Page 6 - 1964-07

B ib lio te ca Ce
P r> O < r> M ‘ I«
C O M U N I C A T ’
, / PRO TOATE

lo tnvUoţic Com itetului Central al Partidului M un­ Szirmal, membri ai Biroului Politic al Comitetului
citoresc Socialist Ungar, o delegaţie a Comitetului trai al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Karoly
Central al Partidului Muncitoresc Romîn a făcut o Erdelyi, adjunct al ministrului afacerilor externe şi
vizită prietenească neoficială în Republica Populară Jeno Kuti, ambasadorul Republicii Populare Ungard
Ungară între 1— 3 iulie a.c. la Bucureşti.
In timpul vizitei s-a efectuat un schimb de păreri Delegaţia Comitetului Central al Partidului M un­
privind unele probleme de Interes reciproc pentru citoresc Romîn a fost primită de către tovarăşul Janos
ambele părţi. Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Parti­
Din partea romînâ au participat: Nicolae Ceau- dului Muncitoresc Socialist Ungar, care a oferit o
* 2seu şi Alexandru Moghioroş, membri ai 'Biroului masă în cinstea delegaţiei.
Politic al Comitetului Central al Partidului M unci­
In cursul schimbului de păreri, care a contribuit la
toresc Romîn, Alexandru Birlâdeanu şi Leonte Râutu, cunoaşterea mai bună a poziţiilor celor două părţi,
membri supleanţi ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., au fost examinate problema privind dezvoltarea rela­
Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor
externe, şi M ihail Roşianu, ambasadorul Republicii ţiilor dintre cele două partide şi ţâri, probleme ale
1 ANUL X' N r. 2959 SiMBATA 4 11 /UE 1964 4 pagini, 20 bani l Populare Romîne la Budapesta. mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale şi
ale situaţiei internaţionale. Schimbul de păreri s-a
Din
partea
ungară au participat: Gyula Kaltai,
— — - -■ — Antal Apro, Bela Biszku, Zoltan Komocsin, tstvan desfăşurat într-o atmosferă sinceră, tovărăşească.
★ ★
Realizarea lepăşirea C.C. al P.M.R. a fost condusă dc afacerilor externe şi Jeno Kuti, amba­ întîmpinată dc tovarăşii Chivu Stoica,
La plecarea din Budapesta, delegaţia
sadorul R.P. Ungare Ia Bucureşti.
tovarăşii: Gyula Kallai, Antal Apro Au fost de faţă Mihail Roşianu, am­ Alexandru Drăghici, Mihai Dalca, de
membri ai C.C. al P.M.R., activişti de
membri
ai
Komocsin,
angajamentul» fontă, şi Zoltan Politic al C.C. al P.M.S.U., basadorul R.P. Romîne la Budapesta, «i partid.
membri ai ambasadei R.P. Romîne la
Biroului
A fost dc faţă ReS2o Orenyi, însăr­
Frigycs Pujs, şeful Secţiei dc rela­ Budapesta. ★ cinat cu afaceri ad-interim al R.P. Un­
cu cocs ecoiisit! ţii externe al C.C. al P.M.S.U., Băncasa, delegaţia C.C. al P.M.R. a fost gare in R.P.R. (Agcrprcs)
.
