Page 67 - 1964-07

Nr. 2974
Pag.' 2 Drumul socialismului
~m iT — i ■ rw — ■ i

rrscs,
DE PE IN TINSUL OAME ojjLUI

R E G I U N I I

CDNCM,r;yjL f.Ont&POMDgMTilOn V'QiUS'iTAiil

Prin ţa r ă
ia brigada lui SehDogaru WL

Timp de 5 zile, 35 dc pionieri şi c-
s-a introdus peijorajul umed Şcoala de 8 ani nr. 2 din Sebeş au fă­
levî, însoţiţi dc cadre didactice de la
cut o frumoasa şi instructivă excursie
şcolară pe itinerariul : Sebeş—Haţeg—
Sarmisegetuza—Oţelul roşu—Caransebeş
—Băile Hcrcuiane—Orşova—Turnu Sc-
Ideea de a sene a prins viaţă in loafe pregătirile erau terminate, era de eficace. Rezultatele o b p - ţ verin—Tg. Jiu—Petroşani.
faţa panoului evidenţiaţilor în În­ brigada lui Sehastian Dogaru a În­ nute de brigada condusă de tină- j Excursia a fost organizată in scopul
trecerea socialistă, aşezai in incin­ ceput să experimenteze noua m e­ rul Dogaru au lost cel mai bun t ca elevii sa cunoască frumuseţile şi bo­
ta exploatării Din acest portret todă fa p tu l acesta s-a p e ire tu t cu îndemn. In scurt tim p toate brigă- \ găţiile patriei, dc a lua contact cu rea­
colectiv am desprins figura unui luni în urmă El însă a avut un zile dm sector au preluat in iţia li- J lizările oamenilor muncii, cu transfor­
mările înnoitoare survenite pe harta ţă­
şei de brigadă din sectorul de in ­ larg ecou în rîndul tuturor brigă­ va lui Dogaru, introducînd p e rlo - j rii. Pionierii şi cadrele didactice au vi­
vestiţii a m inei Petrila, pe nume zilor Rezultatele experim entării au rajui umed zitat Fabrica dc marmeladă Haţeg, U zi­ \m
Sehastian Dogaru. fost dintre cele mai bune Pentru Cum de s-a apucai el să rezolve | nele Oţelul roşu, Fabrica dc pilnc din
In munca sa de 7/ cu zi, briga­ succesele obţinute in îndeplinirea o treabă atît de grea ? Caransebeş, staţiunea balneoclimaterică
da condusă de Dogaru se Stră­ sarcinilor de plan şi a angajamen­ Răspunsul trebuie căutat în cei Hcrcuiane, Combinatul de industriali­ " a f i - - ' - - p - J . f v - * -
duieşte să execute lucrările de pre­ telor. brigada a fost declarată evi­ aproape 70 ani de m inerit, in te- zare a lemnului de b Tg. Jiu.
gătire la tim p, să deschidă cit mai meinica sa pregătire profesională, O frumoasă amintire va rămînc pen­
repede drum ul spre cărbune Cum in pasiunea şi hotărîrea de a în­ tru pionieri şt cadrele didactice călăto­
insă om ul îsi perfecţionează con­ vinge greutăţile. ria pe Dunăre cu vaporul „Cernavoda"
şi vizitarea renumitei insule Ada-Kallch,
tinuu metodele de muncă, in una Viaţa tînărului şei de brigadă se
din zile in mintea şefului de bri­ împleteşte strîns cu cea a între­ CH. MUNTEANU
director adjunct la Şcoala
gadă se născu urm ătoiul raţiona­ gului colectiv O bună parte dm generală de 8 ani nr. 2 Sebeş
ment : tim p el şi-t rezervă instruirii oa­
— Dacă la noi s-ar introduce m enilor Iulian Bâlşan. loan jena­
perforatul umed, am avea rezulta­ nt au învăţat m ulte de la Dogaru Spectacol Un nou lăcaş de cultură pc Valea Ampoîului. La construcţia acestui cămin cultural cetăţenii comunei Pă-
te si mai bune Si azi sint m ineri destoinici Apoi trîngcnî au efectuat un marc număr dc ore dc muncă patriotică.
