Page 64 - 1964-07

Nr. 2973 Dramul socialismului Pag. 3

INDUSTRIE

' DEZVOLTARE

De cîţiva ani, pe harta oraşului laşi dotatc cu maşini şi utilaje de înalt
a apărut „zona industrială". Însăşi de­ Ing. GH. CIOACA, nivel tehnic.
numirea aceasta, cu care ieşenii s-au secretar al Comitetului orăşenesc Uncia din aceste întreprinderi, Fa­
familiarizat în zilele noastre, reflectă Iaşi al P.M.R. brica de antibiotice, îi revine un rol dc
sensul transformărilor înnoitoare prin seamă în producţia dc medicamente a
care a trecut bătrînul laşi în ultim ii ţării. Astăzi, după 8 ani de funcţio­
20 de ani. ■ tinereţea şi vigoarea, folosind cu pri­ nare, colectivul acestei moderne uzine
Crearea „zonei industriale" reprezin­ cepere tehnica modernă. livrează aproape 40 dc produse far­
tă traducerea în viaţa a indicaţiei date Alături de Uz.ina metalurgică, alte maceutice diferite, faţă dc unul singur
de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej noi întreprinderi întregesc peisajul zo­ cît s-a fabricat în primul an
la adunarea activului de partid din re­ nei industriale cu care, pe drept cuvin:, Filatura, Fabrica „Ţesătura" şt în­
giunea laşi, în septembrie 1961. In ex­ locuitorii laşului se mîndrcsc. Fabrica treprinderea frigorifică constituie alte
punerea făcută cu acest prilej, tova­ de tricotaje de bumbac, care va avea o obiective industriale date în folosinţă
răşul Gh. Gheorghiu-Dej a arătat că capacitate de producţie de 13 milioane la Iaşi în anii regimului dcmocrat-
„pentru sporirea potenţialului economic de bucăţi anual, a fost dată parţial in popular.
al regiunii şi creşterea forţelor de pro­ folosinţă. Din cei de al doilea semestru Fabrica dc rulmenţi din Bîrlad, dc
ducţie este necesară dezvoltarea în con­ al anului trecut a început să producă asemenea creaţie a regimului nostru,
tinuare a industriei prin construirea de întreprinderea de prelucrare a maselor arc o importantă pondere în producţia
noi întreprinderi şi prin profilarea şi plastice, înzestrată cu utilaje de înalt industriei metalurgice din regiune. A-
lărgirea celor existente". nivel tehnic. Ţevile realizate de colec­ ccastă întreprindere a făcut să pulseze
Cel mai important obiectiv din „zona tivul Întreprinderii se folosesc în hi­ cu vigoare viaţa oraşului Bîrlad. Folo­
industrială", care este situată în regiu­ droamelioraţii, în industria chimică, în sind o metafora potrivi'.ă, bîrlădcnii
nea de sud-est a oraşului, îl constituie industria hîrtici. In fabrică se mai rea­ obişnuiesc să spună că în aliajul oţe­
Uzina metalurgică, dotată cu utilaje de lizează produse destinate ambalării în lului strălucitor al rulmenţilor sc gă­
înalta tehnicitate, în cea mai marc industria chimică, industria alimentară, seşte elixirul tinereţii Bîrladului.
parte automatizate. Noua unitate vine covoare şi dale, care capătă o largă fo­ Unele întreprinderi din regiune au
să sporească prin producţia sa poten­ losinţă ca înlocuitori ai parchetului, fost lărgite, reprofilate. Fabrica de tricotaje ,,Moldova" din laşi.
