Page 66 - 1964-07

RECOLTAREA CEREALELOR
P
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢl-VAtROLETARI DIN TOATE / A HI r.E. u m il- V A i

G.A.C. evidenţiate
COLECTIVIŞTI, MECANIZATORI DIN G.A.S. Şl Ş.M.T. DESFAŞU-
RAŢI LARG ÎNTRECEREA SOCIALISTA PENTRU STRlNGEREÂ LA TIMP
raion
Şl FĂRĂ PIERDERI A RECOLTEI DE CEREALEI
In ultimele zile o marc parte a gos­
FOLOSIŢI CU ÎNTREAGA CAPACITATE DE LUCRU COMBINELE
w i m & m s s podăriilor agricole colective din raio­
Şl TRACTOARELE! iN VEDEREA COMPLETĂRII BAZEI FURAJERE nul Haţeg au obţinut rezultate bune la
recoltarea cerealelor. Merită subliniată
STRiNGEŢI CU GRIJA TOATE NUTREŢURILE Şl ÎNSAMiNŢAJI FE SU- in această privinţă priceperea cu care
i f i PRAFEŢE C(T MAI MARI PORUMB PENTRU MASA VERDE Şl SILOZ IN colectiviştii din Toteşti şi Haţeg au ştiut
să-şi organizeze munca. Drept rezultat,
CULTURA DUBLAI pînă acum la gospodăria colectivă amin­
tită griul a fost recoltat de pe 304 hec­
tare, iar la cea din Haţeg de pe 112
ANUI NR. 2974 MIERCURI IULIE 1964 4 pjginl, 20 bani hectare, în proporţie de 76 şi respectiv
S trîn g re c o lta ioasc. Avansate cu lucrările de seceriş
77 la sută din suprafaţa ocupată cu pă­
sînt şi G.A.C. din Ruşi, Bretea Rorni-
d e |» e u l t i m e l e s u p r a f e ţ e
nă, Dcmsuş şi Peşteana unde cu tot tim ­
P iu erţm iea i u f n t t t i i ln acest an, gospodăria agricolă co­ limclc suprafeţe a început şi treieratul pul ploios aceasta lucrare s-a realizat
în proporţie de 33 — 38 la sută.
lectivă din Deva arc însămînţatc cu pă- orzului recoltat manual. In acest scop Printre alte lucrări efectuate zilele
ioasc 440 hectare. Existînd o preocu­ au fost organizate trei arii, fiecare fiind acestea pe ogoarele colectiviştilor din
pare susţinută pentru buna organizare a dotate cu tot cc este necesar pentru raionul Haţeg, se numără arăturile de
<944 muncii şî folosindu-se tractoarele şi buna desfăşurare a muncii. vară şi însămînţatul porumbului fura­
'Â AI IN CINSTEA MARII SĂRBĂTORI combinele la întreaga lor capacitate de Important de amintit este şi faptul jer pe 63 hectare. In rindul gospodării­
lor colective avansate cu aceste lucrări
23 lucru s-a reuşit ca pînă ieri seară să se că pînă ieri scară colectiviştii din Deva se numără G.A.C. din Bretea Strei cu
de
au transportat în baza
sirîngă aici recolta de păioasc de
pe
recepţie
390 hectare. O contribuţie importantă aproape jumătate din cantităţile de ce­ 27 ha arături din care 21 ha. însămîn-
la obţinerea acestui succes au adus-o şi reale rcprczcntmd muncile S.M.T. şi ţatc şi G.A.C. din Ruşi cu 20 ha. arate
din care 16 ha îusăminţatc cu porumb
M în d r ia c o le c tiv u lu i - cei 80 de colectivişti care zi de zi au obligaţiile contractuale către stat. furajer.
participat la strânsul manual al recoltei.
