Page 60 - 1964-07

Nr. 2972 Drumul socialismului Pag. 3

V ă p r e z e n t ă m

In Valea Jiului, o dată cu marile că. Minerii tineri, fiii celor care în suitorul nr. 1, puţul orb nr. 1, suito­
Oi gn nizaţiilc tie partid din raionul gospodăriile colective, acolo unde exis­ obiective ce s-au înălţat în ultim ii ani, 1929 au fost aruncaţi pe drumuri de rul nr. 2, casa de maşini pentru puţul
Orăştie s-au preocupat şi sc preocupă tă condiţii, să se organizeze cercuri de a luat fiinţă şi exploatarea tic descin­ la mina Dîlja, considerata de stăpîni nr. 2, suitorul nr. 3, galeriile trans­
îndeaproape de ridicarea conştiinţei so­ planificarea şi organizarea producţiei m deri de mine noi. In trei puncte ale „ncrcntabilă^, au venit să taie în ini­ versale din blocurile 2, 5, 6, suitori,
cialiste a oamenilor muncii, de înarma­ G.A.C., în cadrul cărora să fie cuprinşi depresiunii Petroşani, la Paroşeni, Anî- ma nuTntcTni căi verticale şi orizonta­ galerii direcţionale pentru fiecare bloc.
rea lor cu învăţătura marxist-leninistâ, brigadieri, şefi de echipe, şefi de ferme, noasa şi Dîlja se sapă în adîncuri dru­ le pentru ca în 1965 să poată porni Şi peste tot, la fiecare loc de muncă,
cu cunoaşterea politicii partidului nos­ tehnicieni, contabili ctc. muri orizontale şi verticale pentru a în patrie de aici. de la Dîlja, primele minerii s-au întrecut pe ci înşişi. Au
tru. De asemenea, s-au luat măsuri ca în deschide calc milioanelor de tone de tone de cărbune. înscris preţioase victorii.
In această privinţă o deosebită grijă gospodăriile de stat unde s-au terminat cărbune. ...Era în iunie 1961. Termenul era Iu adîncurilc subpâmîntcne ale D îl­
s-a acordat organizării şi bunei desfă­ cursurile serale să sc organizeze cercuri — La Paroşeni, ne spune tovarăşul relativ scurt. Inginerii, tehnicienii s-au jci oamenii sînt prinşi într-o încorda­
şurări a mvăţămîmului de partid. Şi de economic agrară, iar la S.M.T., unde Bujor Albu, inginer şef al E.D.M N., sfătuit, au făcut propuneri, le-au ana­ tă bătălie. Dacă s-ar putea vedea de
în acest an, cu ocazia închiderii cercu­ există posibilităţi, să se organizeze lucrările de deschidere au început în lizat. Trebuiau luate măsuri tchnico- la „ziuă" adîncurilc de cărbune ai pu­
rilor şi cursurilor, organele şi organi­ cercuri de economie concretă. urmă cu un an prin pătrunderea în tea asista la o adevărată competiţie.
zaţiile de partid au analizat felul cum In întreprinderi, accentul principal zăcămînt cu^două galei ii—.de—coasta. organizatoricc care să ducă la creşte­ La orizontul I, în faţa a trei fronturi
rea vitezelor de execuţie a lucrărilor
s-a desfăşurat învăţămîntul stabilind a fost pus pe organizarea cercurilor de In prezent lucrările sînt în plină des­ de deschidere. Topografii au măsurat, de lucru, muncesc ortacii Iui Demeter.
totodată măsurile ce trebuie luate pen­ tip superior ca economic politică, c- făşurare. Zăcămîntu! sc deschide în di­ Li au săpat drumul subteran de kilo­
tru pregătirea noului an şcolar. conomîe concretă, bazele marxism-le- recţia nord-est şî vest. Minerii din au calculat, au tras mii de linii. Sis­ metri cc le-a dus vestea în ţară, ei au
Ţinînd scama de felul în care au nînismului şi filozofic In momentul de brigăzile conduse de Teodor Moloci, temul de deschidere al minei era pre­ să pot şî suitorul cc leagă orizontul 565
crescut rîndurile partidului, de nece­ faţă, biroul comitetului raional de Ion Vîtcă, Aurel Hamz şi celelalte au conizat prinţr-o galerie de coasta la de cel superior şi iată-i acum dinii
sitatea desfăşurării muncii de propa­ perfid analizează posibilitatea organi­ executat pînă acum peste 1.200 m. de cota 607 şi un puţ principal La aceste piept cu trei galerii din puţul orb
gandă în strînsă legătură cu sarcinile zării la Cugir a unei şcoli serale eco­ lucrări miniere susţinute în beton şi lucrări trebuia să se atingă o viteză re­ nr. 1. Sînt prim ii pe semestrul I în ce
construcţiei economice, organizaţiile de nomice cu durata de 2 ani. metal. cord pentru a permite crearea din priveşte randamentul. La orizontul
bază au luat măsuri pentru sporirea Concomitent cu aceste măsuri a fost Nu departe de Paroşeni, unde se timp a unor fronturi de lucru. li lucrează oamenii lui Mihai Dumi­
numărului de propagandişti încrcdin- stabilit încă de pe acum un număr im­ Mineri cu experienţă, vestiţi în lu­
ţiml această sarcină de cinste şi de marc portant de propagandişti, în special cei deschide cea mai modernă mină din crările de deschideri în minele din tru, care s-au unit într-o brigadă com­
răspundere vutor tovarăşi cu o bună noi şi cu o mai puţină experienţă în bazinul Văii Jiului (exploatarea se va Valea Jiului, au răspuns prezent. O r­ plexă, expeiimcmînd cu rezultate
pregătire politică şi ideologică, în stare munca de partid, să fie trimişi la in­ face numai în abataje frontale lungi tacii lui Augustin Demeter, veniţi de bune două lucrări: săpare betonarc.
