Page 62 - 1964-07

V

PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N tîl-V Â I La Geoaqiu-Băi P rim irea de către tovarăşul

„Săptămîna G h e o rg lie GflaeorglîBu-Bejj
filmului rominesc“ a d e le g a ţie i E’ardiduSuâ Socialist

Din iniţiativa întreprinderii regionale din J ap on ia
cinematografice, duminică a început în
staţiunea balneo-climatc'rîcă din Geoa- Luni dupâ-amîază, tovarăşul Gheor- al CC, al P.M.R., prîm-secretar al Co­
giu-Băi „Săptămîna film ului romîncsc". ghe Gheorghiu-Dej, prim-sccrctar al mitetului regional Dobrogea al P.M.R.,
Cu acest prilej la cinematograful „G ră­ C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului Nicolac Petre, preşedintele Sfatului
dina de vară", in faţa a peste 300 de elc Stai al R.P. Romînc, r. prim it dele­ popular orăşenesc Constanţa, Petre lo-
spectatori, a rulat filmul romîncsc „D âr­ gaţia Pai tulului Socialist din Japonia ncscu, preşedintele Sfatului popular al
e le ". condusă de Tomomi Narita, secretar regiunii Dobrogea.
Iu cadrul „Săptâmînîi film ului romi- general al acestui partid. Convorbirea s-a desfăşurat îiur-o at­
ncsc" vor mai rula la acest cinemato­ La primire au luat parte tovarăşii : mosferă prietenească, cordială.
graf filmele „Tudor“ (ambele scrii), „Un [ou Gheorghe Maurcr, Emil Uodnăraş, După convorbire, tovarăşul Glicor-
surîs în plină vară", „Dragoste lungă Lconte R.ătuu, Ştefan Voitcc, Gheor- ghe Gbcorgluii-Dcj a reţinut oaspeţii
de-o scară", „N u vreau să mă însor", ghe Gaston Marin. la dineu.
„La virsta dragostei" şi „Codin“ . An fost tic faţă Vasilc Vilcu, membru (Agerpres)

R E C O L T A R E A

C E R E A L E L O R

----------------------------------------U R V S a a B a n o B ^ a m i

SĂ G RĂ BIM
C OLECTIVIŞTI, M EC AN IZA TO RI D IN G.A.S. Şl S.M .T.,_PENTRU
5TRINGEREA LA TIMP Şl FĂRĂ PIERDERI A RECOLTEI DE C EREALE,
FOLOSITI C U ÎNTREAGA CAPACITATE DE LUCRU TOATE UTILAJELE S E C E R I Ş U L !
AGRICOLE I I
STRINGEŢ^CU GRIJĂ T O ATE NUTREŢURILE, IA R ÎN VEDEREA
COMPLETĂRII PAZEI FURAJERE ÎN SA M IN JA JI PE SUPRAFEŢE CIT MAI Iu ultimele zile timpul a devenit fa­ tăţi dîn aceste raioane exista încă re­
vorabil executării lucrărilor de recolta­ zerve faţă de începerea din plin a se­
MARI PORUM B PENTRU MASA VERDE Şl SILO Z I
re a cerealelor păioasc. De asemenea, pe cerişului manual.
PENTRU EXECUTAREA ACESTOR LUCRĂRI LA TIMP Şl LA U N majoritatea tarlalelor plantele de griu '{'mînd scama de faptul că pe majo­
au ajuns la maturitate ceea ce a permis ritatea tarlalelor ce nu se pot recolta
ÎNALT N IVEL A G R O TE H NIC, DESFĂŞURAŢI LARG ÎNTRECEREA SO-
colectiviştilor să intre în lanuri cu toate mecanizat griul este în pîrgă, este ne­
CIALISTÂI iorţclc şi mijloacele de muncă exis­ cesar să se treacă de îndată la recolta­
tente. Ca urmare a acestui fapt in rea manuală a acestuia. Totodată, com­
G A.C. din regiune orzul a fost strîns binele să fie mai judicios folosite pe
de pe 97,7 Ia sută din suprafaţa culti­
A u te r m in a t vată cu această plantă. In G.A.C. din terenurile mccanizabilc astfel incit vite­
Pentru gospodăriile colective din re­ întrecere entuziastă
za zilnică de lucru planificată să fie rea­
raioanele Ilia, Orăştic şi oraşele regio­ lizată întocmai.