ţialul economic al laşului şi al ţării, să granule din policlorură de vinii, u tili­ Pe lînga Atelierele dc reparat mate­ 1 â i â
asigure industriilor constructoare de zate în industrii electrotehnică şi alte rial rulant „Nicolina" din Iaşi s-a dat
maşini, petroliere şi chimice, şantiere­ produse. A intrat în producţie secţia în folosinţă o hală modernă dc cazan- Arcadele din piatră şi bourii din steme
lor de construcţii industriale şi de lo­ de mobilă curbată a Fabricii de mobilă. gerie. Lucrări dc modernizare şi reuti- La revărsarea lunii tresar cind sună lin
cuinţe, o gamă variată de ţevi de dife­ Lucrările pe şantierul centralei electri­ lare s-au înfăptuit la Atelierele de rc- Nemaivăzuta liră şi tragicu-i destin
rite dimensiuni. Nu numai modelarea ce şi de termoficarc sînt avansate. La parot material rulant din Paşcani şi la Topitc-n Lminescu şi-n sfintclc-i poeme. PE DRUM UL
metalului impresionează în moderna capătul „zonei" se afla Fabrica de ulei alte întreprinderi. Un verde crud — colina cu horbote de aur,
uzină, ci mai ales oamenii care reali­ „Unirea", una din cele mai moderne Dezvoltarea multilaterală, armonioasă, Bojdeuca — umbră deasă îfc zăminc răcoros.
zează această lucrare în condiţiile teh­ întreprinderi de acest gen din ţară, cu a economici a permis crearea în regiu­ Abia încap pc uşa cerdacului din dos UNOR MB PREFACERI
nicii înaintate. Laminorîştii, tăietorii, o capacitate de 150 tone ulei în 24 de ne a noi ramuri industriale, necunoscu­
ore. Mâria-sa povestea şi falnicul ci faur.
ştnnţatorii, maiştrii, tehnicienii — mul­ te în trecut ca siderurgia ţi industria Excavatoare muşcă din maluri şi ruine
In anii puterii populare au fose con­ S-au scris multe pagini despre silnicia gospodăriile colective s-au dezvoltat
ţi dintre ci specializaţi în diferite uzine struite în regiune şi alte întreprinderi chimică. Fereastra luminată s-o urce tot mai sus. la care erau supuşi în vremea regimului multilateral.
din ţară — întregul colectiv, îşi afirmă industriale, de importanţă republicană. Faptul ci în anii 1962— 1963 ritm ul Pc undc-au fost bordeie, noroi şi-amar nespus, burghezo-moşicresc ţăranii muncitori Averea obştească a gospodăriilor co­
mediu dc creştere a producţiei indus­ Cresc geometrii moderne dc blocuri şi uzine. din Moldova. Ei îşi lucrau bucăţica de lective din regiunea Iaşi a crescut dc la
triale a fost de 23,7 la sută faţă dc 15 Romantici, tcii-n floare trec spre Copou pieptiş pămînt cu uneltele strămoşilor, abia reu­ 312 milioane Ici în 1962 la 700 milioane
la sută cît a reprezentat media pe Punîndu-i primăverii înmirezmată-aripă şind să adune o pîinc amară şi neîndes­ Ici la începutul acestui an. In aceeaşi
ţară, faptul că producţia industrială a Şi sărutîndu-i fetii, ce sc opreşte-o clipă, tulătoare pentru nevoile familiei.
■ perioadă, fondul dc bază s-a mărit dc
regiunii este acum dc 11 ori mai mare Şi fruntez-ngîndurată şi — obrajii — pc furiş. In aceste locuri, înainte cu 20 dc ani, la 163 milioane lei la 400 milioane lei.
dccît în 1950, reflectă cu putere dez­ Prin filigranul verde al teiului bătrîn rar s-a pomenit să sc culeagă la hectar A crescut producţia vegetală, în spe­
voltarea substanţiali a industriei în a- Sc văd paloarea lunii şi albul galaxiei mai mult dc 600—700 kg cereale. Nu cia! la grîu şi porumb. In 1963, deşi
ccastâ parte a ţării, unde pe timpul Dar şi perechi dc tineri ce-ndrăgostiţi rănim era bun pămînlul? Ba era! Dar cc pu­ condiţiile dc clima au fost aproape iden­
burghezo-moşicrimii ponderea industriei Ostatcci frumuseţii, ostateci poeziei. tea face ţăranul sărac al salului moldo­ tice cu cele din 1946 unităţile agricole
în economic era cu totul neînsemnata. Şi bolta de-un albastru moldav s-aprinde ca un vean, lipsit dc pămînt şi unelte? Majo­ socialiste au obţinut producţii net su­
Cristal imens sub care Mihai, luceafăr blînd —
Aici. ca şi pretutindeni în patria ritatea zdrobitoare a ţăranilor erau ne­ perioare. In 1946, ţăranii muncitori, lu-
Coboară printre oameni în inimă şi-n gînd
noastră, sc văd efectele concrete ale voiţi să muncească pe pămînturilc mo­ crind pâmîntul în gospodării individuale,
Privind lumina nouă-n cetatea lui dc scaun. şiereşti.