Era doar o propunere. U nii însă a venit în brigadă loan Cheorghe. în staţiunea Vata
n-au luat-o în seamă. Pe semne tot necalificat Cu toţii au deprins IN FOTOGRAFIE: Noul cămin cultural din comuna Pătringeni, raionul Alba, construit în anii noştri.
că Dogaru era prea tînăr pentru a meserie trainică devenind oameni Zilele trecute, formaţia artistică dc
inspira încredere de nădejde ai minei. Fireşte că amatori a căminului cultural din satul
— N u-i nimic. Eu am să d e m on­ un mare m erit revine aici şefului Zdrapţi, comuna Crişeior, a prezentat
strez că se poate introduce perlo- de brigadă in faţa oamenilor muncii veniţi la odih­ Comuna Ungurei fot mai frumoasă
raiul umed. $i atunci vom vedea Dar. în afara de activitatea sinet nă în staţiunea Vaţa dc Jos, un reuşit
cine are dreptate, zise cu hotărîre profesională, Dogaru se ocupă cu program artistic Pe scenă au evoluat
solişti dc muzică populară şi uşoară şi
Dogaru. multă răbdare şi pricepere de e- solişti instrumentişti. Cu doi am în urm ă, cetăţenii co ­ d ru m u lu i au mai fost transportaţi trio tica aduc o e conom ie de 25.300
Cei neîncrezători nu s-au con­ ducada oam enilor dm brigadă De mult succes s-au bucurat solis­ m unei U ngurei au luai o hotărîre : 525 m.c. păm înt. M erită e vid e nţia t lei.
vins cu una cu două. Comportarea de zi cu zi a orta­ tele Ca rai Marta şi Almaşan Elena. Cu să facă din com una lo r o adevărată a ju to ru l perm anent p rim it d in p a r­
— Cu oameni care n-au mai fă­ cilor, atitudinea socialistă faţă de căldură a fost aplaudată şi formaţia de grădină H otâr/rea a fost urm ată de tea co n d u ce rii G.A.C. U ngurei, care Parale! cu pavarea d ru m u lu i s-a
cut asa ceva, nu vei putea duce la muncă, disciplina în muncă, serio­ dansuri. Spectacolul s-a bucurat de un în to cm ire a unui plan d e ta ilat cu lu ­ a pus la d isp o ziţie un tra cto r cu re­ lucrat intens si la construcţia unui
bun slîrşit o treabă asa de mare, zitatea îndeplinirii sarcinilor, sint binemeritat succes. crările ce trebuiau în fă p tu ite im e ­ m orcă pentru transportul m a te ria le ­ pod. D e su b lin ia t că toată m ina de
Dogaru le ! denţiată în întrecerea socialistă atribute ce caracterizează viaţa în­ ŞTEFAN ION diat si în perspectivă. La fixarea lor necesare. lu c iu necalificată a fost acoperită de
— Recunosc, o să ne fie greu Cei care nu credeau ne Dogani tregii brigăzi şi în prim ul rind a corespondent o b ie c tiv e lo r cuprinse în plan au fost O dală începute, lu cră rile de pa- participarea ce tă ţe n ilo r la acţiuni pa­
Dar eu îm i cunosc brigada. Om ul au trebuii să recunoască că n-au şelului ei. so licita ţi să-şi spună părerea d e p u ­ vare a d ru m u lu i n-au c o n te n it nici trio tic e
nu s-a născut învăţat O să ne pu­ avut dreptate Faptele au dem on­ D. IONAŞCU La sfirsitul taţii sfatului popular, cei mai bum o zi. Tineri şi virstn ici, dm p ro p rie .. Z ile le trecute, cetăţenii com unei
nem si cioi mintea la contribuţie strat acest lucru muncitor t gospodari, oam eni care au lucrat cu in iţia tivă , veneau pe şantier să dea U ngurei au term inat lu cră rile de pa-
...Timpul s-a scurs aproape ne­ Introducerea perforatului umed, (Din colectivul subredacţici dragoste si pasiune pentru în fru m u ­ o m ină dc a ju to r c o n stru cto rilo r.