s trîn s u l g rîu lu i nale Deva şi Hunedoara acţiunea de
strîngere a recoltei de orz s-a terminat giune s-a stabilit ca viteză zilnica la
Organizîndu-şi bine munca şi folosind ce se desfăşoară aici le-au obţinut mem­ cu cîlcva zile in urmă. Acum. colecti­ recoltat J.939 hectare. In ziua de 19
utilajele agricole cu întreaga capacitate brii brigăzii a lll-a condusă de Manolc viştii cit şi mecanizatorii de aici mun­ iulie s-au realizat însă numai 3.563 Iu
de lucru, colectiviştii din Uurjuc, raio­ Igreţ. cesc de zor U secerişul griului. (90,4 la sută). Aceasta denotă că for­ 1 CINSTEA MARII SĂRBĂTORI
nul Iha, au terminat strînsul recoltei de Bine s-a muncit în ce priveşte strîn- Mai avansate cu recoltatul acestei ţele şi mijloacele de lucru disponibile
griu de pe cele 207 Iu. Secerişul a în­ gcrca recoltei şi la G.A C. din Vet el, plante sînt gospodăriile colective dm nu sînt în întregime antrenate Ia se­
ceput din vreme, respectiv atunci cîml unde s-au recoltat toate cele 220 ba raionul llia, unde lucrarea respectivă se ceriş.
griul a intrat în pîrgă, fapt ce a per­ cu griu, la Bampotoc 175, Zam 83 ctc. află pe terminate. In unităţile agricole Se impune ca în aceste zile consiliile A
mis ca această lucrare să se realizeze la Acum, colectiviştii din unităţile amin­ ilin acest raion secerişul a fost bine or­ de conducere ale G.A.C. şi specialiştii, Eu prima jumătate
tite au început din plin transportul griu­ ganizat, iar combinele s-au folosit iu Din n o u ------------------
timpul optim. La dobîndirca acestui suc­ să urmărească mai îndeaproape strîngc-
lui la arii, iar zile le acestea se va trece mod judicios. Acest lucru a făcut posi­
ces şi-au adus contribuţia to(i colecti­ la trcicriş. Paralel cu aceasta tractoa­ rcr. grabnică a griului de pe întreaga
viştii care au depus o muncă intensă. rele eliberate de la recoltat au şi înce­ bil ca pînă la 19 iulie să se strîngă re­ suprafaţă cultivată. a lunii iulie
colta de pe 3.741 ba ceea ce reprezintă
Rezultatele cele mai bune în întrecerea put executarea araturilor de vară. grîului şi a secarei în gospodăriile In rîndul evidenţiaţilor
19 iulie ac. situaţia
La
recoltării
86.4 Ia sută din suprafaţa cultivată cu Cu fiecare zi care ne apropie de 23
griu. La obţinerea acestor rezultate o co­ August, colectivul de muncă de la sec­
R O D AL H Ă R N IC IE I contribuţie preţioasă şi-au adus-o şi lective din regiune se prezenta astfel: > 9 torul prelucrare a Preparaţieî cărbune­
mecanizatorii de la S.M.T. din Dobra. lui din Pctrila ridică pe trepte tot mai
Corespondentul nostru, iov. Gheor- Gelmar ritm ul de strîngere a recoltei a Bine se munceşte la stiîngerca recoltei Cînd şedinţa se terminase, Pavcl oală, în special cînd elaborase oţel înalte steagul întrecerii socialiste. Ca
ghe Crăciun de la Trustul regional gosr Iost intensificat de la o zi la alta, ceea şi în G.A.C. de pe raza oraşului regio­ Ilij 86 Hangan, prim -iopiior la secţia oţc- pentru ţevi. Revăzu cu creionul în urmare a entuziasmului cc domneşte iu