La sosirea in Bucureşti, pc aeroportul
Karoly Erdelyi, adjunct al ministrului
ici n-au precupeţit nici un efort. în­
rămaţi de organizaţiile de bază P.M.R,,
Furnaliştii nunedoreni intimg ţj-au organizat mai bine munca, au Paroşenî 0 delegaţie a Marii Adunări Naţionale
cea de a XX-a aniversare a ^lib^p|0Atnt ;n ^ fc| furnalele îneît accs-
rii patriei noastre cu ^ succese s5 ajhă un mcrs uniform. Echipele Un nou grup electrogen
seama. Mobilizaţi şi^ indrumaţic pC platforma de încărcare au res- a R.P. Romîne a plecat în R .P . Bulgaria
permanenţă dc organizaţiile de lactat cu stricteţe reţeta de dozare a dat în exploatare
tid, ci şi-au depăşit cu regulariinteria|e|or Furnalele au fost în- Vineri dimineaţa a părăsit Capitala litică externă a M.A.N., preşedintele
planul de producţie. Ca urmarc^rcatc ţn motj continuu şi uniform cu La termocentrala electrică Paroşenî, delegaţia Marii Adunări Naţionale a G.A.C. Sîntana, regiunea Crişana,
primul semestru din an, furnal,acerialC de calitate bună. regiunea Hunedoara, a fost dat recent R.P. Romîne, care, la invitaţia Adună­ Florea Golescu, strungar la Uzinele
din regiunea noastră au dat p Inginerii şi tehnicienii secţiei au spri- în exploatare un nou grup electrogen rii Populare a R.P. Bulgaria, va face o Elcctroputerc din Craiova.
Mrcinfe^tie plan circa 40.000 t , , 0, |ia,pill muncitorii organi- dc 150 MW, primul dc această putere vizită în această ţară.
lon.4. D m irc aceste, peste 3 muncil, deservirea cit mai bună ★
din ţara noastră. Puterea lui este egală Din delegaţie fac parte deputaţii Ion
tone s-au produs cu cocs econo aRrC(.alcior. In accst scop condu- cu a celor trei existente aci sau cu a- Cosma, preşedintele Sfatului popular al In aceeaşi zi delegaţia a sosit la So­
fia. Pc aeroport, parlamentarii romîni
8,t‘ crea secţiei a împărţit cadrele tehnico- proapc un sfert din întreaga putere in­ Capitalei, conducătorul delegaţiei, Enc au fost întîmpinaţi dc Ekatcrina Avra-
Dobîndirea acestui succes se „gincrcşii judicios pc schimburi, stalată în ţară înainte de 23 August Ţurcanu, prim-secretar al Comitetului
toreşte organizării judicioase a m 1944. mova, vicepreşedinta Biroului Adunării
cii furnaliştilor, ridicării indicilor % Noul agregat este deosebit dc cele regional P.M.R. Suceava, membru al Populare a R.P. Bulgaria, Mincio M in-
Comisiei dc politica externă a M.A.N.,
utilizare a furnalelor, scurtării Pf IO BXplOâtSrGB montate anterior. El se compune din- Dumitru Dcjcu, preşedintele Sfatului cev, secretar al Prezidiului Adunării
Populare, Dimo Diccv, şeful secţiei de
tr-un grup electrogen cu o putere dc popular regional Hunedoara, acad. An­ politică externă şi relaţii internaţionale
S T Ş Ş r s : ‘r,-N a ţio n a lă a agregatelor 150 MW şi două cazane tîp P.K.-38, drei Oţetea, vicepreşedintele Comisiei a C.C. al P.C.B., Ghcorghi Pctkov, pre­
cu un debit nominal dc 270 tone abur pentru cultură şi învaţămînt din şedintele Consiliului Popular Orăşenesc
a muncitorilor ctc. . . .. . ... . # „
Primul semestru din acest an a fost pe oră fiecare. M.A.N., Roman Morar, secretar al din Sofia, Ivaa Popov, locţiitor al mi­
neheiat de către furnaliştii uzinei „Vic- In prezent la cariera dc calcar din Baniţa. M.A.N., Maria Rădulcscu, membru in nistrului afacerilor externe, membri ai
, oria44 din Călan cu un bilanţ rodnic. Foto: NIC. MOLDOVEANU (Agcrprcs). comisia juridică a M.A.N., secretar al Prezidiului Adunării Populare, preşedinţi
Aplicînd măsuri chibzi nvmgînd greutăţile întîmpinate, ci Comitetului orăşenesc P.M.R. Piteşti, ai comisiilor permanente ale Adunării
r ;i-au depăşit planul de producţie cu Horea Tiţă, director adjunct al Direc­ Populare, deputaţi. Au fost dc faţa Ioan
Conducerea secţiei a ll-a lurna-’-500 «®"« f» " '5- Dc «'Winiat (aptul că ţiei pentru organele locale ale adminis­ Bcldcnn, ambasadorul R.P. Romîne la
la C. S. Hunedoara, condusă ,i i:,°ata (° " ta <lata Pcs,.e PU" * fost Pr" ‘ LUCRĂRILE AGRICOLE traţiei dc stat de pe lingă Consiliul dc Sofia şi membri ai ambasadei.
