Page 61 - 1964-07
P. 61
ig . Drumul socialismului 2972
-M— J—
Plecarea unei delegaţii a Consiliului Naţional
al femeilor în Uniunea Sovietică
O delegaţie a Consiliului Naţional al o vizită prietenească în Uniunea Sovie
femeilor, condusă de prof. "mg. Su/.nu tică, la invitaţia Comitetului femeilor
Gtilca, preşedinta Consiliului, a plecat sovietice.
sîmbătă scara la Moscova, urmîml a face (Agei preş)
In problem a C iprului
C A I I I O Manifestare culturală rominească laPatras @ întrevedere Kyprianu-Papandreu © D eclarafia
« n o n n B B m m m prem ierului grec
ATENA 18 Corespondentul Ager Pairns ambasadorul R.P. Romînc la Ate
na, Mircea Bălănescu, şi deputatul
dc
C O N F E R IN Ţ A Ş E F IL O R D E S T A T E pres, Al Gheorghiu, transmite : centru, D. Gheorghiu, care a făcut o NICOSIA 18 (Agerpres). — Lonilra, este deosebit dc importantă. El
In cinstea celei de-a XX-a aniversări
Situaţia încordată care s-a creat în
a eliberării Roniîniei, la 17 iulie a expunere asupra impresiilor sale dintr-o Cipru în jurul castelului fortificat, a reafirmat, totodată cererea prcşed.n-
rcitii Makarios ca toate ţările să recu
avut loc în oraşul Patras, capitala Pc- vizită întreprinsă în R.P. Romînă. Au
Şl G U V E R N E A l Ţ Â R IL O R A F R IC A N E loponezului, o manifestare culturală fost prezentate filmele roniîneşti „A r Saint Hilarion, s-a ameliorat vineri ca noască independenţa Ciprului şi drep
urmare a intervenţiei personale a ge
rominească organizată dc Liga dc prie ta monumentală în R P.R." şi „Post neralului Tltiniaya, comandantul forţe tul la autodeterminare al poporului ci
priot.
CAIRO 18 (Agerpres). — U Tliant a arătat că principalele pro rile Conferinţei şefilor de state şi gu tenie grcco-romînă din acest oraş. restant- . lor internaţionale ale O.N.U. din in Rcfcrindu-se !a convorbirile avute U
Postul de radio Patras şi ziarele lo
Luînd cuvintul la prima şedinţa a bleme al statelor africane sînt lupta verne ai ţărilor africane. Iu şedinţa care La această manifestare, la care au sulă. După cum informează agenţia Geneva cu mediatorul O.N.U. iu Ci
conferinţei şefilor dc state şi guverne împotriva colonialismului şi îm potri s-a desfăşurat dimineaţă, a început dez participat peste 1 500 de persoane, au cale au înserat numeroase ştiri şi co France Presse, reprezentanţii celor două pru, Sakari Tuomioja, Kyprianu a spua
ai ţărilor africane, preşedintele R.A.U., va discriminării rasiale .„Atitudinea baterea generală, în cadrul căreia parti luat cuvintul Takis Lemis, preşedintele mentarii în legătură cu această mani comunităţi, aflate pc poziţie de luptă, că schimbul de vederi „a fost foarte
festare culturală.
Nasscr, a declarat că importanţa isto Naţiunilor Unite faţă de aceste pro cipanţii la conferinţă expun poziţiile Ligii dc prietenie greco-romînc, din au acceptat, după lungi discuţii, să se amănunţit- dar „csie încă foarte greu
rică a acestei Conferinţe constă în fap bleme csie clară. O.N.U. sc pronunţă ţărilor lor. La această şedinţă au ros retragă pc poziţiile pe care Ic deţineau dc spus caic vor fi rezultatele mobe
tul că îşi va aduce contribuţia la o şi pentru autonomia şi imlepcnţa tuturor tit cuvîntări primul ministru al Kcnyei, la 14 iulie. A tît ciprioţii greci, cit şi rii. Trebuie să reamintim — a subliniat
mai strînsă unitate a tarilor africane, popoarelor, precum şi pentru înlătura Jomo Kenyata, primul ministru al N i Plenara C. C. al P. C. Francez cei turci au căzut dc acord sa retragă c| — că mediatorul O.N.U. este sin
la eliberarea deplină a Africii de sub rea totală a discriminărilor rasiale” . U geriei, Ta fa w a Balewa, împăratul Etio personalul dc întărire prim it în ultimele gurul pe care noi îl recunoaştem- .
