Page 59 - 1964-07

r o g . e D ru m u l so c ia lism u lu i

^ , Â % IE IN © A
c q m i BtnGMn
gisferia celor ^ DUMINICA 19 IULIE 1964

“ ' 0
Cathcrina Valenţe şi Silvio Franccsco;
CINEMA
22.45 Muzică de dans.
DEVA: Asasinul din cartea dc tele­ PROGRAMUL II: 7,00 Cîmă lan-
fon — cinematograful „Patria**; Val­ fara reprezentativă a Armatei;
o m u m â , sul nemuritor — cinematograful „A r­ Cîntccc din lolclorul nou; 8,00^ V-
ta"; PETROŞANI; Intre maluri — ci­ bul voioşiei; 8,30 Melodii dc estradă;
nematograful „Republica"; Cei trei 9.45 Cîntccc populare spaniole; 10,00
muşchetari — cinematograful „7 N o­ Muzică populară; 11,45 Emisiunea C i­
iembrie"; ALBA IULLA: A 12-a nema; 12,00 Solişti şi formaţii artisti­
noapte — cinematograful „V icto­ ce dc amatori participante al ccl de-al
ria'*; Descoperirea lui Julinn Boli — Vll-îca concurs; 13X0 Concert pentru
Trecem Mureşul pe la Drimbar. cinematograful „23 August'* ; SEBEŞ: oamenii muncii aflaţi la odihna; 13,45
Mi-ani cumpărat un tată — cinema­ Muzică uşoară interpretată de Gică
Maşina ia pieptiş dealul spre Hăpria. tografii „Progresul"; Zile dc fior şi Pctrcscu; 14,15 La microfon Satira şi
De jos, din Alba, am prim it lia te rîs — cinematograful „Sebeşul"; O- umorul; 15,30 Muzică uşoară; 16,00
RAŞTIE: Anotimpuri — cinematogra­ La microfon corul uz.inelor „V ictoria"
indicaţiile pentru a ajunge la Der­ ful „Patria"; Escondida — cinemato­ din Călan; 16,13 Cîntcce dc dragoste
qhin. Ni se parc Insă ca am greşii graful „Flacăra"; HAŢEG Reportaj de Sabin Drăgoi; 16,30 Cîntcce şi jo­
cu ştreangul de gît — cinematograful curi de pe întinsul patriei; 17,15 Oa­
drum ul; urcăm meieu şl nu mal ve­ „Popular"; BRAD: Vi-) prezint pe llalu- meni şi fapte; 18.00 Din cîntccelc şi
dem nici o casă In dreapta şl In cv — cinematograful „St. roşie"; IL IA : dansurile popoarelor; 18,30 Melodii
Dragoste lungă de-o scară — cinema­ dc neuitat — muzică uşoară; 19,05
slinqa drum ului de ţară — adevu-
tograful „Lum ina"; S1MERIA: Fraţii Program de romanţe; 19.30 Opereta
ratu pădure de porumb. Oprim, fn- corsicani — cinematograful „Mureşul", are cuvîntu) (montaj muzical-litcrar):
20.05 intîlnirc cu melodia şi inlcrpre
Ir-o holdă zărim un bătrîn. li cerem
RADIO tul preferat — muzică uşoară romî­
r e laţ ii despre fjnla călător lei noastre. ncască"; 20,40 Muzică dc dans.
— Asta-i drumul cel bun — nc PROGRAMUL I: 6,00 Concert de
dimineaţă; 8,00 Sumarul presei cen­ TELEVIZIUNE
spune el. Da nu cred să ajunqcli cu
trale; 8,30 Teatru la microfon pentru
8,50 Gimnastica de înviorare la do
maşina ; la Derqhin poate, dar la lle- copii: „Comoara din Peştera"; 9,30 miciliu; 9,00 Emisiune pentru copii şi
Melodii populare romîncşti şi ale mi­
nig In nici un caz... norităţilor naţionale; 10,00 Muzicieni tineretul şcolar; 10.00 Vara — Scene
Apoi, după un limp de qindirc la microfon, despre succesele culturii coregrafice în interpretarea copiilor ;
10.30 Reţeta gospodinei; 11,00 Emisi
muzicale romîncşti: compoziotrul Ion
— Sau, ştiu eu ? N-am mal fost unea pentru sate; 19,00 Jurnalul tele­
Chirescu; 10,40 Muzică dc estradă ;
de mult pe-acolo i am dl de ani. Dor 10,49 Cîntecc ii ghicitori pentru cei viziunii; 19,10 Drumuri băcăonnc ;
mici; 11,03 Scene de ansamblu din 19,40 Circul Bougliore; 20,25 Domni­
ţin minte cu în tinerele numai cu operete; 11,30 Cîntccc dc nuntă şi şoara Barbă Albastră.