mată de organizaţia de partid, aJuîi cu coc! ««nom.s.t Cum s-au ob- Miniştri, Eroul Muncii Socialiste Ghcor­ Ekatcrina Avramova şi Ion Cosma au
văzut in planul M.T.O. măsuri I'nut asemenea succese ? ghe Goina, membru în Comisia de po­ rostit cuvîntări.
gîndite. Multe dintre ele au fo In primul rînd, comitetul de partid
plicate în producţie. De pildă, ba îndrumat conducerea sectorului sa
nalcle nr. 5 şi nr 6 temperatura ţină o evidenţă zilnică a consumului de
lui insuflat a crescut la 870 gncocs, iar rezultatul să fie cunoscut de *a timp şi de calitate
respectiv la 820 grade Celsius, facătre toţi furnaliştii. Pe platforma de P le n a r a C o n s iliu lu i
700 grade şi 600 grade Celsius cîncărcare s-a instituit un riguros con-
în anul trecut. Apoi, s-a redus ttrol pentru respectarea strictă a reţe-
de opriri şi mers redus cauzat dtci dc încărcare. Stimulînd iniţiativa N a ţio n a l a l fe m e ilo r
fecte mecanice şi electrice la I.Ccauperiştilor de a ridica continuu tem- Hărnicie pe ogoarele Grijă pentru înfăptuirea
suti dîn timpul calendaristic. Tperatura acrului insuflat s-a reuşit să In ziua de 3 iulie a avut loc plenara tetului Central al Partidului Muncito­
planificată pentru reparaţii la celese asigure o temperatură constantă dc G.A.C. din Ţebea măsurilor stabilite Consiliului Naţional al femeilor, ia care resc Romîn, tovarăşului Gheorghc
furnale a fost redusă simţitor, i:800 grade Celsius la furnalul nr. 1 şi au participat membrele Consiliului Na­ Ghcorghiu-Dej, în care se exprimă an­
litatea lucrărilor a fost mult îmde 830 grade Celsius la furnalul nr. 2. Inginerul Traian Cîmpean şi Virgll ţional şi Comisiei de cenzori, preşedin­ gajamentele însufleţite ale muncitoa­
lăţită. Au fost folosite cele mai In întrecerea socialistă au fost antre- Tisu, preşedintele gospodăriei colective ln unele unităţi socialiste dîn agricul­ prietatea G.A.C., iar alte 11 autocami­ te ale comitetelor regionale ale femei­ relor, tehnicienilor, inginerilor, colec­
rirteme de încărcare a furnalelor, naţî majoritatea muncitorilor pc bază din Ţebea, raionul Brad, au urmărit me­ tura raionului nostru au început lucră­ oane au fost închiriate dc ia I.R.T.A. lor, redactori ai publicaţiilor pentru tivistelor, femeilor intelectuale şi gos­
Aplicarea măsurilor amintite şi de obiective concrete, rile dc recoltare. Primele rezultate sînt Condiţiile materiale create pentru
reu stadiul de coacere a orzului. Cînd femei, invitaţi din partea Consiliului podinelor dc a-şi intensifica eforturile
tura şi-au dovedit din plin eficac \ existat o preocupare mai marc acesta a ajuns în faza de recoltare, s-a satisfăcătoare. Ritmul de lucru a fost această campanie, au fost îmbinate cu Central al Sindicatelor şi Comitetului în vederea obţinerii unor noi rezultate
In cele 6 luni ale anului, furnali;pentru exploatarea raţională a agrega- indicat începerea neîntîrziată a strînge- corespunzător. Vitezele zilnice dc lucru măsurile organizatorice. Colectiviştii dc Stat pentru Cultură şi Artă. în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
aicî au dat peste sarcinile plantelor. In acest scop. s-a respectat cu pc agregate au fost realizate şi depă­ care vor deservi combinele au fost in­ Plenara a analizat contribuţia cc o planului dc stat, a unor recolte bo­