politicii înţelepte a partidului dc in­ cu mijloace rudimentare, nu au izbutit
dustrializare socialistă a ţării. NICOLAE ŢAŢO M IR In 1941, după statisticile oficiale ale să învingă seceta.
vremii, o semănătoare revenea la 125 In condiţiile agriculturii socialiste, în
dc gospodării; iar o scccratoarc la 250 1963, producţia medic dobîndilâ în
Progresul ştiinţei, culturii mai perfecţionate, nici nu putea fi cu 800 kg grîu şi 1.200 kg porumb la
utilaje,
dc gospodării, cît despic alte
regiune a fost mai mare faţă dc 1946
vorba.
hectar.
Agricultura regiunii n-a putut fi smul­ S-a acordat o deosebită importanţă
să înapoierii dc veacuri ticcîi prin ofen­ extinderii suprafeţelor ocupate cu vii şi
Procesul de dezvoltare economică şi cculic, Institutul Pedagogic şi Conser­ forţe ştiinţifice dc care dispune laşul, siva victorioasă a socialismului.
social-culturnlă a regiunii Iaşi sc des­ vatorul dc muzica, învaţă circa 17.000 iolosîrca, complexă şi raţională a bazei Un rol dc scamă în ridicarea agricul­ live/î. fn ultim ii 5 ani, suprafeţele cu
vii şi pepiniere viticole s-au mărit cu
făşoară înlr-un ritm care impresionează dc studenţi Ia cursurile dc zi şt fără materiale şi orientarea centralizată a ac­ turii l-au avut gospodăriile de stat caic
pc localnici, şi cu atît mai mult pc cci scoatere din producţie. De curînd, s-a tivităţii, vor permite atacarea unor pro­ au demonstrat superioritatea muncii pc 26.CC0 hectare, rcfăcîndu-sc substanţial
cunoscutele bazine viticole Cotnari, Bu­
care, vizitîndu-nc, poartă îwcă imaginea dat în folosinţă noul corp al Univer­ bleme de marc însemnătate pentru eco­ suprafeţe întinse, cu mijloace mecaniza­ cium, Huşi; iar suprafeţele ocupate cu
vechiului oraş cunoscut în trecut. sităţii, mărindu-sc astfel substanţial nomic şi cultură ca: studiul multilate­ te, în condiţiile folosirii ştiinţei. Numai pomi s-au extins cu 19.000 hectare. De
Spre a contura măreţia înfăptuirilor spaţiul dc şcolarizare destinat acestui ral al solului regiunii noastre, cu indi­ în ultim ii 2 ani, producţia globală a asemenea, în această perioadă, s-au exe­
realizate pîită acum pc plan cuftural- aşczămînt dc ştiinţă şi cultură. Tincrctu) carea soluţiilor pentru o agricultură pc gospodăriilor dc stat din regiune a spo­ cutat diverse lucrări dc combatere a
ştiinţific în regiune, este bine să punem studios are la dispoziţie laboratoare bine baze ştiinţifice, lărgirea bazei dc poli­ rit cu 25 la sută, iar producţia-marfă cu eroziunii solului pc 78.5C0 hectare.