qbin Incintă privirea. Fotogra­ GOSPODĂRIA COLECTIVA — muzică uşoară; 13,10 De toate pentru
piciorul puleal ajunqe... jocuri populare; 12,00 La microfon Buletin meteorologic
M ulţum im penlru lăm uriri f t por- Plin de pitoresc, salul fler* toţi; 14,00 Melodii populare cerute de
PENTRU 24 ORE
Mm mal departe... fia noastră Inlăfişează doac o ascultători; 15,00 Din viaţa satelor pa­ Vremea rămînc nestabilă cu cerul
puric din sat. Dar şi dc aici triei; 15,30 Program muzical dedicat
Ce am văzu/ $i auzii la Derqhin şl fruntaşilor dc pe ogoare; 16,00 Muzi­ noros ziua şi cu înseninări în cursul
se pot vedea construcţiile noi Izvor d e b u n ă sta re nopţii, vor mai cădea ploi locale sub
Henig ? Pe scurt, foarte pe scurt chiar, care împodobesc localitatea. că uşoară; 16,30 Ansambluri dc cîn- formă efe averse. Vîntul va sufla po
Foto: 1. TEREK tcce create în anii puterii populare ;
v-o spun rlndurlle de lajă. 17,15 Transmisiune sportivă; 19,35 triv îi din sectorul nord-est. Tempera­
Deseori mă gîmlesc cu mîndrie (a cram individual. Apoi am cumpărat pri­ Bogăţia gospodăriei s-a răsfrînt bine­ Muzică uşoară; 20,05 Teatru la micro­ tura ziua va fi cuprinsă între 28 şi
gospodăria noastră colectivă. Cît de mele animale: se înfiripa un sector zoo­ înţeles asupra membrilor ci. Aceas­ fon „M îinile care-şi aduc aminte" ; 32 grade iar noaptea va fi cuprinsă
t o m mult a crescut! Ca să ţină minte toată tehnic. Au urmat construcţiile zooteh­ ta se vede în modul nostru nou 21,05 Muzică; 21,10 Am îndrăgit o întic 12 şi 16 grade.
avuţia gospodăriei, tot cc arc ea în pre­ nice, plantări de livezi noi. Un grajd, dc viaţă, în portul şi preocupările melodic —- emisiune de muzică uşoară PENTRU URMĂTOARELE
zent, un străin trebuie să recurgă la date două, trei, patru, cinci şi acum al şase­ dc fiecare zi, în înfăţişarea satului. La romîncască; 21,40 Muzică dc dans ; J ZILE
statistice, sâ-şi noteze fiecare lucru în lea este în roşu. Saivan, maternitate, în- tot pasul întîlncşti ceva nou: o casă Vreme nestabilă cu temperatura în
parte. Noi însă, locuitorii Bcrghinului, grăşătoric, puierniţe, magazii, sediu dc abia tencuită sau în construcţie, maga­ 22,20 Muzică uşoară interpretată de uşoară creştere.