aproape 21.000 tone fontă cu coc stricteţe procesul tehnologic de elabo- rii lui. Munca a fost bine organizată şite. De exemplu, la G.A.S. Gelmar şi struiţi, deşi mulţî dintre ci au mai lu­ aduc comitetele şi comisiile femeilor şi gate la ha, în desfăşurarea unei rod­
nomisit. rare a fontei, graficul de descărcare a ceea cc a făcut ca în numai 2 zile să se G.A.C. Orăştie timpul prielnic a fost crat pe combine şi în anii trecuţi. Dc revista „Femeia" în desfăşurarea unei nice activităţi obşteşti pentru buna gos­
furnalelor. Dc asemenea, la cele două recolteze manual 8 hectare din ccic 9 folosit dm plin, rcaliztndu-sc producti­ asemenea, delegaţii dc batoză şi combi­ intense munct politice şi cultural-edu- podărire şi înfrumuseţare a oraşelor «i
ha cultivate cu orz. In cele două zile vităţi ridicate pc fiecare combina. ne, mecanicii şî coşarîi au lost şi ei in­ cativc în rîndul femeilor dc la oraşe satelor patriei noastre.
Rezultatul preocupăr metan. Cauperclc au fost întreţinute şi dc luciu au fost prezenţi pe tarlalele si­ Rezultatele obţinute sine o dovadă a struiţi. şi a stabilit masuri corespunzătoare, Dc Consiliul Naţional al Femeilor, Co­
• reparate periodic. Ca urmare, ele au tuate în punctele Scurta şl Doviţa cul­ iaptului că munca a fost temeinic orga­ Nu s-au scăpat din vedere nici mă­ asemenea, plenara a dezbătut sarcinile mitetele regionale, raionale ji orăşeneşti
permanente funcţionat mai bine, s-a putut mări tivate cu orz, peste 130 dc colectivişti nizata, utilajele şi maşinile agricole au surile dc prevenire a incendiilor. cc revin mişcării de femet din R.P. Ro- — sc arată în telegramă — îşi vor îm ­
^ , . , , . , presiunea gazului epurat la 22S mm co- La lucrările de seceriş, legat în. snopi fost reparate în bune condiţiuni. Au fost, dc asemenea, stabilite măsuri mînă în lumina H otărîrii C.C. al bunătăţi activitatea politică şi cultural-
Colectivul de muncă dc la seci j - - pentru ca eliberarea terenului dc paie
furnale a C.S. Hunedoara a obţii ' . . . . ........... şi strîns in clăi s-au evidenţiat în mod Pentru a asigura o funcţionare conti­ să se facă concomitent cu recoltatul fo- Partidului Muncitoresc Romîn şi a cducativă în scopul dezvoltării conştiin­
acest an realizări dintre cele ma Vormnd de la succesele dob.nd.tc, deosebit colectiviştii Sofîca Roşea, Ma- nuă a tuturor maşinilor şi utilajelor au losindu-se din plin cclc 41 colectoare dc Consiliului de M iniştri al R P. Romîne ţei socialiste a femeilor, pentru ca aces­
moaşe. Pe semestrul I ci au prod.u furnaliştii dm Calan au hotant ca m rioara Oprişa, Trandafir Marian, Mari- fost stabilite sectoarele de activitate ale paie şi 4 prese de balotat. Aşa cum cu privire la majorarea salariilor la tea să contribuie rot mai activ la în­
plan cu cocs economisit mai m. perioada ce urmează pma la Au- oars Mareş, Raveca Dragoş, Savcta Ru- mecanicilor şi atelierelor mobile. în ve­ nc-am prevăzut, recoltatul sc va termi­ toate categoriile de salariaţi, reducerea deplinirea obiectivelor puse dc partid în
5.000 tone fontă. K‘,st si o ^ ia rtiliz a n şi mai tmpor- derea remedierii defecţiunilor, cît mai na în 10-12 zile. Aceasta impune ca în unor cote ale* impozitului pc salarii şi opera de dcsăvîrşirc a construcţiei so­
dean, Lctiţia Lăzăruţ şi Stana losif lui operativ, la faţa locului, procurîn Ju ••e creşterea plafoanelor de salarii în func­ cialiste.