dominaţia colonială, la înlăturarea prac Tliant a subliniat că „puterile coloniale piei, Hailc Sclassie, preşedintele Tuni
siei, Habib Burghiba, preşedintele Gui închinată memoriei lui Maurice Thorez zile, precum şi armamentul greu. ★
ticilor rasiale existente încă pe conti sînt izolate în cadrul O.N.U. şi şî-a neei, Seku Turc, şi preşedintele Libe Vineri, după cum sc ştie, maiorul bri ATENA 18 (Agerpres). —
nent. Preşedintele Nasser a salutat căl exprimat speranţa că „raţiunea să riei, William Tubman. Vorbitorii au PARIS 18 (Agerpres). — şi Waldcck Rochct, C.C. a) P.C. Fran tanic Cbrisioplter Phillips, caic dispă Intr-un comunicat publicat vineri sea
duros prezenta la conferinţa a lide nătoasă şi realismul vor prevela şi făcut bilanţul primului an de existen La 17 iulie, in suburbia parisianâ cez a hotărît să declare pc toţi cci care ruse cu o zi înainte, a revenit la Nico ra h Atena, primul ministru grec,
rilor statelor care şi-au obţinut recent puterile coloniale nu vor împinge lu Ivry, sub preşedinţia lui Jacques Duclos, vor intra în partid, înccpînd de la 17 sia unde a declarat că a fost răpit dc Ghcorghios Papandrcu, a declarat că a
independenţa naţională, precum şi a crurile pină la o conflagraţie pe terito ţă a Organizaţiei U nităţii Africane şi secretar al C.C. al P.C. Francez, a avut iulie şi pină la sfîrşitul acestui an, drept trimis secretarului general al O.N.U., ;
conducătorilor luptei dc eliberare na riul african- . au definit obiectivele pe care organiza loc o plenară a Comitetului Central al promoţia tboreziană a partidului. CC. ciprioţi turci pentru a-l constrîngc să
ţia trebuie să le urmărească, potrivit Iacă declaraţii în legătură cu misiunea Tliant, un răspuns la mesajul său prin
ţională din Angola, Mo/ambic şi ce In încheiere, U Tliant şi-a exprimat părerii lor, în viitor. Toţi cei ca re au Partidului Comunist Francez, închinată al P.C.F. a adoptat, de asemenea, textul sa în Cipru, şi să furnizeze informaţii caic sc cerea să sc pună capăt furni
lelalte teritorii aflate încă sub domi speranţa că ţările africane vor sti să-şi urcat sîmbătă la tribuna au condam memoriei lui Maurice Tltorez. unui mesaj de recunoştinţă adresat par cu caracter politic. într-un comunicat zării dc arme către Cipru. In comuni
naţie colonială. La începutul şedinţei, membrii C.C. cat sc arată că Grecia este dc acord cu
rezolve pe cale paşnică problemele ivite nat cu vigoare politica de apartheid tidelor comuniste şi muncitoreşti fră al înaltului comisariat britanic din C i
După ce s-a dat citire mesajelor a- între ele, vor întreţine relaţii dc bună promovată de guvernul rasist al Repu au cinstit printr-un moment dc recule ţeşti, celorlalte partide şi organizaţii pru sc arată că sc va înainta un protest apelul secretarului general şi că pacea
dicsatc conferinţei dc şefii unor state blicii Sud-Africane, politica rasistă a gere memoria lui Maurice Tltorez, per vicepreşedintelui Kuciuk în legătură cu în insulă va fi restabilită în mod au
şi guverne, a luat cuvintul secretarul vecinătate şi-şi vor uni forţele pentru guvernanţilor albi din Rbodcsia de sud sonalitate dc seamă a mişcării comuniste care au exprimat condoleanţe Partidului această chestiune. tomat dacă sc va dovedi că nici o ame
general al O.N.U., U Tliant. a salvgarda pacea şi securitatea inter şi dominaţia colonială portugheză, re- franceze şi internaţionale. După cc a Comunist Francez şi au cinstit memo ★ ninţare cu debarcarea nu mai planează
In cuvîntarea sa. U Tliant a arătat că naţională. levînd necesitatea aplicării măsurilor ascultat declaraţiile lui Jacqucs Duclos ria lui Maurice Tltorez. ATENA 18 (Agerpres). — asupra Ciprului. Papandrcu subliniază
numeroase puncte ale Cai tei Organizaţiei După şedinţa inaugurală, conducăto adoptate în comun împotriva R.S.A. şi Ministru) afacerilor externe al Cipru că în faţa unei asemenea ameninţări esrc
U nităţii Africane coincid cu principiile rii dc state şi de guverne s-au întrunit Portugaliei şi a intensificării lor. Eî lui Spyros Kyprianu, a sosit vineri după- de datoria legitimă a guvernului cipriot
O.N.U. U Tliant a subliniat că orga s-au pronunţat pentru eliberarea neîn- amiaza la Atena, în drum spre Cairo, să-şi întărească forţa sa de apărare.