ştim pe de rost toate amănuntele, fie­ gospodărie. Intre timp am plantat 30 dc* zin mixt, o pompă dc apă care scuteşte
care luciu cînd a început şi cînd s-a hectare cu livezi şi am cumpărat utilaje oamenii să alerge 3 km. pentru o gă­
terminat. necesare: moară cu ciocane, tocătoare leată de apă cum făceau pe vremuri, LUNI 20 IULIE 1964
Revăd şi acum începutul. La îndem­ de rădăcinoasc, tocătoare dc furaje, ca­ fire electrice ce fac legătura între case
nul partidului, un pumn de oameni, 18 mion. Ogoarele noastre au început să şi reţeaua dc joasă tensiune şi cîtc al­
Astăzi la Bcighin kamilii, am hotărît să nc unim forţele, fie brăzdate de tractoare. Mai întii unul, tele. RADIO ţea ne e dragă; 19,00 Revista econo­
lucrările agricole pămîntul, atelajele, ca să nc facem mun­ două, apoi o brigadă: brigada nr. 8 dc Fiecare fapt în parte vorbeşte de via- mică radio; 19,20 Cu cîiuecuj şi jocul
mai grele sînt exe­ ca mai spornică. 86 dc hectare, 2 cai şi ia S.M.T. Alba lulia: 9 tractoare, 3 ţa nouă a satului şi a oamenilor. PROGRAMUL I: 5,06 Emisiunea pe meridianele globului; 20,10 Muzi­
cutate mecanizat. o căruţă, cîţiva saci cu săinînţă — acea­ combine, 2 batoze, pluguri, grape, dis- Cric 165 casc noi, construcţiile gos­ pentru sate; 5,40 Melodii populare ; că; 20,15 Jurnalul satelor; 20,40 Mu­
Brigada S.M.T. cc sta era toată averea noastră obştească, cuîtonrc... podăriei colective, lucrările dc înfrumu 6,07 Muzică uşoară; 6,30 Sfatul medi­ zică din operete; 21,00 Noapte bună,
deservesc gospodă­ care nu ajungea nici la valoarea de Aşa, rînd pe rinei, am ajuns la ta* seţarc au schimbat cu toiul faţa satu­ cului; 6,40 Muzică de estradă; 7,06 copii: „U n băiat şi trei desene"; 21,10
ria colectivă este 50.000 lei. Cît despre fondul de bază, hloul dc azi. Tot satul. 451 de familii, lui nostru. Acum nc pregătim să rid i­ Muzică uşoară; 7,45 Salut voios de Concert dc muzică uşoară; 22,15 M u­
dotată cu 9 tractoa­ abia era pe jumătate... munceşte împreună. O familie marc, bo­ căm un frumos cămin cultura). pionier; 8,06 Piese Interpretate dc fan­ zică dc dans; 23,10 Muzică din opera
re, 3 combine, ba­ Au trecut dc atunci 10 ani. Unul mai gată, cu 1.555 hectare, 498 bovine, pes­ ioatc aceste bucurii ale noastre îşi au fară; 9,35 Uverturi la operete; 11,00 „Romeo şi Julicta" de Gounod.
toze şi alte utilaje. bogat ca altul. La primele realizări s-au te 1.000 dc oi, care creşte anual cîtc 4C0 baza, trăinicie! iii munca unita în gos Muzică populară; 11.30 Buchet de me­
adăugat altele, din cc în ce mai multe, porci şi 4.000-5.00C păsări. poJăria colectivă. Continua ci dezvol­ lodii — muzică uşoară; 12,35 Solişti TELEVIZIUNE
mai mari. In primul rîn.t a început să Ritmul dc dezvoltare r.l gospodăriei tare înseamnă de fapt continua înflori­ de muzică populară: Aurelia Fătu-Ra-
crească producţia pe unitatea dc supra­ noastre csic reflectat dc dinamica creş­ re a satului, a bunăstării noastre. duţu şi VlaJ Dionisic; 13,10 A rii din 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
faţă — acum recoltăm cu 800-900 kg. terii fondului de bază şi a avuţiei obş­ ISPAS DUŞA operete; 14,30 Vreau să Ştiu; 15,00 Ştiinţă şi tehnică pentru tineretul şco­
la hectar mai mult dccît atunci cînd lu­ teşti (aşa cum se vede în graf.c). preşedintele G.A.C. Berghin Cîntcce şi jocuri populare; 17.00 Cîn­ lar; 19,40 Emisiunea dc teatru „Papa
tecc pentru cei mici; 17,15 Cîntă An­ se lustruieşte" dc Spiros Mclas; In
samblul căminului cultural din Polo- pauză: Tclesport. In încheiere: Buletin
vraci, regiunea Oltenia; 17,40 Tinere­ dc ştiri. Buletin meteorologic.