Paralel cu recoltatul $-a muncit şi la ing. lO AN POPA PETRE FARCAŞIU
balotatul paielor de grîu cu ajutorul corespondent corespondent
c a lit a t e a unei prese mecanice, lucrare care pînă
acum s-a executat pe o suprafaţă de 40
hectare. Tot pînă la data amintită au şi
in magazinele de specialitate sînt toc tate a fost respectat întocmai, la mingi fost însămînţatc cu porumb furajer 16
mai mult solicitate produsele de maro* s-a realizat 98,72 la sulă, faţă de 98 hectare. Concomitent cu bătălia ce se
cliinăric, confecţiile de piele şi materia­ planificat, iar la haine din piele calita­ dă pentru strîngcrca recoltei de pe ul-
lele sportive, produse ale fabricii „Că­ tea a fost îmbunătăţită cu 9,48 la sută.
prioara*4 din Sebeş. Şi la celelalte sortimente,‘ pici şevrete,
Aprecierea de care se bucură produ­ pici meşină şi piei pentru haine, indicele De ce numai
sele fabricii in rindurile cumpărătorilor, de calitate a fost cu mult depăşit. Pe
apreciere pe deplin justificată, a fost lingă aceasta, în primul semestru s-au
ciştigată de lucrătorii fabricii prin realizat 101.000 Ici economii la preţul 42 la sută ?
strădaniile depuse pentru ca toate pro­ de cost, faţă de 60.000 lei cît prevedea
dusele să fie numai de calitatea l-a. în­ angajamentul luat în cinstea zilei de 23
drumaţi de organizaţiile de partid, ci August. Colectivul fabricii arc cu ce se Gospodăriile agricole colective din ra­
au aplicat în producţie măsuri eficiente mîndrî. Produsele sale fiind de bună ionul Sebeş au de strins recolta de grîu
care au dus (a îmbunătăţirea calităţii editate, sînt căutate tot mai mult de de pe 12.533 hectare. In ultimele zile
produselor. La poşete, indicele de cali­ cumpărători. timpul a devenit favorabil executării
acestei lucrări şi aici. Totuşi, ritm ul în
care se recoltează este încă ncsatisfăcă-
tor. Cînd spunem acest lucru ne referim
J J D i i r p i l 1 9 la faptul că deşi în gospodăriile colec­
tive din acest raion lucrează 90 de com­
bine şi tot atîtca tractoare, acestea nu
}C D
reuşesc să-şi realizeze norma zilnică de
In echipa condusă de tovarăşul Ştefan Senalovici se obişnuieşte ca V O R B E S c u ra n t recoltare. Au fost zile cînd s-a mers cu
C
înainte de începerea lucrului să se discute amănunţit sarcinile ce tre­ un ritm de numai 271 hectare faţă de
norma stabilită (circa 360 ha.). Dacă ţi­
buie îndeplinite, m oc/ul cum trebuie organizată munca. Rezultatul? Munca lor n-arc măreţia prometeică. şitul semestrului. La bilanţ s-a con­ nem scama că în cele 271 hectare sînt
Muncitorii din această echipă folosesc din plin timpul efectiv de lu­ Ei nu stăpîncsc nici focul, nici meta­ statat că la jutobaza „H 3“ consu­ incluse şi suprafeţele recoltate manual
lul incandescent. Nici tainică nu este mul specific de carburanţi a fost re­ vom vedea cît de încet se acţionează
cru şi obţin cu regularitate succese. De aceea colectivul sectorului de
ca a oamenilor ce înving întuneri­ dus cu 73.515 litri benzină, cantitate pentru strîngcrca recoltei de grîu. In
exploatare Lonea de la I F. Petroşani îi apreciază şi stimează. cul adîncurilor creîmlu-şi cu price­ cu care, reţineţi, se pot transporta pe multe unităţi agricole socialiste din
pere şi curaj drum prin încreme­ distanţa Deva — Petroşani 36.757 acest raion există încă reţineri faţă de
nire. Are totuşi ceva comun cu mun­ tone mărfuri. începerea din plin a secerişului. Din Pînă ieri la gospodăria colectivă din Henig, raionul Alba, recoltarea