nizaţia unităţii africane aduce o con într-o şedinţă închisă pentru a discuta tirziată şi deplină a tuturor teritoriilor l'N C O N G O : muie va asista, iii calitate dc observator, Primul ministru grec, sc arată în co
tribuţie serioasă la activitatea O.N.U. ordinea dc zi Şedinţa a fost prezidată africane care se mai află sub domina la conferinţa Organizaţiei U nităţii A fri municat, adresează la rîndul său un
şi a organismelor sale, şi că năzuinţa dc Seku Turc, preşedintele Guineei. ţie colonială. Refcrimlu-sc la propune cane. In aceeaşi zi. el a avut o între apel tuturor părţilor „pentru a pune
ţărilor africane dc a lărgi reprezenta Conferinţa îşi continuă lucrările. rile Glianci privitoare la crearea unui Situaţia continuă să se agraveze capăt pregătirilor militare şi a spriji
rea lor în organismele O N U. este le ★ guvern african şi realizarea de pe acum vedere cu primul ministru al Greciei, ni prin toate mijloacele misiunea forţei
gitimă. După ce a trecut în revistă aju a unei unităţi mai strînsc a ţărilor afri LEOPOLDVILLE 18 (Agerpres). — Ghcorghios Papandrcu O.N.U. şi a mediatorului său dc a căsi
torul acordat dc O.N.U. în dezvoltarea CAIRO 18 (Agerpres). — cane, majoritatea vorbitorilor de sîm gliczi sînt reintegraţi într-un ritm ra Răspunzînd la întrebările corespon o soluţie definitivă şi iustă. notriv't Car
economică şi socială .1 statelor africane, Sîmbătă au continuat la Cairo lucră* Situaţia se agravează din ce în cc mai pid în armată, încredinţindu-li-sc paza denţilor dc presă, ministrul cipriot a tei O.N.U., problemei cipriote” P.»*'’ n-
bătă şi-au exprimat părerea că aseme mult in partea de nord a Katangăi aerodromurilor şi a altor puncte stra
nea măsuri ar fi premature în prezent. orientale, transmite agenţia France Pre tegice. declarat că recomandarea privitoare la ilreu şi-a exprimat, dc asemenea. încre
derea în eforturile secretarului genm)
reglementarea problemei Ciprului prin
Ej au subliniat, totodată, necesitatea sse. Oraşul Bamlouinvillc, situat pe Ştiri sosite şi din alte provincii con intermediul Naţiunilor Unite, adoptată al O.N.U'. şi ale Orcanizatîeî N a th -ii
malul lacului Tanganica la 700 km goleze indică o intensificare a acţiu
După prelungirea mandatului unor legături politice, economice şi so noril-cst de Elisabctbvillc, a fost ocu nilor partizanilor. Comandamentul ar il? conferinţa prim ilor miniştri ai la lor Unite în opera dc pacificare a in
ciale mai strînsc între ţările africane. pat sîmbără dimineaţă de unităţile dc matei guvernamentale a dat publicităţii rilor Commonwcaltbului desfăşurată la sulei.
preşedintelui Braziliei partizan». Trupele guvernamentale se un comunicat în care încearcă sâ mini
află, de asemenea, într-o situaţie grea
malizeze însă, înfrîngcrilc suferite în
în regiunea lacului Mocro, unde s-au diverse provincii. Conferinţa Uniunii socialiste arabe
concentrat unităţile caic au fost nevoite Unul din conducătorii partizanilor
BRASILIA ÎS (Agerpres). — partid din cauza sprijinului acordat de O declaraţie să părăsească oraşul Baudotiinville. congolezi, Gaston Sounnalot, a decla
Hotărîrea Congresului brazilian de a acest partid la adoptarea amendamente rat în cadrul unei conferinţe dc presă BAGDAD 18 (Agerpres). ~ dubii socialist popular din Aden, Ab-
prelungi mandatul preşedintelui ţârii, lor la constituţie. Observatorii conside Ministrul dc interne, Munongo, şi că patrioţii consideră că guvernul lui Conferinţa Uniunii socialiste arabe — dallah El Asnag, caic se află într-o vi
Castclo Branco, a suscitat numeroase co ră, de asemenea, că votul din Congres a guvernului sovietic preşedintele provinciei Kntanga orien Cboinbe este ilegal. Luptele dc parti partidul de guvcrnâmînt din Irak — zită în Irak, a prezentat o expunere
tală, Bulundwe, au sosit la aeroportul
mentarii în capitala Braziliei. Potrivit este consecinţa unei alianţe intre „an- zani, a spus el, constituie urmarea niî- s-a întrunit la 17 iulie în cca de-a doua asupra activităţii Partidului socialist
agenţiei France Presse, aceasta „consti- ti-lacerdiştii- «Ir toate nuanţele pentru MOSCOVA 18 (Agerpres). Kaipini, situat la aproximativ 150 de niei poporului congolez în faţa nedrep şedinţă, la care au participat toţi mem popular din Aden în lupta sa împotriva
in
km de Baudouinville, pentru a
tuc evenimentul politic cel mai impor a harj calea la preşedinţie a lui Carlos Agenţin TASS anunţi că guvernul so tăţii. El a subliniat că mişcarea dc par brii guvernului irakian. Liderul parti- colonialismului britanic.