Pentru dobîndirea accctui : tante* piesele de schimb necesare. S-au asigurat viitor consiliul agricol raional, consili­
muncitorii, inginerii şi tehnicieni D. LUPAŞCU losif. ile de conducere ale gospodăriilor co­ ţie dc care sc acordă alocaţia de stat Plenara a încredinţat Comitetul Cen­
carburanţii şi lubrifianţii necesari pre­ pentru copii. Dezbaterile plenarei au tral al Partidului Muncitoresc Romîn,
lective, specialiştii din agricultură să ur­
cum şi o rezervă pe ccl puţin o săptă- mărească permanent aplicarea planurilor subliniat bucuria şi însufleţirea cu caic pc tovarăşul Gheorghc Ghcorghiu-Dcj
mînă. Analizînd situaţia fiecărei unităţi au prim it masele largi de femei aceste personal, că milioanele dc fentei dîn
operative şi a măsurilor stabilite astfel
au fost în acelaşi timp asigurate spaţiile îneît să realizăm o viteză medic la re­ importante măsuri luate dc partid şi dc ţara noastră, împreună cu toţi oamenii
dc depozitare necesare. guvern, hotărîrea lor de a lupta cu toa­ muncii, vor depune întreaga lor putere
coltări dc 943 ha.
Pentru transportul produselor de 'a te forţele şi energia sporită pentru în­ dc muncă, entuziasmul şi capacitatea
Ing. IO AN GIOSAN
combine şi batoze la magazii, unităţile vicepreşedinte al Consiliului agricol făptuirea politicii partidului în vede­ creatoare, pentru a întîmpina cu noi
celor
realizări glorioasa aniversare a
agricole dispun dc 20 autocamioane pro­ raional Orăştie rea dcsăvîrşirii construcţiei socialiste în
Rcnublica Populară Romînă. 20 dc ani dc la eliberarea scumpei
Să valorificăm deplin toate Plenara a adresat o telegramă Comi­ noastre patrii.
resursele furajere
Sesiunea ştiinţifică a Academiei R.P.R.