faţă în faţă situaţia prezentă cu cca utilate, material didactic corespunzător, meri şi a domeniilor lor dc utilizare, 27 la sulă. *
zootehnic
Dezvoltarea sectorului
i
din trecut. biblioteci cu un bogat fond de cărţi istoria dezvoltării culturii materiale în Urmîtul îndemnul partidului, convin­ constituit o preocupare permanenta. In
La laşi, unde au trăit şi au creat scri­ şi reviste. Numai Biblioteca centra­ Moldova, aplicarea metodelor matemati­ gând u-sc dc avantajele muncii în comun prezent, unităţile agricole socialiste din
itori, poeţi şi cărturari ca Ghcorghc lă universitară posedă aproximativ ce în rezolvarea problemelor dc orga­ cu mijloace mecanizate, toţi ţăranii regiune posedă 263.000 bovine (cu 21.000
Asachi, A. D. Xcnopol, M. Emincscu, 1.250.000 cărţi, reviste şi publicaţii din nizare a economici ctc. Parte din obiec­ muncitori au trecut în marca gospodă­ mai mult decit în 1961), circa 200.000
1. Creangă, M. Sadovcanu, clumiştii Pe­ diverse domenii. In trecut, existau la tivele urmărite sc situează în prelungi­ rie socialistă, porcine, peste 8CO.OOO ovine. Grija pen­
tru Poni şi Radu Ccrnătcscu, naturalis­ Taşi numai 4 cămine, unde locuiau iu rea unor eforturi tradiţionale; altele vor O dată cu încheierea colectivizării, tru sporirea efectivului dc animale s-a
tul Grigore Cobâlccscu, compozitorul condiţii improprii 600 de studenţi; în reclama abandonarea unor orientări mai stalul a acordat o atenţie permanentă îmbinat cu preocuparea pentru construi­
Gavrjl Musicescu şi mulţi alţii, exista prezent 18 cămine moderne stau la dis­ vechi, devenite prea înguste şi nccscn- asigurării cu utilaje şi asistenţă tehnica rea unui număr corespunzător dc adă­
acum 25 de ani o asociaţie a licenţiaţi­ poziţia tineretului studios. ţialc pentru cadrul actualei noastre dez­ unităţilor agricole socialiste. posturi trainice şî ieftine. h\ ultimul de­
lor şomeri, cu statut şi comitet dc con­ Sc dezvoltă neîncetat schimburile pe voltări. Astăzi, cele 16 S.M.T.-uri sînt dotate ceniu, dc pildă, în gospodăriile colecti­
Fabrica de mobila din laşi ducere şi o alta organizaţie, dc acelaşi plan ştiinţific între centrul universitar cu 2.523 tractoare, peste 1.100 combine, ve s-au construit peste 3000 grajduri,
fel, a învăţătorilor fără posturi. laşi şi centre similare dc peste graniţă. Acum două decenii erau la Iaşi nu­ 2 S43 semănători, 4.300 pluguri dc trac­ maternităţi, îngrăşătorii, saivane cu o ca­
In anul 1944 era la laşi un singur in­ In ultimii ani, peste 300 cadre didactice mai două instituţii dc artă: Teatrul Na­ tor şi multe alte maşini agricole dc pacitate totala dc aproape 600.000 ca­
stitut dc învăţământ superior — Univer­ şi cercetători ştiinţifici din laşi au ple­ ţional şi Filarmonica. Acestora li s-au înaltă productivitate. Ca urmare, gra­ pete de vite.
sitatea — cu aproximativ 2,500 dc stu­ cat în schimb dc experienţă şi la dife­ adăugat, în anii puterii populare Opera dul dc mecanizare a lucrărilor în gos­ In 1963, producţia-marfă totală, rea­
denţi. rite reuniuni ştiinţifice internaţionale. dc stat şi Teatrul dc păpuşi, — colecti­ podăriile colective a crescut conside­ lizată din sectorul zootehnic din re­
^ p p o - l i l f u r a t Evoluţia învăţămînlului superior din O contribuţie preţioasă Ia rezolvarea vele artistice, rcalizîml spectacole de un rabil. giune a fost de J74.000 hi. lapte (cu
vechiul centru universitar al ţării re­ unor probleme de interes general şi re­ apreciat nivel artistic. In prezent, în fiecare gospodărie co­ circa 250.C00 hi. mai mult dccît în
Măreţul edificiu ieşan, care adăpostea
flectă puternic grija partidului şt a gu­ publican aduce Filiala locală a Acade­ lectivă din regiune lucrează cel puţin 1955); aproape 900 tone lină; peste
Nu tare de mult, înlr-un zori de Dar rezultate demne de lauda vernului pentru formarea unui cît mai miei Republicii Populare Romînc, care pe vremuri justiţia şi administraţia re­ uu inginer agronom, iar la 3—4 gospo­ 24O.CC0 tone carne.