observat Intr-o dimineaţă, cind pe cit era de simplă, pe atît voluntare Pctrila) semestrului / seţarea com unei. A urm at apoi o M ă rtu rie a dragostei şi entu zia sm u ­ vare a ce lo r 2 km de drum şi co n ­
largă şi susţinută m uncă de p o p u ­ strucţia p o d u lu i. In fruntea a cţiu n ii
lui cu care oam enii $i-au adus p ri­
Antrenat în întrecerea socialistă, co­ larizare a m ăsurilor stabilite nosul lo r de c o n trib u ţie la în fă p tu i­ au fost d e p u ta ţii Ana Lupean, M a r­
lectivul dc muncitori dc la întreprinde­
In prim a etapă a fost începută o rea acestei lucrări, stau cele 9 200 tin Schreber, G heorghe Lutsch, M a r­
f ln e x c u i ’ SQC Lucrări de înfrumuseţare a staţiilor rea de industrie locală din Haţeg a în­ lucrare de p ro p o rţii : pavarea d ru ­ ore m uncă p a trio lică efectuate anul tin Ştefan, Samoilă Bera, iar p rin tre
rezultate
cu
cheiat primul semestru
bune. Astfel, producţia globală pc în­ m u lu i raional ce trece prin centrul acesta C ifrele p o t co n tin u a cu alte cei care au răspuns cei d in ţii ch e ­
460 ore m uncă p a trio tică executate
Comitelui sindicatului de b Com­ Muncitorii de b sectorul de clădiri şî Districtul de poduri din cadrul treprindere a fost realizată în proporţie com unei, pe o distanţă de 2 km. m ării d e p u ta ţilo r, se num ăiă şi ce­
f.ste adevărat că lucrarea s-a execu­
plexul C.F.R. Tciuş-Coşlariu, se preo­ secţiei L 5 C.F.R. Petroşani, îndrumaţi de organizaţiile de partid şi sindicat, dc 105,6 b sută, iar producţia marfă tat în colaborare cu secţia de d ru ­ fie cu atelajele p ro p rii, fie cu cele tăţenii : Pavel Banoy, Emil T e o fil,
cupa cu multă grijă de organizarea cit execută lucrările de înfrumuseţare a staţiilor de pe raza secţiei. în procent dc 102 b Sută. m uri a sfatului pop u la r raional, dar ale gospodăriei co le ctive M atei A polzan. Letiţia A polzan,
La planul pc sortimente s-au obţinut
mai plăcută a timpului liber al mun­ Asifcl, în prezen: sînt în curs de execuţie lucrări de peronizarea şi îm­ dc asemenea depăşiri: la nisip metalur­ aceasta, nu m inim alizează cu n im ic Cît de mare e aportul cetă ţe n ilo r M a rtin M olnar, Ana S im ilie ele.
citorilor. Periodic se organizează ex­ prejmuirea staţiilor Călan Băi, Subcetntc, Pui, Petroşani şi Haţeg şi dc ame­ gic 150 la sulă, dormeze simple 109 Ia m eritul su le lo r de cetăţeni care au la pavarea d ru m u lu i reiese şi din IO AN DAVID
sută, dormeze duble 1C6 la sută, repa­
cursii la care iau parte numeroşi mun­ najare a soAţiîlor verzî în toate staţiile de pe lînia Simcria—Lupcni şi Ca­ răspuns cu însu fle ţire ori de cile ori urm ă to ru l calcul. S ocotite la preţul (Din postul dc corespondenţi
citori împreună cu familiile lor. ransebeş— Subc etate. raţii fierărie 113 b sută, baloţi nuiele a fost nevoie de ei. de deviz, cele 9.G60 ore m uncă pa­ voluntari comuna Ungurei)
132 b sulă.
De curîml a fost organizată o ase­ La aceste lucrări îşi aduc contribuţia muncitori fruntaşi ca: Tama.ş Ga- Printre secţiile care s-au evidenţiat în C îteva cifre sînt e dificatoare în a-
menea excursie în M unţii Apuseni. Cu vrilă, Ceuţă Ion, Kramcr Petru, Krîşak Alexandru, llic loan, Mărilă Lazăr, Ko- muncă amintim; sab de maşini, sala dc ceastă direcţie. D m carieră s-a ex­
acest prilej au fost vizitate mai multe vacs Ludovic şi alţii. montaj camcrc-combînarc, secţia lustruit tras num ai anul acesta, prin m uncă
locuri istorice si puncte turistice în­ V1DOLMAN LUGLN unde lucrează Nicobe ICovaci, Mîhai p a trio tică , cantilalea de 1 200 m.c In prima jumătate a anului
tehnician I Cerbiccan, Cornel Nciconi,"Vasile Mo-
semnate. .......... .. nisip. întreaga cantitate de nisip a
(Din colectivul subreilacţicî rangoci, Iosif Drăghin ctc.