să-i ajute pe cursanţii difcritclo*’ forme struirea de vară pe plan regional cu de cîtc 100 m.), sc sapă puţul sud-^ Ia mina Lupeni, au început deschide­ Succesele iui i-au ocolit. S-au înlăn­
să-şi însuşească învăţătura marxist-Ic- scoaterea din producţie, iar restul de Aninoasa. Aici, minerii din brigada fui rea galeriei de coastă, folosind o me­ ţuit lună de lună, nducîndu-lc pe se­
ninistă, politica ştiinţifică a partidului propagandişti să fie şcolarizaţi pe plan DioTusiîT Bartha, muncitori cu înaltă todă nouă de organizare: s-au îmoăr- mestru, la realizarea planului, depăşiri M IN A DÎLJA. Brigada de betonări a lui Mihai Dumitru.
nostru de a cunoaşte principalele pro­ raional, pe baza unui program întocmit, calificare şi experienţă, folosind teh­ tit în patru echipe cu cite un şef de de peste 20 la sută.
bleme ale contemporaneităţii, de a-şi fără scoaterea lor din producţie. nologia cofragului glisant, au săpat, echipă, cu cadre calificate în egala In şuvoiul întrecerii din adine se
ridica fiecare nivelul său politic. Felul în caic organizaţiile de partid susţinut şi amenajat parţial, numai în măsură. Au început lucrul pe patru experimentează pentru prima oară o
Din cei peste 300 propagandişti se­ îşi desfăşoară activitatea pentru pregă­ acest an peste 200 m de puţ. Din cei schimburi. Rezultatele s-au făcut cu­ lucrare de betonarc cu beton pompat.
lecţionaţi pînă în prezent, majoritatea tirea noului an de învăţamînt, arată 500 m. — adîncimca pe care O va avea noscute în întreaga ţară: 250 m. pe S-au angajat la ca minerii din brigada teu t'tio n i ştii
lor au studii medii şi o bogată expe­ grija şi atenţia cc se acordă acestei pro­ noul puţ — 450 de metri vor fi ter­ lună de înaintare în steril în galerie lui Gheorghe Pereş. Sînt abia Ia înce­
rienţă în producţie. De asemenea, au bleme, fapt care va duce la crearea ce­ minaţi pînă la sărbătoarea din Au­ cu profil dublu. O viteză record. put, dar ţin pas cu întrecerea marc din
fost cuprinşi ca propagandişti lucrători lor mai bune condiţii de educare mar- gust. Specialiştii în admcirea puţurilor, aceste zile şi dau roade bune. Lucrea­ Lz-aa
din aparatul de partid, conducători de xist-lcninistă a membrilor şî candida­ La Dîlja, în partea vestică a oraşului minerii din brigada lui Dionisic Rar- ză la mină şî un Erou al Muncii So­
întreprinderi, tovarăşi cu munci de răs­ ţilor de partid, de ridicare cpntinuă a Petroşani, dincolo de malul drept al tha au folosit aici, pentru prima oară, cialiste: luliu Haidu. E pensionar. N-a Pînă la plecarea trenului 2.385 din cu el şi cele două vagoane cu cxcursîo-.