Dc-a lungul căilor ferate şi a şose­ 60 la sută dîn suprafaţa respectivă. Si­
lelor ce străbat teritoriul regiunii noas­ tuaţii similare sc întîlncsc şi la secţiile
tre există însemnate suprafeţe dc teren L 5 Petroşani şi L 11 Alba lulia. consacrată celei de-a XX-a aniversari
ocupate cu fîneţe naturale. Acum, este Rănuse în urmă sînt şi lucrările dc
timpul cînd trebuie efectuata recolta­ recoltare a fîneţclor aflate dc-a lungul
rea acestora. Se constată însă că pro­ şoselelor. Nu în suficientă măsură s-au a eliberării patriei
blemei respective nu i sc acordă im ­ preocupat de acest lucru, mai ales, gos­
portanţa cuvenită din partea celor caic podăriile colective din Vinţul dc Jos,
Vineri dimineaţa, în sala mică a Pa­ portanţa relaţiilor economice dintre ţă­
deţin aceste suprafeţe. Dc la o zi la alta BlandirM, Tărtăria ctc. cărora, în baza latului R.P. Rontînc, au continuat lu­ rile socialiste" (prof. univ. E. Hutira),
ierburile îşi pierd din cantitate şi cali­ înţelegerii cu secţia drumuri le revine crările sesiunii ştiinţifice „Marxism-lcni- „Critica curentelor filozofice şi sociolo­
tatea lor, ceea ce duce la scăderea va­ sarcina să cxccutc recoltarea. Sfaturile nismul şi gîmlirea ştiinţifică romînca- gice din Roinînia dinainte de 1944, în
lorii nutritive a finului. De pildă, la populare comunale au şi ele datoria să scă“ , organizată dc Academia R.P. Ro- anii puterii populare" (AL Poscscu, cer­
secţia L. 7 din Deva care arc în folo­ sprijine mai activ conducerile gospodă­ cetător principal la Institutul dc filozo­
De curînd, pe harta ren apărut un nou obiectix industrial : Combinatul de industrializare a cărnii sinţă 56 dc hectare cu fîneţe naturale riilor colective pentru recoltarea grab­ mîne în cinstea celei dc-a XX-a aniver­ fic al Academiei R.P. Romîne) şi „As­
din Haţeg. pe marginea căii ferate, finul n-a fost nică a fîneţclor de pc suprafeţele amin­ sări a eliberării patriei. pecte ale desfăşurări’ revoluţiei ştiinţi-
IN FOTOGRAFIE : Verţială a combinatului. recoltat pînă la 2 iulie a.c. dccît dc pc tite. A. P. Au fost prezentate comunicările „Va­
loarea şi sensul libertăţii morale în tra­ fico-tchnicc cor..cmporane pe plan
diţia revoluţiei noastre44 (conf. univ. N. mondial şi în R.P. komînă" (prof. univ.
Bellu), „Idei şi realizări în lingvistica Valter Roman).
Cuvîntul dc închidere a lucrărilor se­
racordurile terminale, curbe şi drepte cost. In cele cinci luni care au trecut noastră după 23 August 194444 (acad. lor- siunii a fost rostit de acad. Iorgu Ior­
din acest an rebutul sc prezintă astfel :
gu Iordan), „Dezvoltarea dreptului şi a
T E H N C O G IE A V A N S A T A folosite în abataj, pricinuiau minerilor la piesele din oţel s-a redus cu 1,46 la ştiinţei juridice în R.P. Romînă“ (prof. dan, vicepreşedinte al Academici R.P.
multe neajunsuri. Rcclamaţiilc privind
Romîne.
sută faţă de ccl admis, iar la piesele din
calitatea lor sc ţineau lanţ. Nemulţu­
mirile minerilor puteau fi înlăturate fontă a scăzut în medie la 3,5 la sută univ. Ludovic Takacs), „R olul şi im ­ (Agerprcs)
într-un singur fel ; să îmbunătăţim ca­ faţă de 6,5 In sută admis.
am şi procedat.