MINERII ÎNSCRIU NOI SUCCESE ca minerilor, a furnaliştilor şi a oţc- Cei peste 73.000 litri de benzină c- această cauză proporţia de recoltare a griului s-a făcut pe o suprafaţă de 59 ha din cele 333 ha ocupate cu aceas­
larilor. Acest „ccva“ se numeşte en­ conomisiţî, mai au o semnificaţie. Ei griului pe raion era la 21 iulie de nu­ tă plantă. Restul suprafeţei a avut o mai mică expunere la soare. Ca urmare,
mai 42 la sută. Pe majoritatea tarla­
tuziasm. El creşte de la o zi la alta, contribuie la marca luptă ce o dau aici grîul nu a ajuns încă în faza de coacere corespunzătoare. Pentru ca şî
Şi în această lună munca în abataje oamenii muncii din patria noastră lelor unde nu se poate recolta mecani­ de pe această suprafaţă recoltatul să poată fi executat in timpul optim, to­
Cu fiecare zi ce trece minerii Văii de la o lună la alta. zat grîul a ajuns în pîrgă ceea ce im­
Jiului înscriu pe graficul întrecerii noi se desfăşoară în ritm susţinut. In cele I-am întîlnît peste tot în regiune, pentru reducerea preţului de cost al pune trecerea imediată la recoltarea ma­ varăşii Nicoară Roman, preşedintele gospodăriei colective, loan Albii, pre­
succese. îndrumaţi de organizaţiile de 20 de zile care s-au scurs din această produselor şi ridicarea continuă a ni­ nuală a acestuia. De asemenea, se cere şedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal şi Ciufu-
p irtid , ci aplică în producţie noi mă­ lună, minerii din Valea Jiului au adău­ conducînd cu atenţie autocamioane ce velului de trai. ca toate combinele să fie mai judicios tlea», inginerul agronom al gospodăriei (aşa cum reiese şi din fotografia de
turi care duc la creşterea productivită­ gat plusului de cărbune dat peste pU» poartă discret însemnul „H 3". In Cifrele vorbesc de la sine despre oa­ mai sus), controlează mereu stadiul de coacere a griului.
în primul semestru încă 5.006 tone. In limbajul lor „H 3" înseamnă Auto­ folosite astfel ca viteza zilnică de lucru
ţii muncii. menii care înfruntînd canicula zilelor
felul acesta au totalizat 68.726 tone baza l.R.T.A. Petroşani. Poate. în planificată să fie realizată şi chiar de­
Preocupaţi de sporirea vitezelor de fierbinţi, sau spintccînd întunericul păşită. ln această direcţie se cere un
avansare în abataje, minerii din exploa­ de cărbune cocsificabil şi energetic ex­ goana maşinii, sau orbit de lumi­ nopţii, strunesc cu pricepere ş« mă­ sprijin mai operativ şi din partea consi­ Din îndemnul
tările Văii Jiului au extins iniţiativele, tras în acest an peste sarcinile plani­ nile farurilor, nu i-am recunoscut pe iestrie zeci de cai putere in lungul şo­ liului agricol raional caic prin specia­
..Două cîmpuri de cărbune pe schimb, ficate. Doru Cîmpeanu, pe Aron Boţindcan, selelor. Despic aceia care în garaj sau
in fiecare aripă de abataj cameră" pe Grigore Vlad, pe Emilian Negrilă pe canalul de revizie şi reparaţii se liştii de care dispune trebuie sa urmă­ conştiinţei
. Două fîşii pe zi“ în abatajele fron­ Demne de remarcat sînt rezultatele sau pe Dumitru Drăgan. Dar, am re­ întrec pe ci înşişi rcdînd circulaţiei rească mai îndeaproape strîngcrca grab­
tale. S-a reuşit astfel ca în primul se­ frumoase obţinute de minerii din Vul­ cunoscut însemnul : „H . 3“ . maşinile „căzute". Despre brigada lui nică şi fără pierderi a întregii recolte Simeni cu toţi martorii unor mari în­
can, Lonea şi Uricani care, dcsfăşurîiid făptuiri in toate domeniile de activitate.
mestru, pe întregul combinat, să se Despre munca colectivului de la losif Bany, despic munca plină de de grîu.