CREŞTEREA FONDULUI DE BAZA SI A AVUŢIEI OBŞTEŞTI
• . • -
Gospodării agricole colective, ingineri agronomi, lucrători din
li SAC. agricultură: urmaţi exemplul G.A.C. Frata şi Triteni raionul Turda, Ca-
D O U A C IFR E maras raionul Gherla, Găneşti şi Bahnea raionul Tîrnâveni, Gîrbova
(salul Reciu şi Gusu), Ludoş, raionul Sebeş, Mihalţ (satul Cistei) ra-
I ionul Alba; Baiomirul de cimp şi Cioara, raionul Orâştie, Fârâu, Mi-
j
D IN D O U Ă E PO C I I râslâu, Noşlac, Unirea şi altele raionul Aiud, Ogra, Răzoare, Sîncrai,
Seulia de cîmpie, raionul Luduş, Glodeni, Paingeni, Voivodeni, Pa-
neţ raionul Tîrgu Mureş şi altele, care printr-o mai bună şi atentă în­
grijire a plantaţiilor, ca şi pentru râsâdirea şi transplantarea în cîmp
fn registrele de acum 20—30 de A proape nouă vo lu m e la fiecare c i­
ani, găseşti scris negru pe a’ b : 800 lilo r. A$la-i m edia, dar sînt c itito ri şi la timp a răsadurilor pe întreaga suprafaţă contractată au fost pre­
n e ştiu to ri de carte. Astăzi, în re­ care figurează cu 15— 20 vo lu m e ci­ miate de Ministerul industriei alimentare.
gistrul b ib lio te c ii co m u n a le cile şti: tite în această perioadă. Puneii a- PRĂŞIŢI TUTUNUL DE CEL PUŢIN ORI, iar cu ocaiia prajilei a |
1.099 c ililo ri D ouă cifre , din două cesle cifre alături de cea care re­ IH-a executaţi şi politul. O dată cu politul îndepărtaţi de pe plante J
epoci. Le pui a la iu ri, le v e rific i şi prezenta num ărul a n a lfa b e ţilo r din foile bolnave şi îngropaţile adine în pâmint pentru a nu se infecta in- >
to t n u -ţi vine să crezi ch ia r dacă ai 1938 si com paraţi. E doar un crîm - treaga plantaţie.
în vedere caracterul e p o c ilo r d in pei din viaţa nouă pe care şi-au
care sînt luate. Şi aceasta mai ales fa u rit-o , însă e şi el su ficie n t pentru CIRNIJI Şl COP1LIJ1 PLANTAŢIILE LA TIMP Ş! PE ÎNTREAGA SU- J
dacă re(ii şi u rm ă to ru l fapt : 20 la a dem onstra saltul uriaş su rve n it în PRAFAJÂ CULTIVATA.
sulă din c o p iii de vi i stă şcolară ră- u ltim e le două decenii în viaţa sate­ SUPRAVEGHEAŢI CULTURILE atent şi în caz de apariţie a peronos- !
rnîneau în 1938 — anul de v îrf al lo r patriei noastre.
e co n o m ie i burgheze d in R om înia — In aceste două decenii de viaţă porei sau thripsului, aplicaţi imediat tratamentele indicate de sp*- '
neşcolarizaţi. M o tiv u l ? Ca în toate liberă oam enii d in Berghin şi H e­ cialişti. ’
satele ţă rii d in acele vre m u ri : lipsă nig au d o ve d it că p o t face şi a lt­ PREGĂTIT! DIN VREME condiţiile de recoltare, precum şi gunoiul ,
de haine, de cărţi, de rechizite.. Un ceva d ecît să bată n o ro iu l — aşa de grajd, mustul de bălegar, ingrâ şâmîntul verde, cenuşa şi îngrâşâ- S
în vă ţă to r pensionar din com ună îşi cum îi sortise un prefect care nici mintele chimice indicate pentru fiecare sol in parte.
aduce am in te că toam na şi vara avea nu ştia cum arată H enigul. O am e­
de două o ri m ai m u lţi elevi d ecît nii învală, fără excepţie, cum să RECOLTAT! TUTUNUL LA TIMP Şl CU GRIJA DEOSEBITA PENTRU ;
iarna. ,,Pe zăpadă nu se poate m e r­ muncească şi să trăiască m ai bine; Tinereţea satului odinioară părăsit A OBŢINE RECOLTE CALITATIV SUPERIOARE Şl BOGATE. NU UITATI i
ge d e scu lţ” — explică el... De rest slova )i-e dragă tu tu ro r, in d ife re n t
ce să mai v o rb im ? Poate că totuşi de vîrslă. A cum sînt în com una Ber­
ar fi interesant să se ştie părerea ghin de trei o ri mai m u lte cadre d i­ O vale largă intre două dealuri nu cu al tuturor solelor, este întunecos, de jumătate din sat, ca la 150 dc ta*
prea înalte, adăposteşte satul Henig. plin de amărăciune, lată tabloul pe m illi, ne-am lăcut case noi...
p re fe ctu lu i, atunci cînd i s-au adus dactice decît cu 20 de ani în urm ă.