tant din Brazilia de la înlăturarea fos Lacerda. vietic şi-a expus, într-o declaraţie, punc specta starea trupelor guvernamentale. tizani răinîne credincioasă obiectivelor
tului preşedinte, Joao Goulart” . Noile Intr-o declaraţie făcută la Brasilia, li tul de vedere în legătură cu declaraţia Sc anunţă că foştii jandarmi liatan- lui Patrîce Lumumba.
amendamente la constituţie votate de derul grupului parlamentar al partidu guvernelor S.U.A., Marii Britanii şi
Congres prevăd că alegerile prezidenţiale lui social-dcmoci at, Martin Rodrigurz, Franţei privind Tratatul de prietenie,
care, potrivit constituţiei, urmau să a subliniat că aceste măsuri „vor îm asistenţă mutuală şi colaborare, semnat Guvernul uruguayan se o punt
te
aibă loc la 3 octombrie 1965 să se des piedica obţinerea de avantaje electorale între U R.S.S. şi R.D. Germană la 12
făşoare în acelaşi timp cu alegerile le de către alţi candidaţi ca Lacerda şi iulie 1964.
gislative, la 3 octombrie 1966. In acest Adbemar dc Barros ca urmare a privă In declaraţie se subliniază faptul ca, oricărei sancţiuni impotr/va Cubei
scop mandatele preşedintelui şi vicepre rii de drepturile civile a fostului pre in condiţiile existenţei a două state ger
şedintelui ţării au fost prelungite pîtlă şedinte Knbitschek- . In acelaşi timp, mane suverane, crearea unui stat ger MONTEVIDEO 18 (Agerpres). — nistrului de afaceri externe, Alcjandro
la 15 martie 1967. agenţia France Presse remarcă faptul că man unit, democrat, iubitor dc pace,
un rol important l-au avut m ilitarii care Guvernul uruguayan s-a-alăturat Me Zorrilla.
Observatorii din Brasilia, relatează poate fi realizată numai priiiir-un acord xicului, anunţîml că se opune oricăror „Urtiguayul trebuie sa spună cu acest
France Presse, consideră eă principala au demonstrat ca „continua să exercite între aceste state. sancţiuni împotriva Cubei ce ar putea prilej Americii şi testului lumii că noi
victimă a ultimelor hotărîri ale Congre o presiune puternică asupra puterii le Tratatul dintre U.R.SS. şi R.D. fi hotărîtc la consiliul miniştrilor de siniein sprijinit orii neintervenţiei şi li
gislative ca şi a guvernului federal- .
sului va fi guvernatorul statului Guana- Germană are ca scop să contribuie la afaceri externe ai ţărilor Organizaţiei bertăţii popoarelor- , a declarat Zorrilla
bara, Carlos Lacerda, Se ştie că acesta, Ca urmare a eşecului suferit de Car reglementarea paşnică a problemelor li Statelor Americane, convocată pentru ziariştilor după reuniune.
după ce a jucat un rol principal în în los Lacerda. observat orii din Brasilia tigioase din Europa. Zorrilla a declarat că nu crede că
depărtarea fostului preşedinte Goulart, au început de pc acum să facă pronos Dacă cele trei puteri — se arată în saptămîna viitoare la Washington. Acea Venezuela, iniţintoarca propunerii pri
şi-a manifestat deschis intenţiile de a ticuri cu privire la persoana care are încheierea declaraţiei — sînt cu ade stă hotărîrc a fost luată la o reuniune vind sancţionarea Cubei, va putea în
candida la postul de preşedinte. „G u cele mai multe şanse să devină preşe vărat interesate în crearea condiţiilor a Consiliului naţional, cu citcva ore truni la Washington cele 14 voturi ne
vernatorul din Gnanabara este furios- dinte al Braziliei. Se subliniază că pers de natură să favorizeze constituirea unui înainte de plecarea la Washington a mi cesare pentru impunerea sancţiunilor.