pundere din economie. De exemplu, pe calităţii învăţămîntului de partid. Jiului Ardelenesc, oamenii au săpat metoda cofragului glisant. Viteza de mai putut sta acasă. A cerut permisiu­ staţia Lupeni mai erau cîtcva minute. nişti. Locomotiva condusă cu pricepe­
lingă propagandişti vechi ca ing. Gheor- VASILE DANCIU şi betonat kilometri de drumuiT sub- săpare şî betonarc a puţului a adus nea să coboare iar în adînc. I s-a apro­ Impiegatul de mişcare tocmai sc pre­ re de mecanicul Romulus Uriţescu şî
glic Vaier — director de la F C. Orăş- consultant la Cabinetul de partid nămîntcnc. După trei decenii, pe dea­ lin nou record: 51 m/lună. bat. Deocamdată pentru două luni. A gătea să dea comanda de ieşire, cînd 1 o eh ist u I llic Căpăţînă cîşliga văzîiui
lic, ing. Vasu Vasilc, Gîrjob Sabin, Do­ Orăştie lul Dîljci s-a auzit iar zvon de mun- venit să sc întreacă cu tinerii. Luna in biroul de mişcare intră un cetă­ cu ochii bătălia cu kilom etrii drumu­
garii Vasile — de la U.M. Cugir, Cîndca. Acestea au fost începuturile însoţi­ trecuta a „bătut" 70 metri de galerie. ţean. lui de fier. Scăpînd şi din încleştarea
Nicolac de la I.R.l.L. Orăştie, Sorc Flo- te de adevărate victorii la mina ce se N-a rămas de ruşine. — Tovarăşe impiegat, conduc două celei niai periculoase curbe şi rampe,
rian de !n fabrica „Vidra" şi alţii, în rcdcscltidca în dealul Dîljci. Coloman Rartba, Dumitru Rotarii, vagoane de excursionişti. Vă rugăm să
acest an au fost recrutaţi ca noi pro­ — De fapt nu se poate vorhi des­ loan Harnung, Ignat Kcdvcş, loan dintre Iscroui şi Livezeni, garnitura
pagandişti tov. Marian loan şi Hanciu pre o redeschidere — spune inginerul Duşan, Grigorc Radar, Petru Nistor, ne ataşaţi la trenul 2385 care merge alerga sprintenă spre staţia Petroşani.
Pavel de la fabrica chimică Orăştie, Petru Munteauu, şeful sectorului D îl­ direct la Craiova, Ştiu că c greu, dar Feţele mecanicului şi fochistului nu
maistru Ratz loan, de la secţia meca­ ja. Nici una din lucrările vechi nu D. Sofolvi, M. Gasnar, şi ceilalţi şefi vă rugăm... Altfel trebuie să staţionăm mai exprimau încordare şi îngrijora­
nică II — U.M. Cugir, Tomuţn Octa- aparţin minei noi. Galeriile de atunci de brigăzi de la Dîlja, împreună cu 5 orc în Petroşani... re, Sosiseră la timp în staţie.
vian de la brigada zootehnică din sînt inundate cu ană. Oamenii noştri ortacii au în ajutor maşini de încăr­ In biroul impiegatului intră şi me­ ...Cînd, peste 15 minute trenul 2094
G.A.C. Beriu, tehniciană Samoîlescu au avut de trecut grele examene prin cat electrice, perforatoare, ciocane, canicul Ronuilus Uriţescu, de pe lo­ pornea înspic Craiova, Ia geamurile ce­
Maria din G.A C. Vinerea şi mulţi al­ adîncurilc de cărbune. Dar le-au tre­ benzi reîncărcătoarc, locomotive Die­ comotiva trenului ce aştepta plecarea. lor două vagoane excursioniştii fhiiu-
ţii. In perioada actuală, propagandiştii cut. Avem oameni de nădejde, ne mm- sel, locomotive cu troici... Pe graficul Mecanicul n-a aşteptat prea multe In­ inu zeci ele batiste în semn de mulţu­
sînt confirmaţi în adunările generale drim cu ci. Lucrările sînt avansate. întrecerii săgeţile d n dreptul fiecărei sistenţe şi a acceptat, în ciuda traseu­ mire adresată mecanicului şi fochistu­
ale organizaţiilor ele bază. Amintesc doar cîtcva din cele mai im­ brigăzi merg ascendent. Realizările se­ lui dificil, să sporească tonajul nor­ lui, care i-au transportat în cele mai
In vederea selecţionării cursanţilor au portante care au fost executate: ga­ mestrului I se consolidează cu altele mal prin ataşarea celor două vagoane. depline condiţii de siguranţă a circu­
fost alcătuite colective care să stea de leria de coastă, de peste 2 km lun­ noi. Nu era prima dată cînd făcea acest lu­ laţiei.
vorbă cu aceştia, pentru a le cunoaşte gime, puţul principal, puţul auxiliar, LUCIA LICIU cru... I. CRfŞAN
nivelul de pregătire şi dorinţa e.xpri- Trenul s-a pus în mişcare, purlîud corespondent
niată.