ziua, pe cind in dumbrăvile îmbel­ exista numeroase şi în Pribeştii din mare număr dc cadre dc specialitate, dispune dc 3 institute şi 2 centre de gimului burghezo-moşicresc, este acum dării colective, — un medic veterinar,
şugate de verde frunza abia se deş­ păr(ile Vasluiului şi la Tîrzii din ra­ temeinic pregătite în diferite domenii cercetări. Toate eforturile dc cercetare Palat al culturii. In această clădire sînt precum şi numeroase cadre medii. Cele Oamenii dc ştiinţă din Iaşi — aca­
adăpostite filialele locale ale uniunilor
teptau, printre candelabrele albe ale ionul Huşi şi la Motca Paşcanilor şi de activitate. sînt îndreptate spre o problematică ac­ dc creaţie. 5 centre şcolare agricole şi cele 12 demicieni, cercetători ştiinţifici, cadre
castanilor şi ale cireşilor sălbatici, în părţile Hîrlâului, la Cirja de la Astăzi, în cele 6 Institute dc învlţa- tuală, i'zvorîtă din realităţile dcsăvîrşi- Sc cer adăugate, în sfîrşît, şi alte aşe­ şcoli profesionale dc mecanizatori agri­ didactice de la Institutul Agronomic —
au dat pînă
coli din regiune
acum
privighetorile amatoare, pitpalacii şi apa Elanului, în multe locuri, ceea mînt superior — Universitatea „A l. I. rii construcţiei socialismului în patria zăminte de cultură şi artă înfiinţate în aproape 600 dc absolvenţi: tehnicieni participă la dezvoltarea agriculturii re­
giunii laşi şi a celorlalte regiuni din
mierlele, am poposit la lotul zooteh­ ce a făcut şt face ca lumea satelor Cuza". Institutul Politehnic, Institutul noastră. anii regimului nostru dcmocrat-popular, agronomi, horticultori, maiştri zootch- Moldova, acordînd consultaţii, cxpunînd
nie de la Polîngeni, al gospodăriei de pe plaiurile Moldovei sa ajungă Agronomic, Institutul Mcdîco-Farma- Coordonarea activităţii importantelor ca dc exemplu: Muz.cul U nirii, Casa dc nişti, veterinari, mecanizatori. conferinţe sau abordînd probleme ac­
agricole colective a Movilenilor dm .1 se bucura de îmbelşugate şi de cultură a sindicatelor, Casa de cultură Colectiviştii sînt dornici să cunoască tuale ale agriculturii. In felul acesta, ne
regiunea laşi. binefacerile culturii noastre socia­ a tineretului din laşi. Teatrul dc stat cît mai temeinic metodele avansate dc aducem contribuţia Ia munca plină de
Pe hudiţe ‘mea jilave, colectivişti/ liste. din Bîrlad, casele raionale dc cultură, munca în agricultură. Numai în 1963- entuziasm şi energie a sătenilor din re­
se Îndreptau matinal cu sjpile in Ca pretutindeni în (ara. în satele noi unităţi cinematografice în toată re­ 1964 cursurile agrozootehnice de masă giunea laşi, care îşi făuresc o viaţă nouă,
spate, pîlcuri-pilcuri, la întreţinerea regiunii laşi. altă dată trăind în ig­ giunea. cu durata dc 3 ani au fost urmate dc îmbelşugată.