P R E D E C O S T R E D U S litatea pieselor. Aşa tchnico-ingincrcşti, nică la o seric întreagă dc piese, ca ur­
Prin renunţarea la prelucrarea meca­
noastre
Cadrele
consultîndu-sc cu un colectiv larg de mare a extinderii noilor tehnologii de
muncitori au pus la punct două so­ tabricaţie, s-a putut descongestiona su­
$ EVIDENTA, CONTROL $1 bilit norme de consum pc fiecare fază nare să dureze mai puţin dc o luna. luţii tehnologice noi dc fabricare a a- praîncărcarea lucrului la maşinile unel­
DRUMARE + MATERIA PF şi operaţiune în pane. Extinderea nor­ Prelungirea duratei dc funcţionare a ccstor piese. Turnarea din fontă a fosi te. intocmindu-sc apoi un program ju­
melor cu motivare tehnică a fost înso­ roţilor ar fi dus la un consum scăzut înlocuită cu turnarea din oţel ceea cc
COSPODĂR1TA JUDICIOS SC dicios dc folosire a maşinilor unelte,
ţită de un control riguros, cficacc şi dc metal şi evident la manoperă mai a condus la rezultate foarte bune. Al indicii extensivi dc utilizare a acestora
TU 51 PROCEDEE TEHNOLO< permanent. Pc parcurs, normele au fost puţină. Avantajele erau ccrtc. Rezolva­ doilea procedeu constă în confecţiona­ au crescut în primele cinci luni ale a-
N O I + CRESC IN D IC II INTEN şi sînt revizuite şi îmbunătăţite, mai rea acestei probleme a făcut obiectul rea pieselor prin presare. In prezent cei cestui an cu aproape 2 la sută faţă de
ales în secţiile construcţii metalice şi unui studiu comun a serviciilor cons­ care :c folosesc de aceste piese au numai aceeaşi perioadă a anului trecut.
reparaţii mecanice. tructor şef, mecanic şef şi tehnolog cuvinte dc laudă despic calitatea lor.
Multă vreme, problema reducerii Preţul dc cost, barometru al întregii
ţului de cost în uzina noastră a înlăturarea acestor deficienţe, dc şef. Rezultatul ? A fost elaborată o Prin eforturile întregului colectiv au noastre activităţi economice, reflectă
nit păreri diferite din partea sper mare importanţă in reducerea sistema­ nouă tehnologic dc fabricaţie după fost însuşite şi aplicate în producţie şi fidel eficienţa tuturor măsurilor ară­
filor. Unii susţineau că dat fiind n tică a preţului dc cost, nc-a dat pu­ care roţile amintite sînt confecţionate alte procedee tehnologice care au dus tate. In cinci luni au fost realizate mai
procesului de producţie extrem < tinţa să ne orientăm atenţia şi efortu­ din oţel aliat, supus tratamentului ter­ la creşterea productivităţii muncii cu mult dc 700.000 lei economii suplimen­
terogenă, chipurile, nu sc pot apli rile spre rezolvarea unor probleme mai mic. Ca urmare, calitatea roţilor s-a 2,5 la sută în primele cinci luni ale a- tare la preţul dc cost, din caic 500.000
celeaşi „legi*4 ca într-o întreprindă complexe cum sînt cele de concepţie şi imbunătăţit considerabil, iar viaţa lor nului şi la îmbunătăţirea vizibilă a ca­ Icî s-au obţinut numai pc seama redu­
flux continuu şi producţie de seric planificare superioară a activităţii eco­ s-a prelungit la un an dc zile. lităţii produselor. cerii consumurilor specifice de materii
m:c dc zis. In domeniu! urm ăririi şi nomice. Perfecţionarea procesului dc Primul succes a dat imbold spre solu­ Modul în care se realizează azi ar­ prime şi materiale şi îndeosebi prin
dcnţicrii cheltuielilor de producţie producţie şi promovarea unor procedee ţionarea altoi probleme similare. Por­ măturile metalice TH pentru susţinerea valorificarea superioară a metalului.