lat ne informează că în cursul zilei de ce a făcut posibil ca recolta de pe cele nal Deva, muie s-a recoltat 64 la sută Deva 64,on; lăija Martin nr. 2 de la C.S. Hune­ mină tabelul cu cantităţile de dezoxi- munca oamenilor, a folosirii raţionale
ieri toate G.A.S. din regiunea noastră *155 de ba. să fie strinsă la timp De din suprafaţa cu griu, precum şi în u- doara ieşi în stradă. Simţea nevoia să danţi necesari pe tona de oţel îu a instalaţiilor de prelucrare, organizării
au terminat recoltatul orzului. Hărnicia asemenea, merită a fi evidenţiată şi ac­ nitaţile din raionul Orăstic unde s-a lu­ Orâştîe 57,4 % fie singur. Ii vîjîiau urechile de cele funcţie de oxida rea băii metalice şi de superioare a fiecărui punct de lucru,
de care au dat dovadă lucrătorii şi me­ tivitatea lucrătorilor de la G.A.S. din crat de asemenea din plin pentru strîn- auzite. Mergînd de unul singur, îşi dădu conţinutul de carbon. Abia acum îşi respectării întocmai j indicelui tic pre­
dădea scama că uita.se multe noţiuni.
canizatorii din aceste unităţi a făcut po- Calau care au terminat de recoltat cele Alba 37 2% | scama că inginerul, şeful de schimb, lucrare, pe graficul întrecerii s-au în­
nibil ca recolta do pe toate cele 1355 280 de hectare cu or/. într-un termen geren la tîmp şi fără pierderi a grîului. avusese dreptate cînd La criticat. Cu­ „Şi mă mai mir de unde am avut re­ scris, in primele 15 zile din luna iulie,
but marc" — îşi spuse pentru sine.
vintele şefului ,dc schimb ii stăruiau
de hectare cu orz să fie strînsâ la timp cu mulj mai scurt dccît în alţi ani. Rămase în urmă cu recoltatul grîului |-luncd< ra 31.0", | în minte : „Dacă schimbul pe carc-1 ...In dimineaţa următoare, chemarea noi succese. In această perioadă planul
şi fără pierderi. * Acum, pe ogoarele acestor unităţi se sînt gospodăriile colective din raionul Brad 30,4 % | conduc nu a reuşit să cîştigc între­ sirenei de la ora şase îl găsi în ves­ pe sector a fost depăşit cu 1.600 tone
Bine au muncit, mai ales, lucrătorii desfăşoară o muncă intensă pentru strîn- cerea în luna mai, avînd un procent tiar îmbrăcînd salopeta. Ajunse pe brichete. Cel mai bun rciuita i a (ost
de la G.A.S. din Bîrcca care au termi­ gerea paielor, in vederea efectuării ară­ Haţeg şi Brad, ilar mai ales cele din Sebeş 26,5% ' ridicat, de rebut, o marc vină o am platformă, cercetă locul de muncă, realizat de schimbul condus de maistrul
nat printre primii de recoltat orzul de turilor adinei de vară şi la însâmînţa- raionul Sebeş unde s-a recoltat abia 26,5 Maţe u şi cu. Nu am controlat şi tras îmotilcaur aparatura cuptorului. Sosi şi şeful de IIic Molnar care a produs peste plan
pe cele 160 hectare. Şi la G.A.S. din rca plantelor furajere în cultură dublă. la sută din suprafaţă. Iu numeroase uni­ na la răspundere pe unii prim -topitori schimb. Veni la el, îi strîusc mina. 330 tone brichete, îmbunătăţind to t­
ele
odată cu 1,1 puncte coeficientul
de felul cum lucrează pe şarjă. Mă Priviră apoi prin ochelarii negrieioşi coeziune a produsului.