— scrie agenţia. Intr-o telegramă adre pectivele cele mai mari Ic au în prezent stat german unit, democrat şi iubitor
guvernatorul statului Muias Gerais, Ma- de pace, ele trebuie, dc asemenea, să
sată preşedintelui partidului din care
galhacs Pinto şi actualul ambasador al contribuie la stabilirea co,aborârii paş
face parte Uniunea democratică naţio Braziliei la Washington Jracy Magal- nice şi înţelegerii dintre R.D. Germană Acordul de principiu asupra
nală, el a anunţat că se retrage din li.ics. Şi R.F. Germană.
programului noului guvern italian
PRESA INTERNAŢIO NALA DESPRE DESEMNAREA ROMA 18 (Agerpres). — feri puţine schimbări faţă dc cel pre
cedent- .
Vineri, după aproape 15 orc de dis
cuţii, reprezentanţii celor patru partide După cum sc Ştie, fostul guvern ilc
LUI GOLDW ATER C A N D ID A T PREZIDENŢIAL politice italiene din coaliţia dc centru- centru-stînga condus ile Moro a trebuit
sringa (dcmocrat-crcştin socialist,
so
să demisioneze la 26 iunie, după cc a
cial -democrat şi republican) au realizat fost pus în minoritate în parlament cu
NEW YORK 18 (Agerpres). — Albă, Europa va trebui să-şi revizuia Reacţii negative sc semnalează şi în un acord dc principiu asupra progra prilejui votului în legătură cu problema
Desemnarea de către Convenţia na scă întru totul politica sa faţă de Ame presa vest-germană. Ziarul „Frankfurter mului noului guvern pe care fostul subvenţiilor pentru şcolile particulare.
ţională a Partidului Republican din rica?...” „Financial Times” (ziarul cercu Rundschau” , care apare la Bonn, scrie prim-ministru, A Ido Moro, a fost însăr După o săptămînă de consultaţii, pre
S.U.A. a senatorului Barry Goldwater rilor de afaceri) scrie că dacă Goldwater că Goldwater ignorează total evoluţia cinat să-l formeze. şedintele republicii. Antonio Segni, l-a
drept candidat pentru funcţia dc pre ar fi ales la preşedinţie, acest fapt ar evenimentelor internaţionale din ultim ii Intr-un scurt comunicat dat publici însărcinat pe Aldo Moro (la 3 iulie) să
şedinte al S.U A. în alegerile din luna „risca să dezlănţuie situaţii care n-ar ani. Ziarul „Ncuc Rhcin Zeitung” su tăţii la sfîrşitul tratativelor, Aldo Moro constituie un nou guvern. Moro a re
noiembrie a determinai puternice re mai putea fi controlate. Acesta este pe bliniază că in ce priveşte concepţiile dc a subliniat că „negocierile s-au încheiat venit la formula guvernamentală ile
acţii în cele mai mari şi influente co ricolul real...- . Ziarul „Guardian- (lîbe politică internă ale lui Goldwater, cl favorabil” şi că speră ca în scurt timp centru-stînga, formula inaugurată în de
tidiene din lume. Ziarul american „New be ral) este de părere că reputaţia parti „sc află în stadiul tim puriii de dezvol sâ prezinte lista noului guvern. cembrie trecut şi considerată ca fiind
York Herald Tribune- , organ al parti dului republican nu a avut de cîşiigat tare a capitalismului şi reprezintă pe Acordul intervenit, caic urmează să „viabilă din punct dc vedere parla CUBA. Aspect de pc plaja ,,Sanlu M aria del Mur", una dinite cele trrd 1
dului republican, scrie în editorialul său dc pe urma congresului care s-a înche acei oameni politici din Texas caic con pună capăt crizei dc guvern din Ita mentar- . inimoase 5/ mai atractive plaje ale Cubei.
dc sîmbătă că „dacă Goldwater vrea un iat la San Francisco, iar „Daily Herald” sideră că sînt şi acum în vigoare le lia cc durează de 23 dc zile, v.a trebui
război cu moderaţii în sinul partidului (laburist) afirmă într-un comentariu că gile occidentului sălbatic” . ratificat, după cum transmite agenţia
său, n-are dccît s-o facă, dar vederile „nici o ţară europeană... n-ar puica să Potrivit relatărilor agenţiei Reutcr, France Presse, dc către conducerile
sale de politică externă sînt periculoa împărtăşească vederile senatorului Gold majoritatea ziarelor din ţările Asiei şi partidelor dcmocrat-crcştin <i socialist.