O. ADRIAN voluntare — Complexul C.F.R. IUL1U VOCI fost apoi îm prăştiată de-a lungul ce­ Tn primul semestru din acest au la în­ a crescut cu 25,2 la sută, lucrările efec­
corespondent Petroşani) tîm pbr l.R.T.L. Haţeg lo r 2 km . Pentru nivelarea terasării treprinderea dc gospodărire orăşenească tuate fiind dc bună calitate.
din Oiăştic, s-au obţinut realizări dem­ S-a ii cvidenţî-t prin munca depusă
ne dc remarcat. Astfel, planul produc­ Nicobe Tudoran (tîm pbr), echipa dc
ţiei globale a fost îndeplinit în propor­ zugravi condusă dc Iosif Strofa, llic Pe­
ţie dc 110,2 la sută. Depăşiri importan­ tru (zidar), Ioana Popa, Sofia Muntca-
Sţuft izo-â-acele. S-heiului iiu, Cornelia Liccscu (muncitoare la se­
te a indicilor dc plan s-au înregistrat
la transporturi în comun: 1,1 la sută;
sectorul prestări servicii în construcţii rele dc flori), Rafila Marin (taxatoare).
R b sută; reparaţii şi întreţineri străzi T. LAZARESCU
5,7 la sută ctc. Productivitatea muncii corespondent
. . V.
0 piesa nouă în nomenclator
.L . - -*■

Cu luni in urmă, conducerea nii n-au dat înapoi S-au căutat
lehnico-adm inislralivă a fabricii altele mai bune, mai eficiente
■ V .-. ■
noaslre a luai in studiu proble­ Zile în şir sectorul reductori şi
ma asim ilării unui nou produs. robineţi dc presiune a lost în a-
Esle vorba despre b.TCi/n/e nece­ tenţia întregului colectiv. însuşi­
: V ^ v / r
sare industriei dum ice in fabri­ rea în fabricaţie de serie a bacu­
carea carbidului Găsirea unei teh­ rilor cu pricina, rlevenise o p ro ­
nologii adecvate era foarle d ifi­ blemă la ordinea zilei
/< cilă din mai m ulte motive. Pri­ După îndelungate încercări şi
m ul şi cel mai greu im pedim ent
confruntări, la nomenclatura p ie ­
era fix jre a acestor bacuri, lungi
selor realizate de fabrica chimică
dc 2,5 m pentru a putea li gău­ din Orăştie se mai adăuga una.
- 5 - • ■ , ’ . . d l " rite uniform pe întreaga lungime
Piesa se numeşte s im p lu : „Ba­
Apoi au trebuit /nv/7ise unele curi speciale de cupru pentru
Drumul spre izvoarele S trciuliij nu operaţiuni. Astăzi, atelajele dc mică minuiesc cu pricepere utilaje de înal­ greutăţi fa frezarea lor, operaţiu­ fabricarea carbidului“ . Puţini d in ­
c neted. Nulniu, pc cil c de darnică productivitate sint înlocuite dc trac­ tă productivitate. ne destul de pretenţioasă şi ane­
in Irunuiscfi, pc atit e de pre­ toare. Pc rampa dc sortare dc ta ki­ Trans/fOrtat pc linia tnguslă, în de­ voioasă tre cei care vor benelicia de
tenţioasă Omul a ştiut insă, Să o lometrul nr 8, tractoristul Ghcorghc pozitul linul, oameni ca Sufăy.un Goli acum înainte de aceste piese vor
supună. In parchetul Lola dc la l l :. lic/culă, cu cei 05 dc cai putere, şi Dumitru lioiiovcanu fac lemnului Luptind cu multă perseverenţă cunoaşte cu cile strădanii a p u ­
Haţeg, munco lorcslienlor a încetul descarcă zilnic peste 30 m.c. buşteni şi hotărîre. greutăţile de început lu l fi realizat prim ul proto tip
să mai lie o povară. Pirul de metal al ultima toaletă (lotogralia din stingă au fost învinse una după alta. NICOLAE STOICA
iuniculanihii se aruncă peste văi, de (fotografia din dreapta .sus). jos). SortQt şi dimensionat este apoi Atunci cînd soluţiile preconizate (din colectivul subrcdacţici
Iu un pisc la altul llotograţia din Vechea imagine a tăietorului de încărcat mecanic in vagoanele ce n-au fost cele mai bune, oame­ voluntare F.C. Orăştie)
stingă sus}. Pc spinarea „cărăuşului lemne giib o vit asupra Herăstrăului u pornesc pe arterele de o/c/ ale pa-
aci ian'' au călătorit anul acesta mai rămas de domeniul trecutului. Cei
bine de 3.0UU m.c. buşteni, de toate Iriei (iotogtalia din dreapta jos}.