gîndese în special la prim -topîtorul Pa­ freamătul lavei incandescente din
vcl Hangan, de la cuptorul 2. In pîntccu! încins al cuptorului. Sub La obţinerea acestor rezultate tre­
FOLOSIND DIN PLIN urmă cu cîlcva luni a primit insigna apăsarea grepaic a focului, metalul se buie menţionat şi aportul prim-brîchc-
de fruntaş în întrecerea socialistă. A unduia supus în valuri liniştite. Ingi­ larului Ionii Pirtca, Viorcl Marînccscu
meritat-o. Dar, în ultima vreme tova­ nerul aduse vorba despre puterea de şi Alexandru Clicrcchcş. mecanici de
TIMPUL DE LUCRU răşul Hangan a lăsat-o mai moale, legare a oxigenului de către feroman- tambură, Constantin Busoniu. Pavcl
culcîndu-sc pe lauri Va trebui să fiu gan, silicomangan, aluminiu ctc. Han­ Damicnoiu, mecanici de presă şî schim­
mai aproape de oţelari, să-i sprijin gan Ie ştia pe toate cu precizie, ca uti bul condus de maistrul I. Scoica de Ia
mai mult. De tovarăşul Hangan pro­ secţia uscătoric, caic şi-au îndeplinit
Colectiviştii din Lancrâm, roionul Sebeş, ou de elev cc răspunde stăpin pe lecţie. ritm ic sarcinile, cfcctuînd luciu de ca­
mit să mă ocup iu mod special...". Îşi „Cc bine că tc-am revăzut. M-aş
recoltat 240 ho cu griu. Pentru a stringe lo timp şi aminti apoi de frazele pe care lc-a blate. Astfel ci au reuşit să asigure la
şefului
de
fi făcut de rîs în faţa
fără pierderi întreaga recoltă, ei au început seceri­ rostit şi el în scurta sa euvînlarc : schimb" — ghidi. Si ambiţia studiului timp materia primă necesară prelucră­
şul imediat ce grîul a dat in pirgă. Folosind din „Tovarăşul inginer arc dreptate. Din îl cuprinse mai cu tărie. „Lectura torilor.
plin timpul de lucru, ei ou reuşit să recolteze, pină cauza înfumurării am pierdut drape­ căiţilor de specialitate, n-o să mai PETRU CAINA
lo 20 iulie, griu! de pe 130 ho (mai mult de jumă- lul, dar am să-! rccîştig". Vroia să părăsească preocuparea mea din tim ­ corespondent
mai spună ceva, să-i cliente Ia între­
tote din suprofaţă). La efectuorea acestei lucrări pul liber" îşi spuse.
cere ne toţi pnm -topitorii de la cup­ ...La sfîrşiui! primei decade a lunii,
s-au evidenţiat colectiviştii din brigada a ll-a de
toarele „m ici", dar vorbele l-au pă­ în dreptul numelui său, pe graficul
cîmp condusă de Nicoloe Cindea, precum şi colec­ Aplicînd
răsit. Prîvî doar peste toată sala, cu întrecerii socialiste, la rubrica „rebut
tivistele Anuţa Albu şi Ana Stanciu care şi-au adus trăsăturile feţei încordate de hotărîrc, realizat", fu trasă o liniuţă, iar după
o contribuţie însemnată la secerişul grîului. şi se aşeză. cea de a doua decadă rebutul era sub măsuri chibzuite
Atenţie cuvenită s-a acordat aici şi asigurării bazei ...Ajunse acasă. Mîncarca îl aştep­ 0,5. Roadele perseverenţei, ale studiu­
ta pe masă. îmbucă numai asa. de lui, ale corectitudinii în elaborarea
furajere necesară animalelor gospodăriei. In acest formă, să nu dea de bănuit soţiei că-1