se, întrucît el nu admite nici compro water” . Af licii au comentat negativ desemnarea Sc aşteaptă ca Ablo Moro să-l pună la
misuri şi nici acomodări. El nu vede Numeroase organe dc pi'csă din Fran lui Goldwater la congresul partidului curent pe preşedintele Segni în legătură
realităţile existente în lumea actuală- . ţa califică hotărîrea congresului republi republican dc la San Francisco. Ziarele cu prevederile acordului realizat şi sa
pregătească lista noului guvern.
Presa britanică nu ezită să califice de can drept „alarmantă- , ziarul „N ation- japoneze au calificat-o ca o „tragedie In legă tură cu aceasta, agenţia UP1 SE SCHIMBA FAJADA LUVRULUl După ce l-au căutat o zi $i o Mary Ailiins din W ichitu (k'ansasj,
semnarea lui Goldwater drept „catastro (organ al partidului dc guvcrnăniînt) pentru reputaţia partidului republican” subliniază că noul guvern nu se va Supt amina aceasta, buldozerele ivjuplc prin dile rilc canale dc scut- mamă a Kci copii.
fă- pentru lumea occidentală. „Daily scrie că „dacă Goldwater va li ales şi îşi exprimă speranţa că preşedintele deosebi mult de fostul guvern dc cen- ' Or începe săparea unui şan{ Intri qcte ,pivniţe şi chiar prin (/lădindc UN STAT NOU Şl UNIC IN LUME
Telcgrapb- , ziar conservator, afirmă că: preşedinte, aceasta ar puica atrage după Johnson va fi învingător în alegerile tru-stînga. Potrivit agenţiei, „există de-a lunqul lufadci prin: tpalc a Lu- prefecturii, pompierii au r/ăsit şar Globul s-a imboqălit cu un nou
„Dacă Goliiwater va fi ales la Casa sine cele mai nefaste consecinţe” . prezidenţiale din noiembrie. anumite indicaţii că noul cabinet va su vru lui, pentru a scoale fa iveală „o pele dormind bm şlit intre somiera stal — „Republica New A tluntis\
superbă statuie tnriropala pină la şi salteaua palului din camera sta- Preşedintele acestui stat, Leiccstcr
r/c»in/ic/ir, după cum s-a CKptimat pinului suu, pc cute nu o părăsise Hcminqwav, s-a qrăbil sâ lanse/.c
alic măsuri*4. minoritate. I ii prezent frontul din Rho un istoric, rciei indu-se la impună probabil niciodată. o „dedai uf ie dc indcpendculâ‘' El
s a adresat totodată. Nalnim lor U ni
toarea colonadă care lormcazu fron
Revista presei străine membre ale federaţiei unde la conduce desia arc un avantaj tic cinci locuri. talul muzeului. SEMNAL DE ALARMĂ nutuj jamaican, snlicitindu-lc re
ţări
două
Conducătorii celorlalte
te, preşedintelui Johnson şi r/uver-
Este probabil că pină la sfirşiiul a-
Şanţul adine dc 20 m şi lai dc <V>
re sc află populaţia dc culoare nu
îl
Arhitectul italian lilip p o fitunclcs-
accepta pe Smith. Kenncth K.umda, cestui an să fie anunţate noi alegeri m \a tlcscopcrt piedestalul masiv chi {1377 — 1-l-lbj a construit o In i cunoaşterea (lii)lomatica. 1:1 u dat
în parlament caic numără 65 dc lo
După destrămarea ledcta(ici din Alrica Centrală creata in mod aili- primul ministru al Rhodcsici dc nord, curi. Fostul prim-ministru Wclcnsky, dc aproape 20 «11 pc care este aşe moasă cupola pcnltu o biserică din asiqurciii ca ..Republica New Allun-
licial de culte colonialişti 1 iau din părţile ci componente — Rhodcsiu dc care în luna octombrie vr. deveni in după cum relevă comentatorii locali, zată colonada, bl a lost acoperii dc Florenţa. Pe aceasta cupolă cl n tis este un stat iubitor dc pace". dc
hm
Citcva precizări: la 10
sud — continuă sa rămlnă un reazem al îm pilam şi discrim inării populalici dependentă, a prezis că Smith im va va reveni la viaţa politică şi va în pamiiU încă de la construirea sa in /a\u/ un nuc onlictu t>rin care in