In ceea cc priveşte organizarea cercu­
rilor şi cursurilor, organizaţiile de partid
au fost orientate în stabilirea celor mai Acţiuni gospodăreşti şi de înfrumuseţare
adecvate forme de învăţamînt, astfel
ca ele să ducă la ridicarea permanentă
a nivelului de cunoştinţe politice şi
ideologice a tuturor cursanţilor.
Pe lingă cercurile de studiere a Sta­
tutului P.M.R., cursurile serale şi Is­
toria P M R., s-a dat indicaţia ca în
Pentru cetăţenii oraşului Cugir, buna de 478.687 lei, cu un volum de 193.000 fondul statului. La indicaţia biroului co­ încheiat prima etapă — în oraşul Cu­
gospodărire şi înfrumuseţare a devenit orc muncă patriotică. Un calcul ne ara­ mitetului orăşenesc de partid, comitetul gir s-au executat lucrări de extindere a
o preocupare permanentă, continuă. Încă tă că fiecare cciâţean a efectuat în me­ executiv a format o comisie din repre­ conductei de apă potabilă pe strada
de la începutul anului, ca a luat un c.v die 35 ore muncă patriotică. Toate aces­ zentanţi aî sfatului popular, I.G.O., or­ 1 Mai pe 160 m.l., plantarea a 35.500
ractcr de masă. Acest lucru a fost po­ tea sînt concretizate în întreţinerea a ganelor sanitare care periodic se depla­ buc. flori, nivelări de teren la blocurile
sibil datorită faptului că la indicaţia 60.000 ni.p. zone verzi din care 23.000 sează prin blocuri. Comisia a căutat să R II 3 şi A I I I în volum de 200 m.c.,
comitetului orăşenesc de partid, Comite­ m p. sînt extinderi, taluzări şi consoli­ generalizeze metodele şi iniţiativele bune curăţări uc maluri de rîuri, amenajări de
tul executiv al Sfatului popular Cugir dări de maluri la rîurile Mare şi Mic în păstrarea blocurilor şi a luat atitudi­ baze sportive etc.
a pus un accent deosebit pe munca or­ în volum de 1.100 m.c., plantarea a ne faţă de neglijenţa. Cu ajutorul sta­ In întreaga muncă desfăşurată am
ganizatorică de masă — factor hotărî- 23 000 buc. arbori şi arbuşti, construi­ ţiei de radiofîcare din oraş s-a reuşit ca simţit sprijinul şi îndrumarea comitetu­
O In primul semestru al aces­ tor în acţiunile întreprinse. rea a patru podeţe, curăţarea de rigole prin materialele prezentate să sc forme­ lui orăşenesc de partid. In mai multe
tui an, prin intermediul „Libră­ Comitetul executiv al sfatului popular şi şanţuri pe 19.500 m.l. şi multe alte ze o opinie de masă sănătoasă pentru în­ rmduri biroul comitetului orăşenesc de
riei noastre" din oraşul regio­ a întocmit un plan cu obiective concre­ lucrări. treţinerea fondului de locuinţe proprie­ partid a analizat activitatea comitetului
nal Petroşani au fost difuzate te, caic urmează să se execute în acest Realizările de pînă acum ne dau garan­ tate de stat. executiv în această direcţie. De aseme­
cărţî în valoare de peste 820.000 an. Pentru ca planul să cuprindă cele ţia că pînă la 23 August vom realiza în Dar odată încheiată prima etapă a în­ nea a îndrumat grupele de partid pe
lei. Comparativ cu aceeaşi peri­ mai importante lucrări, la întocmirea întregime planul anual de lucrări caic trecerii, noi nu ne-am oprit aici. Co­ blocuri sau străzi să sprijine acţiunile
oada a anului trecut, suma de lui au fost consultaţi un marc număr se ridică la o valoare de 764.500 Ici. mitetul executiv a pornit şi mai Itotă- întreprinse.
mai sus reprezintă cu 18,7 la de cetăţeni. Acest lucru a impus repar­ Cele mai bune rezultate le-au obţinut lît să mobilizeze masele la acţiunile pre­ Sprijin substanţial am primit şi din
sută mai mult. tizarea membrilor comitetului executiv în prima etapă a întrecerii cetăţenii văzute în plan, pentru a da astfel ora­ partea organizaţiilor U.T.M., sindicale şî
La răspîndirea cărţii în rîndu- pe grupe de circumscripţii unde cu spri­ din circumscripţia nr. 46 (deputat Vaier şului Cugir un aspect cît mai ordonat. a comitetului de femei.