scop, întreaga suprafaţă cu trifoi (50 ha) şi 42 ho fiecărei şarje s-au arătat. De fapt, in­ In ultimul timp. conducerea Fabricii
frămîntă gîndurilc. Apoi, scoase din ginerul şef de schimb, nici nu se ocu­ chimice clin Orăştic, îndrumată de co­
cu fîneţe noturale, o fost recoltotă din vreme, finul raft o carte cu coperţilc groase, le­ pase de el „în mod special". Discuta­ mitetul de partid, a luat noi măsuri
fiind transportat şi depozitot în şire lo fermă. gate. ,.Dc mult n-am mai rasfoit-o" seră, cc-i drept cum se face o dozare eficace menite să ducă la sporirea pro­
— gmdi. Mai luă una, ceva mai mică. corespunzătoare a şarjei pentru evita­
O c o n trib u ţie îm p o rto n tă la strîn g e re a n u tre ţu ri­ ducţiei, la îmbunătăţirea calităţii pro­
„Cartea oţelarului" ; autor Ştefan rea topirilor moi, sau despre în- duselor. Astfel, la secţia l-a s-a trecut
lo r şi-au a d u s-o co le c tiv iş tii loon Lupşe, Mircea Tripşa. Petrecu pînă se,ir tîrziu în fluenţa gazelor în oţel şî căile de eli­ Ia folosirea apei de la turnul de răcire
T odor şi Avrom Z eicu. tovărăşia cărţilor. Se opri mai mult minare a acestora, sau despre evitarea la spălarea oxidului de fier. Tot aici,
la capitolul : „Dczoxidarc". Aici cre­ elaborării şarjelor ,ireci“ ori pica
(n aceste zile, pe ogoarele G.A.C. din Geongiu. raionul Orăştic, se lucrează intens la re­ PRECUP HÂPR1AN dea el că trebuia să insiste. Iu ultimul s-a trecut la folosirea aburului pentru
coltarea griului. calde... încolo, inginerul îşi vedea de concentrarea taninului. In secţia a treia,
IN CLI$EU : Aspect de la încă rea rea sacilor de pe combină în autocamionul gospodă­ preşedintele Comitetului executiv tîmp nu făcuse o dczoxidarc corecta treburile sale. metalurgică, s-a îmbunătăţit mult ca­
riei, cu ajutorul căruia se face transportul grîului la magazie. Foto: N. BADIU al Sfatului popular comunal Lanciănt a oţelului nici în cuptor şi nici în >C litatea matriţelor necesare maşinilor de
In liniştea sălii, cuvintele organiza­ injecţie. La tutele matriţe s-au făcut
torului de grupă sindicala pe schimb modificări care au eliminat complet
răsunau pătrunzătoare. In faţa sa, pe operaţia de dchavurarc a produselor
— Dată dumnevoastiS aţi fî venit balcoanele, totul vine să vorbească menii au sădit in pămînt ultima floa­ fapte sînt nenumărate. Le înscriu me­ din mase plastice coca cc a dus Ia spo­
aici in urmă cu patru ani, mai precis, despre lumina cc a pătruns în viaţa re. A doua zi au ieşit numiri la de­ reu oamenii de azi ai oraşului cu masa îmbrăcată cu pînză roşie, cîtcva rirea productivităţii muncii cu circa 10
stcgulcţc purpurii, cu emblema : „E vi­
la 6 maţ 1960 — continuă maistrul oamenilor dîn oraşul pe el cărui loc, filare. Sărbătoreau al V lll-lca 1 Mai două oraşe : cel nou, carc-şi îm pli­ denţiat îu întrecerea socialistă", Li (a sută.