Da, satul a fn lin c rll, oamenii s-au
la cu noştinţă aceste lu cru ri : „C a să O a m e n ilo r d in Berghin şi H enig le Cum v ii dinspre Derqhin, ajungind cate fi-l imaginezi ascultind pe Ni- adunat de pe drumuri, s-au schimbai
pz culmea ce oscundc vederii aşe­
colae Delcu, Avram Roman, Gheorglie
bală n o ro iu l d in Berghin n-au ne­ e dragă arta ; ei cînlâ la cor, au zarea, o privelişte minunată ffi in ­ Draqomir sau oricare alt om mal şi trăiesc o altă viată Au /ost rtea-
vo ie să ştie carie Afară dm Berghin brigăzi artistice de agitaţie, echipe cintă privirea. Verdele de nuanţe di­ virstnic din sat. luns 20 de ani de muncă liberă ca
nu le stă b in e să meargă. Aşa că de dansuri, au fanfară, au echipă de ferite al veqeialiei boqalc, roşul că­ Inchipuiti-vă că p rivi(i secvenţa sd şteargă urmele trecutului, să cree­
lăsaţi lu c ru rile cum sînt". £ de p ri­ teatru La căm inul cu ltu ra l rulează rămiziu al acoperişurilor, qeamurlle unui lilm care ar ii surprins unul din ze ademenea condiţii de vlafă care
sos să mai com entăm ... de trei o ri pe sâptăm înă film . C o p iii pe care soarele le Iransiormă fn o- momentele jalnice ale satului. Ţoale nu s-au putut asigura veacuri de-a
Spuneam că în com una Berghin lo r m erg la şcoli şi facultăţi. g tinzi, creează o ambiantă de culori casele pălmaşilor, mici, acoperite cu jindul. Cronica celor douăzeci de ani
care inspiră voioşie, tinerele. ixite, multe din ele dărăpănate. Nu­ a satului cuprinde realizări şi cilre
— re ţin e ţi, num ai în com una Ber­ . 800 şi 1 099 ! D ouă cifre , din de o semnificaţie deosebită. Cele
ghin — sînt 1.099 c itito ri înscrişi la două epoci. P uneti-le alături şi com - s>7 oamenii care stăplnesc inim oa­ mai casa preotului şi a boierului lo-
sa aşezare, chiar şi cei vîrslnici, sini naş Gyu/ay din v frlu l dealului Isi aproape j50 de case noi construite
b ib lio te c a com unală. M u lţi d in tre a- paraţi-le, p e n tru ca sînt com para­ la Ici de voioşi şi pai la iei de ti­ semefeau acoperişurile de tablă, par­ şi trecute fn statistica salului reflectă
ceştia au în ce p u t să desluşească slo ­ bile. Sînt Iră ite de aceeaşi oam eni; neri. Nimic nu mai aminteşte de tris­ că slldind, ca şi stăpinii lor. sără­ desigur bunăstare, dar aceasta nu r?
va alături de c o p iii lo r, în anii noş­ cu douăzeci de am în urm ă şi acum . ta aşezare de odinioară. Despre ea cia din iu:. In la(a caselor acoperite totul. Pentru ridicarea nivelului de
tri. Şi m ai re ţin e ţi că în p rim u l se­ A tu n ci oam enii erau ro b i, acum stă- însă Ifi povestesc lo cu ilo iii care au cu /xiie, clic o căruţă încărcată cu trai al sătenilor, prin grija stalului,
m estru al an u lui în curs s-au c itit pîni. lată deosebirea esenţială. apucat s-o cunoască. Şi trecutul Hc- tot avuiul unei gospodării — perne s-a introdus curenta/ electric, s-a con­ A G E N Ţ f i l L E O .IV .T . C A S IP A Ţ I
8.369 vo lu m e . Faceţi socoteala. N. ANDRO NACHE niqului, asemănător în multe pnvin(c umplute tot cu paie, pătutl cirpile, struit un a/>aducl pentru apă pota­
ceaune aqălaie de loitre. copil plîn- bilă pe o lungime dc 700 de metri.