rilc oamenilor muncii, o contri­ jinul deputaţilor au organizat discuţii Păcurar) nr. 29 (deputat loan Popovici) Pentru mai buna coordonare şi urmărire
buţie au adus-o şi cele 31 de pe tema gospodăririi şi înfrumuseţării. şi nr. 43 (deputat Gh. Racolţa). Mobi- a lucrărilor s-a întocmit un grafic zil­ Lucrările sc desfăşoară în ritm susţi­
ştanduri organizate în diferite Propunerile făcute au fost supuse din lizînd cetăţenii, aici s-a reuşit să sc pres­ nic cu acţiunile cc sc întreprind. Astfel nut şi în aceste zile. Printre altele se
întreprinderi şi instituţii ale ora­ Arhitectura noua în industria Hunedoarei, nou discuţiei unui colectiv de specialişti s-a stabilit pe fiecare zî ce lucrare să sc lucrează la canalizarea văii din str. N.
şului. (I. CHIRAŞ — corespon­ din întreprinderile oraşului care au dat teze în medie cîtc 40 ore de muncă execute, în ce circumscripţie, cu cc m ij­ Kopernic, Săpături pentru extinderea
dent). soluţii de realizare. Un aport substan­ patriotică. loace şi cine răspunde de mobilizarea trotuarelor in strada llic Pintilic, pava-
rca străzii George Enescu, s-a aprovi­
O Din iniţiativa bibliotecarei ţial la întocmirea planului l-a adus co­ Dar noi nu ne-am lim itat numai Ia a cetăţenilor. In acelaşi timp zilnic pu­ zionat piatra necesară canalizării văii V i­
Stoiculcscu Susana de la clubul 3 P O R T misia permanentă de gospodărire comu­ executa unele lucrări. Am căutat sâ în­ tem urmări şi analiza felul în care se
din Uricnni a fost organizat re­ nală, care studiind problema amplasării drumăm cetăţenii să acorde în conti­ ilor în faţa clubului şi a U. M. C. şî
cent un concurs gen „Drum eţii spaţiilor verzi şi plantării pomilor orna­ nuare aceeaşi atenţie întreţinerii zonelor desfăşoară lucrările. Pentru a stimula şî alte lucrări asemănătoare.
veseli" cu tema : „Opera şi viaţa Popieo Cam pionatul re ican, mentali, caic pînă atunci sc făcea la în- verzi, menţinerii aspectului gospodăresc. mai mult cetăţeni» să participe la aces­ In zilele care ne mai despart de ma­
te acţiuni, folosim cele mai eficace for­
lui Mihai Eminescu". La con­ tîmplarc, au întocmit o schiţă după care Este demnă de evidenţiat iniţiativa co­ rca sărbătoare de Ia 23 August noi vom
curs au participat peste 200 de faza regională să-se facă aceste lucrări. mitetului blocului E 1 (responsabil Tra- me de popularizare: evidenţieri în con­ intensifica ritm ul de lucru astfel ca ora­
tineri din întreprinderile şi in­ Planul de lucrări gospodăreşti şi de în­ ian Racolţa) caic a luat în păstrare şi în­ sfătuiri pe blocuri şi străzi, popularizări şul să întimpînc a 20-a aniversare a eli­
stituţiile din Uricani. Locul 1 a frumuseţare a fost supus apoi dezbate­ grijire zonele verzi din jurul blocului. la staţia de radiofîcare, expunerea de fo­ berării patriei cu un aspect gospodăresc
fost cîştîgat de Tcodorcscu Geor- Arena de popice din oraşul Alba Iu- MASCULIN : Aurel Torok (Parîngul rilor în sesiunea sfatului popular din Acelaşi lucru l-au făcut si comitetele de tografii la panouri etc,
geta, locul 11 de luh.as Panlina, Jia a găzduit timp de două zile — 11 şi Lonca), cu 798 popice dohorîte; Au­ luna februarie. Discuţiile purtate au fost la blocurile B 11.3, 27/11 şi multe al­ In fiecare luna organizăm consfătuiri cît mai frumos.
iar locul III de Raţiu Eugen. Cîş- 12 iulie — întrecerile din cadrul cam­ rel Dărămuş (Ardeleana Alha lulia) cu fructuoase. Chiar în timpul lucrărilor a tele. cu comitetele de cetăţeni pe străzi şi M IH A I CONŢ
tigătorilor le-au fost acordate pionatului republican individual mascu­ 789 popice doborîte ; Teodor Bclîgăr fost lansată de către circumscripţia elec­ In cadrul acţiunilor de bună gospo­ blocuri, unde la ordinea de zi sînt puse preşedintele Comitetului executiv
premii în cărţi. Au mai primit lin şi feminin,' faza regională. întrecerile (Ardeleana Alba lulia) cu 760 popice torală nr. 46 o chemare la întrecere că­ dărire intră şi păstrarea în bune condi- tocmai problemele gospodăreşti. al Sfatului popular orăşenesc
menţiuni Bota Nicolae, Brici au demonstrat în general o bună pregă­ dohorîte. tre toate celelalte circumscripţii pentru ţiuni a clădirilor şi în special cele din In perioada după 1 mai — cînd s-a Cugir
Margareta, Ţinţaru Sofia şi alţii. tire a concurenţilor, ceea cc a dat un ca­ FEM ININ : Susana Loy (Parîngul obţinerea titlului de „Cea mai frumoa­
(BADUŢÂ CONSTANTIN - racter dîrz, viu disputelor. Cei mai bine lonca) cu 323 popice doborîte; Florica să şi bine gospodărită circumscripţie".