băşiin-aşc tclu/ind să acorde m ajorităţi: dc culcate dteptuiile Icqtlime. rezista mult Î11 postul său. Sc presupune cerca sâ fondeze un partid caic să ocupe 1060. dind o idee qtcşUâ despre fiecare an, la 21 ihnie, pulrundc i» coasta sud-veslică a Jamntrăi. t.ei-
Un r/rup de rasişti caută sri ctcc/.c un slut independent tlupu mudclul Re că relaţiile dintre cele două state afri o poziţie dc centru. In prezent el este proporţiile prevăzute de proiectanţi. biserică o rază de soaie cc lum i ccslcr llcm iiir/way a descoperit o
insula minuscula t>c cute cu pa-
Colonada, tidiculă la cererea lui
publicii Sud-Air teanc. cane caic .-ţu aparţinui fostei federaţii, prea puţin popular. Aceasta sc explică nează o t>lncă dc bronz lixată in
şi Rbodcsia de Sud sc vor înrăutăţi în în primul rinil prin faptul că coloniştii Ludovic al XIV-Ion, şi-a pierdui mint im/Hirtat. şi a amenajat el în
In lerfălură cu situaţia dm acT-ustâ răpune a A lriciir ziarul cheţian viitor. albi din Rbodcsia de sud îl învinuiesc din importantă in momentul term i podea. O riliciul nu a tnst lăxal din suşi statul caic ocupa o suprafaţă
,,:*.cucr Zttrchct Zcilunq” sene printre altele: Minoritatea albă din Rbodcsia dc sud pc Wclcnsky pentru destrămarea fede nării sale, deoarece pe aluna Rc- (treşealu, ci cu tot dinadinsul. Dacă loiala dc... S metri p u lra fi! I.eiccs-
speră, după toaic probabilităţile că raţiei al cărei ultim prim-ministru a r/e/c .Soare era preocupat dc clă raza dc soaie care t>ătrunde prin ter Hciminqway se poale lauda ca
Rbodcsia dc sud este unicul teritoriu conservatorilor. noul premier va reuşi mai repede decît fost. direa unui alt palul — cei dc la cl nu luminează placa de bronz sau este preşedintele cehii mat m:r şi
din Federaţia Rhodcsici şi Nyassalan- Recent primul ministru Winston predecesorul său să obţină independen Neîncrederea în viitorul ţării a lă Vcrsaillc. Nimănui nu j-a păsat o luminează pc jumătate, înseamnă mai umed stal din Iun ic. „Rcpu-
ilului care s-a destrămat la sfirşitnl Ficlil a demisionai sub presiunea ari ţă. Ziarul dc dreapta „News fro n t- a sat amprente vizibile asupra economici alunei că piedestalul, executat din că centrul tic qrcutate :tl eonshue- blic:i“ sa se alia doar la un cen
anului 1963, unde puterea se află în pei de dreapta a pariidului Frontul publicat următoarea declaraţie în leg.î- Rhodcsici dc sud. A încetat aproape aceeaşi piatră dc culoare alb-ţ/ăl- fiei s-a deplasai $1 că prin urmare timetru dcusuptu nivelului măn>.
mîinile minorităţii albe. Această mino din Rbodcsia nemulţumii dc faptul că lurâ cu numirea lui Smith iii funcţia în întregime afluxul dc capital străin buie ca şi tcslul palatului, a rămas trebuie sâ sc ia măsuri utqcn/e pen Deocamdată, cl este in usieplpira
ritate caro numără 221.000 dc persoane acesta nu s-a pronunţat mai hoiârît dc şef de guvern : „Si astfel din nou iar numeroase întreprinderi au fost în inr/ropaf in pămînt. tru tcparatcti clădirii. unot tmUfranli st a unor mariane
exploatează peste 3,6 milioane de afri pentru separarea deplină a Rhodcsici tic s-a înfiripat credinţa în viitor, indepen chise. La S.disbury, capitala ţârii multe Lucrările vor li terminale către care. se /cmc cl, iar putea măiutn
cani. sud de Marea Britanic înlocuitorul lui denţa din nou se află la orizont ; vă clădiri au rămas pustii. st ir silul acestui an, citul şanţul va CONCURS ORIGINAL far a.