larg întrecerea în întîmpinarea celei O dată cu aceasta s-a format şi o con­
realizeze o creştere a vitezei de avan­ „H 3" am întrebat şi pe tovarăşii din pasiune a meseriaşilor loan Motrici, ştiinţă nouă, înaintată de întrajutorare
de-a XX-a aniversări a eliberării, au
sare de 7,6 m în abatajele cameră şi conducerea întreprinderii regionale de Gheorghe Zăvoianu, Ştefan Binţinţan între oameni. Donatorii onorifici de sîn­
dat patriei peste plan în numai 20 de transporturi auto Hunedoara-Deva. şi Octnvian Farcaş, despic inovatorul
«îi se înregistreze o creştere de 1,2 la ge săvîrşcsc un act de înaltă umanitate.
zile, 3.540 tone de cărbune, dintre care „S-ar putea spune multe — s-a răs­ Iuliu Şich, despre toţi vorbesc cifrele. La tîrgul Cuvintele laminatorului Eugen Bocoş
tuta în abatajele frontale. Cele mat
19-16 tone şi respectiv 1.010 tone de puns. — Multe pentru că multe sînt Ei iu i parcurg kilometri, nu transpor­ de la C.S. .Hunedoara exprimă cum nu
bune rezultate au fost obţinute de ex­ faptele. La noi faptele se concreti­ tă mărfuri, dar entuziasmul muncii de la Găina se poate mai bine noul tip de relaţii
ploatările miniere Uricani, Lupeni şi cărbune cocsificabil şi energetic. morale cc s-au stabilit intre oameni.
zează în cifre. Ele vorbesc de la sine” . lor dă viaţă, trăinicie, siguranţă au­
Lonea care şi-au întrecut cu mult sar­ N. TR A IA N Să le consemnăm : în primul semestru tovehiculelor. Ce l-a îndemnat să devină donator da
cinile planificate. corespondent au fost transportate peste plan La Autobaza „H 3“ Petroşani mun­ Siderurgiştii din Călan sînt iubitori sînge?
101.146 tone mărfuri. Această canti­ ca oamenilor n-are măreţia prome­ pasionaţi ai turismului. Cu autocarele „Lucrez ca laminator de mai mulţi
O.N.T. „Carpaţi", simbăta sau dumini­ ani. Iu munca noastră sînt numeroase
cu
tate a fost transportaţă numai
CU DOUA ZILE MAI DEVREME maşini de 3 şi 4 tone. La rezultatele teică a acelora care stăpîncsc furna­ ca, ei pot fi întîiniţi străbătind drumu­ exemplele în care un schimb sar. o
lele şi oţelâriilc Hunedoarei de foc.
rile ţării pentru a vizita cele mai im­
echipă sare in ajutorul altor tovarăşi de
primuluj semestru, conducătorii auto Nici tainică nu este ca a minerilor portante centre industriale şi locuri is­ muncă". Căliţi şi formaţi la înalta şcoală
nu mai adăugat în primele 19 zile din Valea cărbunelui sau din Poiana torice din ţară, cele mai atrăgătoare a producţiei, laminatorilor Ic-a fost mai
Lucrătorii echipei de reparaţii maşini tate a lunii să execute cu 2 zile mai dîn această lună încă I 600 tone măr­ puncte turistice. uşor să înţeleagă spiritul de solidaritate
unelte din secţia mecanică a Uzinei devreme reparaţiile unui strung paralel, furi în plus faţă de plan. Aici ni s-a Ruscă. Dar arc ceva, un numitor co­ Zilele trecute un grup format din faţă de cei aflaţi în suferinţa. Cînd au
„Victoria" din Călan şi-au propus ca a unei maşini de frezat radiatoare şi mun cu munca furnaliştilor, a oţc- peste 120 muncitori, ingineri şi tehni­ fost solicitaţi, peste 180 s-au înscris, vo­
a unei raboteze. Pe lingă aceasta, lu­ făcut o precizare : „N u cunoaştem larilor, a minerilor. Acest „ceva*4 se cieni de la U. V. Călan a plecat, cu luntar, în rîndul donatorilor de sînge
obiective principale ale întrecerii so­ crătorii Elorian Truţă, loan Eros, loan încă realizările coloanei caic se află
cialiste, scurtarea timpului de reparaţii numeşte entuziasmul cu care lucră­ trei autocare, la tradiţionalul târg de onorifici.
