socialistă pc bază dc
466.000 Ici, 1. F. Hunedoara dc 432.000 obiective concrete majoritatea muncito­
Ici şi 1. 1. Orăştie dc 148.0C0 Icî. Ea Muncitorii întreprinderii „Ardeleana*" rilor. In cadrul secţiilor asistenţa tehni­
realizarea economiilor a contribuit re­ din Alba iulia au economisit pină in
Prese excentrice produse în noi serii ducerea simţitoare a cheltuielilor de ex­ prezent peste 1.100 m p. piele şi 792 că s-a îmbunătăţit. Inginerii şi tehnici­
ploatare, 3 pierderilor de material lem­ Itg. talpă. Din materialul economisit se enii au fost repartizaţi judicios pc schint
La miiia mecanică Jiu Sibiu i în­ individuale. Numărul marc de lovituri nos cît şi reducerea consumurilor spe­ pot confecţiona circa 4.700 perechi ghe­ buri.
ceput producţia unei scrii noi Jc prese realizat pc unitate dc timp, precum «i cifice dc combustibil şi lubrifianţi. te pentru bărbaţi. Paralel cu acest suc­ Cele mai bune realizări Ic-au obţinui
excentrice, cu corpul înclînabil, circ se posibilitatea dc a se înclina, asigură o ces muncitorii întreprinderii au îmbu­ muncitorii din secţiile circulare şi în­
foloseşte la confecţionarea unor repere productivitate sporită preselor şi o de­ Cu planul depăşit nătăţit calitatea produselor cu 0,4 la cheiat printre care amintim pc Ioana
ale maşinilor şi instalaţiilor. Ele sînt sută faţa de cifra planificată.
servire comodă. Acţionarea lor sc face
realizate la nivelul tehnicii actuale. Me­ Aceste realizări sînt o urmare a preo Vlăduţ, Marja Sântei, Rafila Citirea,
canismul Je comandă şi declanşare asi­ prin butoane dc comandă, sau cu ajuto­ In cursul acestui an muncitorii, ingî cupârii întregului colectiv de muncă Elena Zaltait, Rozalia Filip, Maria Crcţu
gura funcţionarea acestor prese în re­ rul unei pedale. r.crii şi tehnicienii dc la Fabrica chimi­ pentru ridicarea calificării profesionale, şi alţii. Trei dintre muncitorii cu caic colectivul atelierului mecanic aJ E.M.
Aninoosa sc mind/cşfe pentru
activitatea dc producţie: Dulgherii V ii-
gim dc lucru cu lovituri automate sau (Ager preş) că din Orăştie şi-au organizat mai bine folosirea celor mai bune metode dc cro­ D. LUPAŞCU (jil, Pastrăvianu loan şi Saviz/kt Horst.