turc exi>loateuză lemnul, sint astăzi
v irslclc şi dimensiunile, rod ut mun­ Un întreg llux tehnologic modern Venituri mari
cii iorcstienlor conduşi dc maistrul muncitori forestieri ce slăplncsc şi fn v irt de munte (!), 346 enova
de parchet Prccup Şauai si şekil dc din zootehnie
La cabinetele tehnice ale exploată­
brigadă Vasile Wiculuesai, pricepuţi rilor miniere ce aparţin Combinatului
l/i mesciia lor. Colectivul Inlreprunictii forestiere Hajcri a încheiat primul semesitu Colectiviştii repartizaţi să lucreze în carbonifer „Valea Jiului" au fost înre­
al anului cu rezultate deosebit de Inimoase Planul producţiei globale
Scosul şi apropiatul lemnului a lost sectorul zootehnic al G.A.C. din Tc- gistrate în primul semestru al anului
şi mur la a loc! îndeplinit in prapor f ic dc 10 2,0 şi respectiv 101,0 la sută.
multă vteme una ilin cele mai grele In aceasta petio<ulu au lost livra ţi peste plan 1800 m.c. lobde pentm iuş, sc ocupă dc buna furajare a ani­ 546 propurv;ri dc inovaţi, din care 191
distilare. 'J.4U0 m steri lemn dc loc, 500 mc. lemn dc lag pentru construc­ malelor şi sporirea continuă * produc­ au şi fost aplicate în producţie. Eficien­
ţii ctc ţiei dc lapte. ţa economică a inovaţiilor aplicate se
cifrează la aproape 1.000.000 Ici econo­
La preţul dc cost au /os/ realizate aproape 500.000 Ici economii su­ Ca urmare, de la începutul anului şi mii post calculate.
plimentare. Indicii dc valo/iiicarc complexă şi superioară a masei lom- piuă în prezent, gospodăria a livrat sta­ Dc multă apreciere se bucură inova­
noase au cunoscut de asemenea o sensibilă îmbunătăţire.
lului, pc bc-ză dc contract, mai mult de ţia privind „Mecanizarea operaţiunilor
dc betonate a galeriilor*', realizată dc
47.500 litri lapte dc vaca şi aproape
un colectiv de inovatori de la E. M.
15.000 litri lapte dc oaie.
Urieani.
OŢOIU ADRIAN I. CHIRAS
corespondent corespondent
N o t ă
r
\ are nu se

Este bine cunoscută destinaţia c o ­ dar fa Lonea şi P elrila lipsesc în ­
fe tă riilo r în oricare oraş. Asemenea gheţata, răcoritoarele. D e ce nu se
u n ită ţi de deservire a p o p u la ţie i au amenajează chioşcuri specializate
existat cu 2-3 ani în urm ă şi in ora­ pentru desfacerea acestor produse (
şele Petri la $i Lonea şi cunoşteau
Sa fie oare atît de grea prob le m a
ziln ic o afluenţă m are de consu-
redeschiderii c o fe tă riilo r ? Sigur că
m olori.
nu ! Trebuie însă mai m ultă p re o ­
Care a fosl cauza că ele s-au în ­ cupare dm partea secţiei com erciale
chis. n im e n i nu ştie. Cert este că
a S fatului p o p u la r a oraşului re g io ­
un lo c u ito r dm cele două Incafiîăţi
nal Petroşani
dacă doreşte să cum pere o p ră ji­
NAGV ŞTEFAN
tură. tre b u ie să meargă pînă la Pe­ mecanic
troşani. (Din colectivul subrcdacţici
Ne aflăm în p lin sezon de vară, voluntare Pctrib)