Mtintcanu II, Dumitru Bocan, Liviu în regiunea Banat pentru a sprijini pe muntele Găina. Făcînd o scurtă pauză. Eugen Bocoş
şi îmbunătăţirea calităţii lucrărilor exe­ Mânu şi alţii, au executat lucrări caic torii Autobazei „H 3" Petroşani în- Excursia fiind bine organizată, parti­ îşi continuă gîndirea. „Datorită unor în-
cutate. Organîzîndu-şi bine munca şi campania de vară. Dar au fost trimişi timpină marea sărbătoare a lui Au­ cipanţii au petrecut clipe de rccrcerc tîmplari petrecute în viaţa tovarăşilor
au trecut cu bine examenul de cali­ băieţi buni,,.*. Semnificativă preci­
folosind din plin timpul de lucru, tate. zare. Şi am mai reţinut o cifră care gust 23. plăcute, atrăgătoare. de munca, vecinilor mei, m-am convins
membrii echipei conduse de Eronlin că de multe ori pentru redarea vieţii
ALEXANDRU TUZA a crescut lună de lună pînă la sfîr- S. POP T. ALEXANDRU unui om, pe lingă îngrijirile medicale,
Pescar» au reuşit ea în prima jumă­ corespondent corespondent este nevoie de sînge. De mult sînge.
Pentru un moment mi-am pus întreba­
rea: cui va folosi sîugelc meu? Va şti
oare vreodată persoana respectivă că eu
Orieînd — la datorie din cele cîteva mii de care tînărul pi­ comannantuS staţiei Aviasan din Deva. altui om şi lucrul acesta merită să-l
am ajutat-o? Răspunsul l-am prim it ime­
diat. Sîngcle donat de mine
slujeşte
lot s-a achitat cu cinste şi răspundere.
Împreună cu el mai lucrează încă 3
piloţi, 2 mecanici, un felcer, un tehni­
Ajuns la Deva, >c îndreaptă obosii
spre casă. In faţa blocului 7, unde s-a cian de acrodroamc, un dispecer, şo­ fac**.
mutat de curînd, îl înlîmpină soţia şi feri ctc. Minat de aceste considerente şl senti­ Vocea caldă şi fluida a tlîsa-
cei doi copii: Cristian şî Mariana. Cel In 195> regiunea Hunedoara era de mente umanitare laminntorul Eugen Bo­ bctci Bende a răsunat pe multe
coş împreună cu soţia lui sînt astăzi
L iniştea este spartă de zgomotul la nnnşă au apărut broboane de su­ din urmă renunţă şi la trccătoarea prin mai marc îi sare bucuros în braţe. scrvi;ă de un singur avion sanitar. in fruntea donatorilor de sînge. Este un scene din regiune. Dar, parei
motorului. Pe aeroportul Scu­
niciodată nu s-a auzit atît
d
Astăzi staţia Aviasan Deva are în do­
„Bine-ai \cnit, tăticule ! Azi a fost un
doare. Mîinilc îi sînt transpirate. Se
teşti lieamătul muncii a înce­ şterge şi-şi scoate o foaie de hirtic din care se strecurase dimineaţă şi caută timp aşa de frumos! Hai repede să-mi tare 7 avioane şi o autosalvnre. act ce exprimă înaltul grad de con­ Iruinos ca la faza interregionali
o pătrundere prin Valea Jiului, li reu­
put o dată cu ivirea zorilor. Pentru acrodmă (carnetul de bord al avionu­ şeşte. Bolnavul, a cărui speranţă ime­ termini portretul4*. Pentru a cunoaşte activitatea febrilă ştiinţă al omului înaintat al zilelor noa­ a celui de al VH-lea concurs p
piloţi şi mecanici se anunţase o zi fruc­ lui). Pe ea arc notate două coloane de diată se afla în mîinilc pilotului, îi In casă îl aşteaptă o nouă activita­ desfăşurată în slujba vieţii de acest stre. ţară a form aţiilor artiştilor ama­
tuoasă. Dispecerul de serviciu întoc­ semne. In dreptul rubricii „D in A r­ trimite un zîmbet crispat. „N u-i ni­ te. Pereţii apartamentului sînt împo­ harnic colectiv de muncă să dăm grai D O IN A GHERMAN tori la care a participat de cu­
meşte foile de zbor, primeşte buleti­ deal spre şes*4, mai trage o liniuţă. Este mic, prietene. Ajungem curînd. Nu cifrelor: In 1957, cînd s-a înfiinţat sta­ corespondentă rînd.