corespondent). pregătiţi s-au dovedit a fî concurenţii Faur (Aurul Certej) cu 286 popice do- Apoi planul întocmit şi aprobat de
O Bibliotecara Maria Bolihnă de Ia Pnrîngul Lonca, echipă campioană horîie : 3. Virginia Berchi (Ardeleana LUMEA ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII
de la cooperativa „Mnrcşu!“ din regională care au ocupat primele locuri Alba lulia) cu 255 popice doborîte. sesiune a fost defalcat pe circumscrip­
Alba lulia, organizează deseori atît la masculin cît şi la feminin. ALEX. HAŢEGAN ţii. comitete de bloc şi străzi, stabilin-
acţiuni de masă cu cartea. Lu­ Iată şi rezultatele tehnice înregistrate. instructor regional U.C.F.S. du-sc mijloacele de realizare şi responsa­
crătorii cooperativei sînt obiş­ bilităţi precise. Obiectivele respective au
nuiţi să se întâlnească pentru a fost din nou dezbătute cu cetăţenii pe
asista la o recenzie sau prezen­ În tre ce ri a le c o le c tiv iş tilo r circumscripţii electorale şi comitete de
tare de carte, la o seară literară bloc. Cu această ocazie s-au făcut din
sau şezătoare culturala. Activitatea sportivă se bucură de o La căminul cultural din Sîncrai, s-a nou unele propuneri. Astfel în circum­ Oamenii visează de multa vreme sj b) civilizaţii caic posedă energia ra­ mînt, pot fi transmise cu ajutorul mij­
Acum cîtcva zile a fost orga­ largă popularitate şi în rîndul colecti­ organizat zilele trecute o întrecere de scripţia 40. cetăţenii de pe strada M. intic în legătură cu locuitorii altor diată de Soarele lor ; loacelor moderne în decurs de 100 de
nizată o nouă acţiune cu cartea: viştilor din satele Sîncrai şi Călnnul Mic, şah unde au participat colectivişti din Eminescu au propus să se paveze stra­ lumi. Astăzi, această problemă a tre­ c) civilizaţii care posedă energia în secunde.
„Concurs litcrnr-ghicitoarc din din oraşul Călan. De cnrînd aici s-a or­ sat. Cel mai hun ţnhist s-a dovedit me­ da cu mijloace proprii. cut din domeniul fantasticului în cel al scara galaxiei lor ; N. S. Kardaşcv este şi autorul unor
literatura noastră nouă". Prima ganizat un reuşit concurs de biciclete pe ni ist ul St el Ian Turca. Datorită bunei organizări a muncii realului devenind obiectul unor intere­ Cercetători din diferite ţări propun Interesante lucrări, în care el se refera
întrebare, şi zeci de mîini s-au circuit închis. La capătul traseului pe planul de lucrări întocmit a fost dus la sante cercetări ştiinţifice. metode proprii de căutare a semnalelor la cîţiva indici pe baza cărora, din nu­
ridicat, semn că mulţi au citit primul loc s-a situat colectivistul Vio- AL. TUZA îndeplinire întocmai. In primul semestru După cum sc ştie, în componenţa ga­ emise de civilizaţiile extraterestre. Prin­ mărul imens de surse de radiaţii obser­
romanul „Cordovanii" de Ion rel Novac, urmat de Viorel Bărloman. corespondent s-au efectuat lucrări a căror valoare este laxiei noastre întră toţi aştrii vizibili, tre alţii, savantul Morrison consideră vate, sa sc delimiteze cele artificiale. In
Lăncrănjan. Muncitoarea Elena Inclusiv Soarele. Dar, în afară de gala­ câ ele trebuie căutate pe lungimea de două surse de radiaţii din constelaţiile
Lăpăduş dă răspunsul : „Eroul xia noastră mai există încă multe alte­ undă de 2) cm. Iar savantul american Berbecului şi Pegasului a fost descope­
principal al romanului „Cordo- le. întreaga porţiune din Univers, ob­ Drackc a construit un aparat de recep­ rită o distribuţie a intensităţii semna­
v.anii" este Laie Cordovanul". ■ ftrH C U h M M servară de noi cu ajutorul celor mai pu­ ţie pentru căutarea semnalelor pe aceas­ lelor pe hază de frecvenţe, asemănătoa­
Au urmat apoi alte întrebări şi CORESPONDENŢILOR ternice instrumente, este denumită mc- tă undă (aşa numitul proiect ,,Ozma“ ).