acad. CRISTOFOR SIMIONESCU
Prof. univ. CUNST. PÎNTEA,
culturilor prăşitoare. norantă şi supenli{ie şi anchilozate preşedintele Filialei Iaşi a Academici aproape 65.000 dc cursanţi.. rectorul Institutului Agronomic
Datorită tuturor acestor măsuri, cît
La grajdul in lata căruia am ză­ de o dramatică şi păgubitoare iner­ R.P. Romînc şî muncii însufleţite a colectiviştilor, din laşi
bovit, tocmai se isprăvea, în acel ţie. au ajuns de povesle — mai ales
ceas al dimineţii, mulsul vacilor, iar pentru cei mai tineri — şi harapni­
acestea, vreo doua sute douăzeci cul de odinioară al vechililor şi na-
l.i număr, dintre care 131 cu lapte, gaica boierului, tina şi mizeria fizio­
r> porneau la păscut. mai toate in- logică, semnătura cu degetul, tă­ A S S 1 9 6 4
lâ(iş/ndu-se iru/)eşe. Intre îngrijito­ măduirea bolilor cu ajutorul babe­
rii ce ne-au îniîmpmat cu căldările lor descintătoare şi celelalte multe
Reporterul din trecut, dornic s| rea­
pline-ocbi l-am deosebit pe mulgă­ amaruri. lizeze o prezentare a laşului, recurgea preocupărilor prezente şi totodată, mîn- Aşa precum a fost, laşul ramific şî azi
drii ale ieşenilor, oraşul cunoaşte febri­
torul fruntaş Costache Plugarii şi am La Movileni, şi nu numai acolo, cat putea mai mult la hrisoave, ocs- litatea marilor şantiere. Autobuze ne­ un oraş a| vegetaţiei bogate, izbucnind
cunoscut o şi pe solia acestuia, Ele­ se desluşesc azi in culorile lor albe, cria lumina irizată dc peste podgoriile obosite aleargă pc zeci dc kilometri dc năvalnică fie în jurul istoricului Palat
na. înainte vreme, după cile istori­ salbe ademenitoare de noi şi co­ din jurul oraşului şî termina cu ilustra­ asfalt, dc la Bucium pinâ la Vînători, al lui Ştefan Cel Marc, fie încadrind
sesc rînd pe rînd amîndoi, aveau chete case întemeiate gospodăreşte rea citorva personalităţi culturale. Ora­ din patriarhalul Păcurari pînă sus în visătorul tei al lui Lminescu. H orticul­
iic.isa o văcuţa, o coaja de văcufă şi trainic ; peste meleaguri se înaltă, şul cu urbanistica, viaţa şi aspiraţiile livezile Tomcşiilor, dc la Complexul cu torii merg mină în mină cu construc­
torii. Şi dacă blocurilc-tum înmulţesc
cu pulpa cit o ridiche, şi care. tru­ însemnînd în lung şi lat regiunea, lui? Era suficienţi eticheta de „cetate furnale, ca nişte tuburi dc uriaşă orgă îndrăzneala desenului liniar, trăgînd în
dită, pusă deseori şi la jug ori la ştîlpii liniei de înaltă tensiune ai bătrînâ" şi cîtcva versuri despre Bah- pînă în geana împădurită a Mirosl.avci, fiecare dimineaţă noî dungi dc culoare
plug. abia de umplea o strachină de sistemului energetic naţional; s-au lui. cu pepiniere şi şcoli agricole... Ieri s-a veselă tot mai sus şi dacă priveliştea c
lapte. nu mai mult decit de la n durat şi se durează mîndre localuri Şi iată că laşul devine astăzi uu oraş deschis noua linie de tramvai piuă iu echilibrată de tonurile grave ale cons­
capră. De asta data, Elena Plugnru de şcoli, 'cămine culturale cu săli modern crcscînd zi dc zî sub ochii noş­ poartă Ia „Mase plastice", azi se inau­ trucţiilor industriale, printre ele rîdc
c mîndră că de la una din cele 14 încăpătoare unde se f/n şezători şi tri, el este un adevărat oraş al culturii, gurează un nou traseu dc autobuze pînă paleta răzoarelor şi plantaţiilor tinere
în gara Nicolina, prin noul bulevard
vaci, de care împreună cu bărba- forţă industrială în continuă creştere şi Unde era astă toamnă doar moloz
unde rulează filme ori se tin con­ aspiră în acelaşi timp spre tinereţe, plină Dim itric Cautcmir, mîiuc,.,. cîtc nu sînt
tu-su se îngri/eşle. capătă zilnic 27.5 ferinţe'; s-au construit dispensare dc elan, cum c însăşi viaţa. proiectate pentru mîinc? răscolit dc excavatoare, în primăvară au
/s£ lapte Şi ca. de pilda, in ajun fru­ bine utilate şi case de naştere ; se Zvelţi, albăstrii, stâlpii dc înaltă ten­ înflorit nu numai gingaşe corole de la­
lele, ci dă în floare teiul adus din co­
Este justificată deci preocuparea dc
muşica a slobozit chiar 25. In ra- vad agrafele antenelor de televi- astăzi a ieşenilor dc a întocmi şi aplica siune coboară pante, urcă prin vii, afili­ dri, cu uriaşu-i gavanos dc rădăcini, sau
/)ort cu buna lor purtare de grijă ziune. un plan dc sistematizare a oraşului lor ind către oraşul dc pc coline; sc lucrea­ îşi leagănă candelabrele cu parfum cas­
zilnica şi cu producţia ob[inuta, dc a discuta in foaierele teatrelor cl- ză la instalarea noii reţele telefonice tanul transportat în noul cartier de
solii Plugarii au realizat anul tre­ Mai bine. din ce în ce mai ele­ belc machete expuse, dc a rîvni spic un pentru deservirea miilor dc noi abonaţi; braţul macaralei.