nul meteorologie, trece in ordinul de a 1.400-a. ln limbajul cunoscut numai mai avem mult...“ . La punctul termi­ dobiţi cu 22 picturi în ulei şi 10 în ţia permanentă, s-au efectuat 500 orc
acuarelă, lucrate de el. Intr-un colţ al
misiune traiectul: Dcva-S.biu-fîucu- de pilot, ca înseamnă a 1.400-n tre­ nus sînt aşteptaţi de o autosalvnre care de zbor pentru transportarea a 200
rcşti-Consianţa şi retur. încărcătura: cere peste munţii Carpaţi. Semnul dis­ transportă pe cel suferind la clinica de camerei de lucru, lingă şevalet, sînt bolnavi şi 230 kg. sînge şi plasmă, me­
copii între 7 şi 15 ani, ce merg in cret mai arc însă şi o altă semnifica­ specialitate. otinduite cărţi de fizică, matematica, dici specialişti şi însoţitori. In 1963 T E L E G R 4 M 4
staţiunile de pe litoralul Mării Negre ţie: în lumea aviatorilor străini, zbo­ Pilotul decolează apoi spre aeropor­ chimic. Munca de creaţie, ca pictor, piloţii din Deva au efectuat 1.600 orc
Spre ştart se îndreaptă două avioa­ rul peste Carpaţi reprezintă o perfor­ tul de bază. Deasupra cheilor Turzii, o împleteşte cu pregătirea examenului de zbor, au transportat 320 bolnavi,
ne — ambele bimotoarc. Tinărul pilot manţă deosebită. Numeroşi piloţi de primeşte o altă radiogramă: „Bolnavul de admitere la un institut de învăţă- 200 însoţitori, 490 copii la staţiunile Tovarăşului WLADYSLAW GOMULKA
Lehoczki loan trage lingă T-cu. Veri­ lînie care trec graniţele ţării spre Bu­ adus astăzi de la Bucureşti a fost sal­ mint superior. halneo-climatcricc, au paraşutat în lo­
fică încă o dată motoarele şi zecile de chi eşti ori Constanţa, obişnuiesc să ele descrise mai sus sînt fap­ curile greu accesibile din regiunea prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit
becuri şi butoane de la tabloul de cc.iră dispecerului de la punctul de vat. Familia, medicii, vă transmit mul­ C te trăite de unul din oame­ noastră 800 kg. sînge, plasmă şi însem­
bord. frontieră aprobarea pentru a trece ţum iri". nii căruia partidul le-a încre­ nate cantităţi de medicamente. Dato­ Polonez
„Sînt Marin Radu Dumitru, sînt Ma­ munţii cu ultimul eşalon din timpul încă o misiune a fost îndeplinită cu dinţat misiunea de a străbate cerul pa­ rită felului conştiincios în care s-a
rin Radu Dumitru. Permiteţi decola­ zilei, pentru a evita întilnirca neplă­ succes. Zborul acesta, este numai unul triei la bordul păsărilor argintii. Este achitat de misiunile încredinţate, co­ Tovarăşului ALEKSANDER ZAVADZKI
rea ?“ . cută cu perturbaţiilc atmosferice de preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone
Plin eter, i se transmite aprobjrea deasupra lor. Pentru Lehoczki însă lectivul staţiei păstrează de 4 ani titlul
de zbor. La cîtcva minute se avîntâ lanţul Carpaţilor nu mai constituie o de fruntaş pe ţară. Unul din piloţi arc Tovarăşului JOZEF CYRANKIEWICZ
în văzduh şi celălalt avion pilotat de „problemă" de mulţi ani. „E un zbor f insigna pentru „ 1.000 orc de zbor par­
Gheorghe Şuba. mai greu, dar tare plăcut şi instruc­ curse fără accidente sau incidente**, iar preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Polone
Deasupra aeroportului din Sibiu sta­ tiv *4 — obişnuieşte să răspundă celor mecanicul Dumitru Costin a fost de­
bilesc legătura cu pămîntul. „Luaţi ce se află la „prima trambulină". Dragi tovarăşi, V A R Ş O V IA