alic răspunsuri. Muncitorii Făgă- tagalaxic Folosind un radiotclcscop cu diametrul re cu cea artificiala.
răşan Emilia, Dragomir loan, Su­ Untul de Ştiinţă sovietic N. S. Kar- de 27 m., el a captat radiaţiile stelelor Regiunea cea mai favorabilă pentru
lului Fraucisc, Popa Maria, No- O . daşcv, de la Institutul de astronomic Epsilon Eridan şi Tau Balena, aflate căutarea semnalelor artificiale este —
văceanu Elena. Popcscu Pavel şi ,:P. K. Sternberg" din Moscova, care faţă de noi la o distanţă de 11 ani-lu- după părerea lui N. S. Kardaşcv — cen­
mulţi alţii, an cucerit sala prin — Şeful de brigadă Pavel Budean vinte de recunoştinţă fală de co­ l-am ascultat Îndem nul. Din gra- studiază de mult problema caracteristi­ mină. Totuşi, nu au fost descoperite trul galaxiei, dat fiind marca densitate
răspunsurile lor exacte. lucrează acolo la acoperiţii! vago­ m uniştii Horval Zoltan, Bera Cor­ (ic reieşea câ planul pe prim ele 6 cilor pe caic ar putea eventual să le semnale. In prezent. Drncke se pregăteş­ a „populaţiei" astrale existente aci.
Câştigătorilor concursului le-au nului m-a indreplal un m uncilor. nel fi al{i m uncitori mai vechi din luni a lost Îndeplinit cu aproape 3 aibă semnalele transmise de civilizaţiile te să continue observaţiile cu un ra­ Dacă civilizaţia terestră nu este uni­
fost înmiitele premii în cârti. O fe v * vagoane de marlâ sc aliau atelier care I au aiuiat cu dragoste zile mai devreme că în Univers, atunci, cu ajutorul ra-
(VIRG1L CERBU-CISTEIANU Înşirate pe mai m ulte linii, zgom o­ sâ devină un bun sudor, un m unci­ Pauza de prlnz a trecut Discuţiile extraterestre, a făcut o serie de calcule diotclcscop avînd diametrul tic 45 m diolizicîi moderne, s-ar putea sabili con­
Inirucît posibilitatea
de a descoperi
interesante El consideră drept cea mai
— corespondent). tul operaţiunilor de nituit fi al lo ­ lor cunoscător al meseriei. cu şeful brigăzii iau sfirşit Răsfo­ convenabilă banda undelor dccimctricc- civilizaţii din primul tip este puţin pro­ tacte cu alte civilizaţii. Este doar foarte
0 La secţia cuptoare indus­ vitu rilo r de ciocan te avertiza că Anii s-au scurs In acest tim p cine iesc carnetul meu de însem nări... centimetricc, îiurucît în cadrul acestei babilă, din cauză că semnalele nu sînt greu de presupus, arata Kardaşcv în
triale din C.S. Hunedoara se des­ Scrisesem în el părerile exprimate de bande sînt mai puţine zgomotele cate suficient de puternice pentru a putea fi lucrarea sa, că din cele 100 de miliarde
făşoară o largă acţiune de citire, aici se lucrează intens Oam enii se ştie cile vagoane n-au trecut prin ar putea împiedica trecerea semnalului. recepţionate pe Pămînt, N. S Kardaşcv de aştri ai galaxiei noastre, civilizaţia a
difuzare şi cumpărare a cărţii ln{eleg mai m ult din p riviri sau mina sudorului Budean. Astăzi in unii dintre participanţii la discuţii Iu fn prezent, cantitatea totala de cner apărut numai pe Pămînt. Şî mai greu ar
tehnice şi beletristice. In acest semne. Sint de prolesii diferite : lă­ reparaţia vagoanelor niluirea se În­ adunarea generala a organizaţiei de gie consumată de omenire în fiecare se­ csie tic părere că s-ar putea descoperi şi fi de extins această excepţie asupra ce­
recepţiona informaţii de Ia civilizaţiile
scop, de un real folos le este cătuşi, m ontori. vopsitori, sudori etc locuieşte tot mai m ult Cu sudura bază cu citva tim p in urmă cundă reprezintă cîrca patru trilioane lor 10 miliarde de galaxii ale porţiunii