— în locul acestui oraş n-aţi fi găsit in urmă cu patru ani. nu a fost nimic. liber. In fruntea coloanei erau co­ neşte frumuseţea, şi cel vechi a cărui aşteptau „noii stăpîni". Cuprins de
nimic Adică ceva tot a fost. Nişte muniştii. tinereţe c în plină înflorire. Le în­ fiorii emoţiei, cu inima bătîndu-î Aplicarea acestor măsuri şi-a dovedit
eficacitatea. Pînă în ziua de 19 Iulie
grădini şi 3 casc. Una era a lui Ion Floarea de la miezul nopţii scriu minerii, inginerii, tehnicienii, tare, Hangan se auzi strigat. Păşi spic a.c. la o serie de sortimente angaja­
Săracii. La 26 iunie am introdus pri­ Lăcaşul de cultură meşteşugarii, funcţionarii, gospodinele, masa prezidiului învăluit de privirile
ma cazma în pămînt. Se punea te­ Strimt şi înghesuit era Bradul de toţi cei care, cu ani Iu urmă, s-r>u calde ale oţclarilor. Primul steag, i mentul luat în cinstea marii sărbători
melia noului oraş. $1, la mai puţin de ieri. $i viaţa era la fel. Cîml trecutu­ Oamenii, al căror drum spre lu­ unit în munca comună de înfrumu­ s-a acordat lui pentru realizarea ce­ a fost îndeplinit. Planul producţiei
două luni, la sărbătoarea tic la 23 Au­ lui i s-a pus zid, cînd privirile puteau mină era de acum deschis, au liotărîl seţare a localităţii, a vieţii şi care şi lui mai mic procent de rebut în luna globale şî marfă a fost depăşit cu 4,75
gust, am defilat în faţa a 14 blocuri scruta cu încredere zorii viitorului, să construiască un lăcaş de cultură. astăzi merg mină în mină. Au lăsat iunie. Şeful de schi naiv, aflat în pre­ şi respectiv 12,11 la sută.
începute, unele la primul etaj, altele oamerii au prins să iasă din încătu­ Hotărîrca a fost unanimă. Lc-a venit în urmă parcuri, scuare, zone verzi, zidiu, a fost primul care i-.a strîns I. BEŞTELEIE
la etajul al treilea. Unii nc-au privit şarea întunericului. Atunci ci s-au în ajutor inginerul Andrei Broască. kilometri întregi de străzi pavate : mină. Aşadar, drapelul a fost rccîş- laborant
Cu adevărată uimire. Mî-au rămas vii unit în acţiuni patriotice, să schimbe Proiectul făcut de el l-a oferit bră- străzile „M inerului", „Cu za Vodă", tigaî... Pavcl Hangan este din nou
în minte cuvintele fostului locatar, înfăţişarea aşezărilor lor .Comuniştii deuilor în dar. „Dacă voluntar va fî „M oţilor", „Vină terilor", „Avram in rîndul evidenţiaţilor.
Săracu : „Să mai ziceţi că iui există an dat semnatul. La chemarea lor, lo­ ridicat acest lăcaş, voluntar să fie Iancu", „H oria", „O itir/"... Locui­ M uieri Ale prim ite in cadrul
minuni. Eu am semănat cartofi şi cuitorii au răspuns tu mic şi marc. proiectul" — a spus el. Oamenii l-au torii de pe strada Oituz, printre care CH. I. NEGREA concursului coresponden[ilor
după două luni nu răsărit blocuri". In centrul oraşului era o băltoacă. prim it cu aplauze. Era tot o dimi­ Petru Cbcrcşlcilcanu, loan Tudor, controlor tclmlc voluntari.
Arhitectonica modernă a noilor Petru Bcnca, Maria Dobîrcâ... spun
construcţii ic dan tinereţe vechilor că aleea lor e cea mai frumoasă. E
oraşe, ne-a devenit familiară. A burat mărginită doar numai de casc noi,
in firescul cotidian linia tot mai ele­ clădite cu împrumut de stat. Vreo 16.