înălţime de rezervă. Pe Valea Oltului După două orc şi 15 minute, iată-l corat cu Ordinul Muncii clasa a Il-a
a intrat un front de furtună** — li se făcind turul de pistă reglementar pe pentru serviciul ireproşabil prestat pe Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Co­
comunică de jos. deasupra Constanţei. Abia apucă să acrodroamc în cei aproape 30 de ani mitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. al Consiliului de Stat,
taie contactul şi este chemat de dispe­ al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romînc, al poporului romîn
Intilnirca cu norii ameninţători are de muncă. şi al nostru personal, vă transmitem dv. şi, prin dumneavoastră poporului
loc la circa 2.000 de metri. Avionul cer. Sînt fapte şi oameni înşiruite pro­ polonez, un cald salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări.
in tri dintr-o dată în bezna cuntulo- — Am prim it o radiogramă de la Poporul romîn împărtăşeşte din toată inima bucuria poporului frate po­
ninibiior ameninţători. staţia centrală Aviasnn. Bolnavul trans­ babil lapidar. In spatele lor, în ini­ lonez,^ care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez. întîmpină
portat ieri de dvs. la clinica din Bu­ mile oamenilor acestora, se ascund insă
— Le venim de hac, copii — se cureşti, trebuie dus la Cluj. Sînteţi so­ această glorioasă aniversare cu noi şi importante succese în dezvoltarea m ulti­
adresează pilotul micilor pasageri în­ licitat... adevărate fapte de eroism, cărora s-au laterală a patriei sale.
grijoraţi parcă de înserarea apărută pe Iată-l deci în mai puţin de o oră pe dedicat din tot sufletul, cu toata capa­ Avem convingerea că relaţiile de colaborare rodnică statornicite între ţă­
neaşteptate în plină dimineaţa. aerodromul din Capitală. Este aştep citatea lor. rile noastre socialiste, se vor dezvolta necontenit spre binele poporului romîn
Avionul este aruncat dintr-o parte tat de bolnav şi de însoţitorul acestuia Acum, în preajma celei de a XX-a şi polonez, al cauzei socialismului şi păţii în lume.
în alta la fel ca o barcă uşoară pe Buletinul meteorologic anunţă însă aniversări a eliberării patriei, oamenii De ziua marii sărbători naţionale a R.P. Polone, vă urăm dragi tovarăşi,
dumneavoastră şi întregului popor polonez noi succese pe drumul prosperităţii
marca furioasă. Aparatul — creaţie a timp rău la munte. I se recomandă să şi înfloririi continue a Poloniei socialiste.
constructorilor romîni de avioane — treacă pe la Intorsura Buzăului. Alei aceştia minunaţi se străduiesc să răs­
răspunde cu promptitudine la comen­ însă întîlneşte un zid de nori de ne­ pundă prin noi fapte grijii părinteşti
zile pilotului. Dintr-o dată carlinga pătruns. Nu se descurajează. încearcă pe care partidul le-a acordat-o. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER
este inundată de o lumină orbitoare. pe Valea Prahovei, apoi pe Valea O ltu­ prim-secretar al Comitetului Central
Frontul de furtună a rămas în urmă, lui. Aparatul înghite distanţele de sute AUREL D AVID al Partidului Muncitoresc Romîn, preşedintele Consiliului de Miniştri
ca un vis neplăcut. Pe faţa omului de de km. fără nici o dificultate. In cele Cala oenlru o nouă misiune. instructor de zbor preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne
al Republicii Populare Rontinc