• au şi uncie greutăţi. Perfectarea r tehnologice noi, de înaltă producti­ nind tot de la cerinţele reale ale ex­ galeriilor, şi stîlpii de abataj, constituie Iată sinteza muncii noastre. In econo­
i!olo'»!ci dc calcul, nu era însă de vitate, a constituit un grup de problc ploatărilor miniere s-nu făcut nume­ ccl mai concludent exemplu dc felul miile realizate sc vede şi sprijinul şi a-
zoi vai. Era nevoie dc mai multa r mc cc au figurat pe agenda activităţii roase cercetări dc îmbunătăţirea para­ cum metalul poate fi gospodărit judi­ iutorul prim it dîn partea comitetului
ti'ă şi încredere în forţele noastre noastre zilnice. Si fiindcă într-un fel metrilor funcţionali ai utilajelor intra­ cios şi valorificat superior. Debitarea dc partid şi a organizaţiilor dc bază,
pri . $i mc ritu l acesta revine corn sau altul, în mod direct sau indirect, te în reparaţie. Reprezentativ din acest metalului destinat confecţionării aces­ sc vede munca forjorului Ghcorghe
ti!-->r. toate îmbunătăţirile aduse procesului punct dc vedere sînt modificările aduse tor piese se face după un grafic în care Scrcs. a strungarilor Dumitru Cojoca şi
de producţie sc reflectă realmente în rotoarelor pompelor dc la preparatia
La îndemnul ş: sub îndrumarea < piesele mari sînt îmbinate judicios cu Nicolae Lazăr, a sudorului Constantin
telului de partid, conducerea teii preţul dc cost să nc oprim asupra cî- cărbunelui Petrila. îmbunătăţirea cons­ cele mici folosindu-sc în acest scop Nicu şi lăcătuşului Teofîl Kiss, a to-
torva mai importante.
administrativă a făcut primul pa tă în promovarea oţelului aliat cu ca­ cele mai mici bucăţi dc mclalc. La pitorului lom Panţa, a echipelor dc re­
calea îmbunătăţirii ţinerii cvidenţ In ansamblul activităţii noastre repa­ lităţi net superioare. Comportarea confecţionarea stîlpilor se aplică o teh­ paraţii conduse de Ghcorghe Icfelcş şi
efectuării controlului în toate se raţiile utilajelor miniere ocupă, am pu­ hună a rotoarelor a determinat bene­ nologic modernă dc execuţie a piese­ losif Stciner, r. celor 400 de muncitori
rele de muncă. Mai întîî, am avi tea spune, primul loc. Prin urmare, era ficiarul să ne adreseze m ulţum iri ru- lor, prin presare, înlăturîndu-se astfel evidenţiaţi, care au fost în fruntea în­
vedere structura preţului de cost. firesc să acordăm atenţia cuvenită a- gîndu-ne totodată să aplicăm aceleaşi complet prelucrarea lor mecanică. In­ trecerii socialiste, a întregului colectiv.
elementele cu pondere marc ce-l cestui sector. Prin tradiţie, roţile din­ îmbunătăţiri şî celorlalte pompe intrate troducerea sudurii automate sub flux ALEXAND R U TOLVOY
tuiesc, ceea ce ne-a permis să inlr ţate dc la locomotivele L.A.M.—4 şi 8 în reparaţii. continuu a contribuit de asemenea la inginer şef
ceni raţionalizarea consumurilor s şi de la locomotivele de 100 şi 200 cai Aproape că nu există sector dc acti­ îmbunătăţirea calităţii şi micşora­ IO A N STROICI
fice de materii prime şi materiali putere, se confecţionau din oţel obiş­ vitate din uzină în care să nu sc fi re­ rea rebutului. De altfel, îmbună­ şeful serviciului plan
baza unui studiu tchnico-economic tăţirea calităţii produselor a fost (din postul de corespondenţi vo­ Tulnicul este cunoscut dc poporul nostru dc sute şi sute de ani. Astăzi g!a«
nuit. Solicitarea intensă la care erau zolvat una sau mai multe probleme dc sul lui este insa cu totul altul. El cînta bucuria prezentului.
tilateral şi bine aprofundat, s-au supuse, făcea ca durata lor de funcţio­ genul celor amintite. Timp îndelungat, o altă sursă de scădere a preţului de luntari de la U.R.U.M. Petroşani)