cut 70b zile-muncă. pentru fiecare gant şi mai cu gust, se îmbracă lu­ peisaj specific laşului nou. Cartiere în­ conducte cît stejarii centenari coboară In Ia,ui nou şcolile dc beton şî cleş­
din ele primind produse agioali- mea, mai sănătoşi sînt copiii şi par­ tregi dc cocioabe măcinate dc mlaştini în sol pentru ultim ii metri ai conductei tar cresc odată cu blocurile tinerelor
melare şi bani, evaluate la 32,80 că mai Inimoşi, mai cu sîrguinfâ trec pc nesimţite în uitare, făcînd loc de aducţiuuc de l.\ Prut cc va purta nu­ cartiere, iar copiii înfloresc odată ru
lei. la învăţătură ; din mai nici un loc construcţiilor luminoase, confortabile. mărul doi... garoafele şi sc avhuă spre ccr laolaltă
nu lipseşte cartea. Sînt semne edifi­ Peste 7.000 dc apartamente moderne îşi Centura urbanistică înmănunchează cu plopii mlădicşi.
Hărnicia şi pricejierea lor le-au cat oare că, sub lumina dătătoare de AURFL LCON
schimbat radical traiul şi le-au în­ oglindesc geamurile mari în soarele aces­ şi comunele limitrofe, linia şi asfaltul
v fa fj «1 so,ire/i// civilizaţiei şi culturii tei veri de aniversare. Se produc parcă nu mai fac deosebire între oraş şi sat.
destulat Ccisj ci/ cele de trebuinţă, noastre socialiste, salul zilelor noos- peste noapte schimbări cc au miracolul In ultimul an au mai fost electrificate
PAGINA REALIZATA DE RE­
după cum au dat şi dau de dul­ t:e a dat de gustul vie{ii dm ce în scenelor turnante. încă ICO sate, au fost turnaţi zeci dc DAC ŢIA ZIARU LU I „FLACA-
Mărgini; în cele patru puncte cardi­
ceaţa vie (ii socialiste şi ceilalţi co­ ce mai prospere şi mai fericite, că­ nale de obiective concrete: Fabrica dc Uiiomctri dc asfalt. RA IAŞULU!" ÎN COLABORA­
tre care ne călăuzeşte fără de greş Unde le-ai refugiat tu, icşanulc de
lectivişti ce alcătuiesc această gos­ ulei la capătul zonei industriale, Fabri­ altă djtă, cel care niciodată nu aveai RE CU CORESPONDENTUL
partidul clasei muncitoare, Partidul REGIONAL AL AGENŢIEI
podărie fruntaşă din regiune şi care Muncitoresc Romîn. ca dc antibiotice, Cetatea universitară motiv dc grabă şi pe care te ironizau ROMÎNE DE PRESA „ACER-
foiletoanele vremii ca pc un ins al iner­
lucrează în alte sectoare. ION 1STRAŢE In podgoriile G.A.S. Cotnari. în Copou şi Complexele vinicole în Bu- ţiei? PRES"
cium-chintczenţă şi îmbinare a tuturor