Marea Britanic a recunoscui dreptul Field, lan Smitli in urma unei operaţii transmitem felicitările noastre- . Intr-o In timp ce balanţa comerţului exte li slră/uii dc /ucdcslal. I>c marqinilc Recent. în Statele Unite a avut
Rhodcsici dc sud la autodeterminare faciale a încetat de a mai zîmhi. Ju declaraţie publicată în ziarele locale, rior al Rhodcsici dc nord a crescut in sântului sc vot planta qazon $i Hori, loc un concurs dc zbor la care au FESTIVALUL FILMULUI TURISTIC
internă încă din anul 1923 Insă pentru decind după concepţiile sale politice el Smith a proclamat politica extremis ianuarie şi februarie cu 20 milioane iar un arc dc piatră va leqa cele participai mimat temei. Concit'cn-
această ţară, spre deosebire dc Nyassa- face parte din cc» mai înveteraţi adepţi tă a colonialiştilor albi. Pentru aceas lire sterline, Rbodcsia de sml în tim doua laturi. lelc trebuiau să străbată Statele La Marsilia s-n încheiat Festiva
laml şi Rbodcsia dc nord nu a fost sta ai extremei drepte. Fiebl a fost membru ta el a folosit lozinci ca „N ici un fel pul ce s-a scurs de la destrămarea fe Grădina din lata Muzeului, iaţo- Unde dc la o marqine iu aba in- lul Ulmului turist ic. in codrul unuia
bilită data concretă a obţinerii inde al Partidului federal unit a lui Wclcn- dc integrare rasială, „N ici o conciliere deraţiei a înregistrat o pierdere dc 2.5 dei t.uvrului vq li rciacută după It-un anumit timp, stabilit după pu au Io.si acotdole cinci mn; 1 ptemu.
pendenţei. Londra sc află în faţa unei sky caro a fost desfiinţat si şi-a rc- faţă de blocul afro-asiatic şi Organiza milioane de lire sterline. modelul ritadintlot ia stilul Renaş terea dc zbor o motoarelor avioa- Primul premiu a /os/ acordat Ul
dileme. Pc dc o parte, atîta timp cil prezenrat (ara în fostul parlament al ţia Naţiunilor Unire'4. Ziarul conservator caic sc bucură dc terii Iranccze din secolul ul XVI- nclru. mului american „C aliiot mn — o lu
ţara este încă condusă dc albi, acorda federaţiei. Dc la venirea lui Smith la putere, doi o mare influenţă în ţară „Rbodcsia He icu. Inltccerca a începui la Ftesno, in me inlr-o săplămină", al dmtea pre
rea independenţei ar constitui o Ociipîndu-şi însă postul, noul şef al miniştri din fostul cabinet au demisio rald” , publicaţie ilrobicci foarte reţi California, dc unde au pornii Cil dc miu Ulmului ausitiac , Exista şi po
primejdie serioasă pentru populaţia de Rhodcsici dc sud a declarat că este nat. In prezent situaţia partidului fron- nută în comentariile sale arăta : „In INTIMPLARE CU ŞERPI a\ ioane conduse de 103 aviatoare, teci liniştite". IIrm ătoarclc picm ii
culoare ; pc dc altă parte guvernul bri gata sa obţină independenţa pc calea ttd din Rhodesia în parlament este staurării unui haos deplin în Rbodcsia Intr-unui din cele mai populate şi s-a încheiat la Atlantic C ily, în ou lost oblinute de hlm ul qrcc
Ul
,,Grecia cu pasiunile c i“. dc
tanic nu se angajează să obţină schim tratativelor. Totodată cl a adăugat : foarte nestabilă. Nu este exclus ca în dc sud i se opun doar acţiunile ener carliere din Alqct, un piton, -lunq New Jersey. Concursul a losi ciş-
barea constituţiei împotriva voinţei al „Vrem de la început să îulăr luna aceasta cînd parlamentul se va gice şi hotărîtc ale populaţiei. După dc doi metri, o■ dispărut recent din lioat de Air/ry A. Nouh, din Alission, mul sov iei ic „U.R.SS., Iar a turis
bilor din Rbodcsia de sud care sc bu Iţirăm orice dubiu că în caz întruni pentru a examina bugetul, cum vedem putem să ne punem speran camera stupimtlui său (Kunsas) mama a patru copii, şi de m ului" şi de Ulmul japonez „7a/>o-
cură de un sprijin deosebit în cercurile dc nevoie vom întreprinde şi partidul de guvernăniînt să se afle în ţa doar în schimbări politice- . nia şi luponcv.ii",
Radacţb şi admiol^lrâtla darului str. 0 Martie nr. 9, telefoo 15 89. 12 73, 15 05, 20/8. Taxa plâtlia Io auraerax oonlono apiobadJ Dliecţlel General* P.T.T.R. or. 263.323 dlo 0 noiembrie 1919. — Tiparul 1 Întreprinderea Pollgrolica Hunedoara Deve
l'M I H