muncitorilor, ştandul de cărţi t:i De felul cum merge treaba î(i dai Vagoanele Încheiate cu sudură sint „ — Este un lovarâş tlnăr, sîrguin- de svaţi. Toiodată, potrivit datelor sta­ de tipul al doilea şi al treilea. El con­ observate a Universului. Poate că nu e
viii zare. uf or seama Fiecare ştie ce are de mai trainice, au aspect plăcut şi cios Brigada lui e mereu evidenţiată sideră că una din sarcinile fundamentale departe vremea cînd problema vieţii pe
Numai *n anul acesta şi-au lăcut Cit despre discuţii, despre munca c mai productivă în lupta pentru calitate şi econo tistice creşterea anuală a acestei mărimi ale uncî asemenea legături este transmi­ alte planete ale sistemului solar va fi
format biblioteci personale 150 ceea ce au de realizat se fixează — Ce ne pute\i spune despre oa­ m ii...“ . reprezintă în ultim ii 60 de ani, 3 la su­ terea de informaţii de Ia o civilizaţie elucidată. Descoperirea unor organisme,
de salaiîatî Zidarii loan Vîlcu, Sint cuvintele tovarăşilor Lovas tă. Considerând această creştere numai mai dezvoltară, la una mai puţin dez­ chiar din cele mai simple, pe Marte. ar
Viorcl Gligor, loan Vădan, Ta- la Începutul schim bului menii din brigadă ? 1 la sută. N. S. Kardaşcv a calculat că voltata. Datele obţinute de omul de şti­ mări considerabil probabilitatea existen­
nis Mihalis, maiştrii loan Pavel. — Lucrez la secţia reparat vagoa­ — Sînt băieţi m inunaţi U nii au Crigore şi Bunea D um itru Apre­ peste 3.200 de arii consumul de energie inţă amintit arată că. daca în limitele ţei multor civilizaţii de tipul a) doilea
Gheorghe Popcscu, sînt doar ne a Atelierelor R M R Simeria de ani Îndelungau de practică, alţii sint cieri asemănătoare au tăcut şi al{i pe secundă va fi egal cu energia ema­ sistemului local de galaxii cxîstă măcar chiar în galaxia noastră.
cîtiva dintre cei care au cumpă­ lh ani, Începu a povesti Pavel Bu­ mai tineri. Ne ocupăm însă cu grijă com unişti care au luat cuvîntul. nată pe secundă de Soaie, iar oer.tc o singură civilizaţie de tipul al doilea,
rat cerţi în valoare de 300 pînă dean Aici am învăţat meseria de su­ de creşterea f»/fi/ror. Ce, parcă Cu Cînd s-a pus la vot, cu to[ii au lost 5.800 de ani — cu energia de 100 mi­ sau dacă în limitele porţiunii observa­ Ne aflăm poale în ajunul rcccpţîona-
la 500 Ici fiecare. dor şi cred că nu-i chip sâ mă des- 5in Maria, Bocşaru Cheorghe ori de acord ca şeful de brigadă Pavel liarde de sori. bile a Universului există măcar a sin­ rii de informaţii de la civilizaţii nete-
Valoarea totală a cărţilor vîn- nan de ea vreodată . Mo ga Autel au ştiut atît de m ult Budean, să lie prim it în rîndurile Pe baza acestor anrecîeri. N. S Kar gură civilizaţie d-- rjpnl al treilea, atunci restre. Nu este exclus ca sursele de ra­
dutc în mimul semestru al anu­ Discu[ia cu ţe lu l brigăzii de su­ in 1959 cînd s-a format brigada ? m em brilor de partid dasev a împărţit civilizaţiile posibile în există şi o posibilitate reală de a obţi­ diaţie, descoperite în constelaţiile Ber­
lui, depăşeşte suma de 12.500 Ici. DUMITRU ZUBA trei tipuri: ne un număr uriaş de informaţii. El a becul şi Pegas să fie artificiale şi ca stu­
(OCTAVÎA CURTEN — cores­ dori, cunoscut în tot atelierul pen­ Acum, uitati-vă ce lucru de calita­ lăcătuş de revizie a) civilizaţii al căror nivel tehnologic calculat, de pildă, că toate datele prin­
pondentă). tru hărnicia lui şi a brigăzii a con­ te fac. Dacă vă interesează reali­ cs'e apropiat de cel al civilizaţiei teres­ cipale cu privire la dezvoltarea ştiin­ dierea lor amănunţită să confirme ipo­
tinuat Pavel Budean are numai cu­ zările privi{i graficul staţia C.F.R. Sinicria tre moderne; ţei, tehnicii şi culturii existente pe Pă- teza de mai sus. •'