gantă a blocurilor în construcţie, zo­
nele verzi cc apar de la o zi la aha. In aceste zile se construieşte intens
$i. totuşi, cel care vizitează oraşul iu oraşul nou şî în oraşul vechi. La
şi-i contemplă noul peisaj c îndemnat tor cc s-a înălţat din reniciii în anii
să pună întrebarea : „Înainte cc a Iost — Nu, adaugă maistrul Borlca, nu fnt r-o dimineaţă de aprilie, lacul a neaţă de aprilie cînd pe strada M oţi­ noştri, blocuri cu peste 1.000 de a-
pe aceste locuri ?“ Răspunsul c aproa­ sînt minuni. Sînt fapte din anii noş­ fost înconjurat de sure de oameni. lor a început zumzetul muncii ca­ parlamente, şcoală, magazine, pala­
pe invariabil acelaşi : „N im ic !“ . tri. Veniţi şi vi'/iiaţi-ne apartamentul. Ţăranii din împrejurime au venit cu racteristic marilor acţiuni. Toată vara tul P.T.T.R., fabrica de gheaţă, fabri­
lată caracteristica trecutului nu Ce veţi întîlni la mine. veţi întilni căinţele. Zece vagoane de piatră au n i muncit oamenii. Le-au venit aju­
prea îndepărtat Chiar dacă pe acele in fiecare casă. Totul, de la mobilă lost scoase. Le-au luat locul 50 de toare din întreprinderile şi instituţii­ ca de pline, fabrica de sifoanc, sala
locuri au c.vhtnt cîtcva casc, chiar elegantă şi covoare persane, pînă la vagoane de pămînt. Douzcci de zile, le oraşului Clădirea se înălţa sub de cultură, băile populare — în aces­
dacă a mai fost ceva. viaţa era atit frigider, aragaz, maşină de spălat, de de dimineaţă şi pînă seară, zumzetul mîîni de gospodari şi mineri, de func­ te zile se vor adăuga alte construcţii.
de întunecată incit, comparată cu cusut, radio... Şi întrebaţi-mă cu ce muncii n-a contenit. Oamenii ve­ ţionari şi ţărani, de tineri şi hătrîni. Treî blocuri cu peste 80 de aparta­
cea tic azi, ca se reduce la nimic. am venit aici ? : Cu un geamantan şi neau. se îndemnau linii pe alţii : După 5 luni, cele 500 de locuri ale
un reşou. „Haideţi la muncă patriotică". Era noii săli de culturi erau insuficiente mente, străzi noi, spatii verzi, iar
t,Aici nu a fost nimic"... A-tirilc, B-uriic, C-uvilc, D-urilc, atît entuziasm în această chemare pentru cei veniţi la inaugurarea eî. la numai 5 kilometri de oraş se dă
alfabetul din beton şi sticlă înscris atîta dragoste pentru ceea cc aveau Tinerele formaţii artistice ale moţi­ asalt pentru terminarea unui club
Acestea sînt cuvintele cu caic te îiUi-un abecedar nou, editat de con­ lor s-au întrecut atunci, pentru pri­ modern. Tot cc au construit, tot cc
intim pină oamenii din Brad atunci structorii crescuţi în vremurile noas­ să facă, incit răspunsul era unanim. ma oară, în cadrul unui concurs ar­
cîud le vizitezi oraşul nou. răsărit Ia tre au format şi aici. la Brad. un oraş In locul bălţii au răsărit ronduri, tistic pe ţară : al Ill-lca concurs al vor mai construi, sînt daruri pe caic
poalele dealului lâa. $i-s mîndri de nou care a venit să dea tinereţe lo­ brazi, gard viu, fîntînă arteziană alei form aţiilor de amatori. oamenii Bradului le aduc sărbătorii
oraşul lor. îi landă frumuseţea... catarilor lui. Complexul de magazine, şi flori, multe flori. întreaga muncă o din August, anului 20 al Eliberării,
— Teste cîteva zile predăm blocul străzile asfaltate, zonele verzi, şcoala Fapte şi fapte. Mereu mai multe, sînt daruri închinate ţârii, închinate
A 4. încă 32 de apartamente. In cu 16 săli de clasă, sala de baschet, s-a încheiat în noaptea cînd luna mereu mai frumoase, mai demne de
timp cc vorbeşte, maistrului Vladimir antenele televizoarelor ce se înafţă aprilie lăsa locul surioarei ci mai anii noi cc-i trăim. fericirii lor. FABRICA CHIMICA DIN OR/\$TIE : Maistrul Ni[u Ruian din secţia
Borlca ii rîde toată faţa. pe acoperişuri, florile ce au inundat nuri. Atunci, la miezul nopţii, oa­ In palmaresul Bradului asemenea LUCIA LICIU mase plastice discută cu un grup de muncitori căile de îmbunătăţire a
calităţii produselor.