gind aşezali deasupra sărăcăcioaselor Locuitorii mai au la dispoziţie un AU PUS !N ViNZARE LOCURI LA CAMPINGUL DE IA MAMAIA. j
straie — sini gala să la drumul pri­ cinemaloqraf, cooperativă, bibliotecă, SE ORGANIZEAZĂ SERII DE ODIHNA Şl EXCURŞII, IN GRUPURI J
begiei. Aşteaptă doar ca „slăpim i* scoală. Astăzi nici un copil nu ră-
caselor să bală cele patru scindurl. minc ncşco/arizal şi toii virsln lcii au Şl INDIVIDUALE, CU CAZAREA IN CORTURI DE ClTE 2 LOCURI-ţl ;
in cruce, două la fereastră. două la învălui carie. (Cu 20 de am in urmă IN CĂSUŢE SPECIAL CONSTRUITE, DE 4 CAMERE CU ClTE 2 LOCURI, I
uşă. Semn că pentru o bucată de vre­ 00 la sulă din locuitori erau anaJ-
me casa cămine părăsită. Jumătate labefi). FIECARE CU INTRARE SEPARATA.
din casele satului aveau uşile şi le- $1 munca oamenilor este acum alia CAMPINGUL DE LA MAMAIA ESTE PREVĂZUT CU ILUMINAT !
rcslrelc băltite fn scindări. 7'ri.vfă Nu mai trudesc cu plugul de lemn
imagine, dar Şi mal triste inimile, ce- f pe loturi mtci. Ogoarele lor unite siM ELECTRIC, CU APA CURENTA Şl INSTALAŢII SANITARE.
lor care părăseau salul şi al celor luciole de tractoare, recolta este
care rămineau oa să lină ptepl dări­ strinsă cu combine, far cei care le Tariful pentru corturi 12 lei de persoană pe zi,j
lor mari, ruinătoare. Luau oamenii conduc, 6 tractorişti, sînt tineri dm
drumul Dobroqei şi al altor regiuni, sal, din Hentq. iar pentru căsuţe, 16 lei de persoană, pe zi. j
Oamenii, care altădată ptecau din
doar, doar vor găsi un bogătaş ca sa
sat în căutare de lucru, acum conour.
le plătească mai bine munca.
Dar boierul, aşa cum binc-l soco­ salul, II gospodăresc cu qrljă. Nicoură
tea Eminescu, nu era romîn sau altă Roman este preşedintele gospodăriei
nape, era boier oriunde. Şi oamenii colective şi deputat fn sfatul popular. j
se întorceau ta lei de neavufj cum Nicolae Delcu este vicepreşedinte. GOSPODĂRIA AG RICO LA DE STAT ORASTIE
plecau. Dădeau sclndurite jos pentru Gheorqhc Draqomir este briqadler.
ca în anul următor sd le bată din ...Nimeni nu-şi mai bale astăzi uşi­ angajează de urgenţă :
nou.
le caselor fn scindurt, nu mai pără­ — UN INGINER SAU TEHNICIAN CHIMIST.
— Aşa au trăit părinţii şi bunicii
noştri, aşa am trăit şl noi cei mai In seşte satul, Doar copii pleacă din ; CONDIŢII ;
vlrslă — şi-a încheiat vorba Nîco- sal. Dar nu să pribegească. Se duc
lae Delcu, care ne-a tăcut cunoscut să Invc/c la şcolile medii şi profe­ l - SA POSEDE DIPLOMA DE INGINER SAU TEHNICIAN
trecutul satului său. Cum arată acum? sionale din raion, la lacultălilc din SALARIZAREA CONFORM H. C. M. 10i3 1960.
II vedeţi. O ricit al căuta nu mai vezi ţară, să devină constructori de nă­ INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC D ; LA O.A.S. ORAŞ.
o casă acoperită cu paie. To(i şi-au dejde ai patriei. : TIE, TELEFON 140.
‘ |
Vedere parţială a fermei de vaci de la C.A.C . Berghin. m ării şi acoperit casele şl mai bine R. BUDIN