Page 69 - 1964-07
P. 69
rog; « 1 Dramul socialismului Nr.': 2974-
A 20-a aniversare a eliberării
D E P E S T E H O T A M
ADUNAREA FESTIVĂ DE LA VARŞOVIA
Tratativele pentru dezarm are încheierea lucrărilor Conferinţei VARŞOVIA 21 — Corespondentul ţilor billerişti, generali şi ofiţeri, repre pi im-secretar al C.C. al Partidului Co
Agerpres, Gh. Gbcorghiţă, transmite : zentanţi ai organizaţiilor dc tineret etc. munist din Cehoslovacia, preşedinte al
de la Geneva şefilor de state şi guverne africane Sala Congreselor din Palatul ştiinţei şi asemenea, membri ai Corpului Diploma R S. Cehoslovace, Walter Ulbricht,
La ndunnrca festivă au participai, dc
In după-amiaza zilei dc 21 iulie, în
prim-sccret.tr al C.C. al P.S.U.G., pre
şedinte al Consiliului dc Stat al R. D.
GENEVA 21 (Agerpres). — bleme care revine conferinţei. Repre culturii din Varşovia, a avut loc aduna tic. La tribună au luat Ioc Wladyslaw Go- Germane, şi alţi invitaţi.
rea festivă consacrată celei dc-a 20 a
La Geneva a avut loc marţi cea de-a zentantul U.R.S.S. a arătat că in pro mulka, prim-sccrciar al C.C al P M.U.P, A luat cuvîntul VHadvslaw Gomulka,
200-a şedinţă a Comitetului celor 1# punerile prezentate spre a fi discutate CAIRO 21 (Agerpres). — tei unităţi în etape, şi subliniind ca aniversări a eliberării Poloniei. care a prezentat un amplu raport cu
state pentru dezarmare. Principala pro de grupul de lucru in legătură cu dis Marţi seara au luat sfirşit la Cairo prim pas în acest scop, necesitatea de La adunarea festivă organizata dc Aleksander Zasvad/ki, preşedinte al
blemă discutată a fost crearea unui trugerea mijloacelor de transport la lucrările Conferinţei şefilor de state ş» a întări colaborarea economică intera- Frontul Unităţii Poporului au participat Consiliului dc Stat al Republicii Popu privire la succesele obţinute de poporul
"rup dc lucru care să discute posibili ţintă a ţinut seama dc sugestiile ţărilor guverne ai ţârilor africane. In şedinţa fricană. numeroşi locuitori ai capitalei, activişti lare Polone, josef Cyrankicwicz, pre polone/. în cci 20 dc ani de la eliberare.
tatea distrugerii mijloacelor de trans neutre membre ale conferinţei. dc închidere a luat cuvîntid Carnal In problema atitudinii faţă dc Re de partid şi ai organizaţiilor dc masă, şedinte al Consiliului de M iniştri, pre Au rostit cuvîntări de salut N. S. Hruş
port la ţintă a armei nucleare. Cei doi copreşedinţi ai conferinţei, Abdel Nasser, preşedintele R.A.U., care publica Sud-Africană şi Portugalia, s-a reprezentanţi ai partidelor politice, oa cum şi alţi conducători de partid şi de ciov, A. Novotny şi W. Ulbricht.
Reprezentanţii S.U.A., Angliei şi Ita reprezentantul sovietic, Xarapkin şi re a dat citire rezoluţiilor adoptate in Itotărit crearea unui organism special meni dc ştiinţă, artă şi cultură, oameni stat din R. P. Polonă. In prezidiul adu In încheierea adunării festive, ansam
liei au susţinut in şedinţa dc marţi ca prezentantul american Timherlake vor ultimele şedinţe încltite ale şefilor de care să .coordoneze măsurile dc boicot nării festive au luat loc, dc asemenea, blul polonez de cîntece şi dansuri popu
"lupul dc lucru să ia in discuţie şi state şi guverne, rezoluţii care au lost economic împotriva acestor două ţări. dc artă, delegaţi din oraşele şi satele N. S. Hruşciov, pi im-sccrcfar al C.C. al
aşa-numita „reducere procentuală" a continua să aibă întrevederi în cursul pregătite de reuniunea m iniştrilor de Conferinţa a hotărît să lanseze un apel R P. Polone, foşti comandanţi ai uni P.C.U.S., preşedinte al Consiliului de lare „Mazotvszc" a prezentat un bogat
acestor mijloace, ceea cc ar face ca gru- acestei văpiămîni în legătură cu atn- externe ai acestor state, premergătoare către toate ţările producătoare dc pe tăţilor caic au luptat împotriva ocupan Miniştri al U.R.S.S., Antonin Novotny, program atti/.ic.
pul să abordeze de fapt cercul dc pro buţiilc grupului. Conferinţei la nivel înalt. După preşe trol, de a înceta imediat aproviziona
dintele Nasser a luat cuvîntul Hasiings rea celor două ţări cu produse petro
Banda, primul ministru al statului Ma- liere. Participanţii au adoptat, de ase
laxvi, cel mai tînăr membru al Orga menea, o botărîrc prevăzînd închide VESTI DIN R.P. POLONA
Telegrama de răspuns a preşedintelui nizaţiei Unităţii Africane. rea aeroporturilor şi pornirilor ţărilor
Conferinţa a ales ca secretar gene
africane pentru avioanele şi
navele
ral al Organizaţiei Unităţii Africane, pe sud-africane şi portugheze.
Makarios la mesajul lui U Thant care va fi ajutat în activitatea sa dc Cu privire la situaţia din Rliodcsia
Diallo Telli, reprezentantul Guineei,
energice ORAŞUL DE PE BRDA
patru adjuncţi, respectiv cîte un re de sud, şefii do state şi guverne ai ţă Maşina electronică
NICOSIA 21 (Agerpres). — dus în localitatea Kalavnkia incidente în rilor participante ia Conferinţă nu ho
Etnii scara, preşedintele Makarios a tre cele două comunităţi. Trupe finlau- prezentant din Algeria, Daltomcy, Ke tărît să întreprindă masuri
nya şi Nigeria. „Odra-1003"
adresat secretarului general al O.N.U., dcz.e din cadrul forţelor internaţionale Sediul permanent al O.U.A. va fi la imediate în cazul unei proclamări uni
U Tltant, o telegramă de răspuns la me ale O.N.U. s-au deplasat la faţa locului Addis Abcba, capitala Etiopiei. laterale a independenţei acestei ţâri, dc Dcschizînd ultimul anuar politic şi pentru a cîşliga hrana necesară fanţi* Maşina electronică de calcul „Odi'A-
sajul acestuia din 17 iulie, în care sc ex pentru a preveni extinderea incidentu Conferinţa africană la nivel înalt a către un guvern minoritar, subliniind economic apărut în editura economica Iiilor lor.
1003", care funcţionează la întreprin
prima neliniştea O.N.U. în legătură cu lui. Se relatează că schimburile dc focuri luat o scrie dc liotârîri în vederea rea totodată că în acest caz. statele lor ar dc stai din Varşovia, citesc la capitolul Astăzi, fiecare ont apt dc muncă lu derea „Elwro" din ■ Wroclaxv; a* dirijat
acumularea de arme în Cipru. In te au încetat şi că nu s-au înregistrat vic lizării unităţii africane. Ea a adoptat o recunoaşte şi ar sprijini un guvern a- oraşe : Bydgoszc/, capitală dc voievo crează la combinatul chimic „Zacltcm"
frican sml-rhodesinn în exil. Conferin
legramă preşedintele Makarios declară time. propunere preconizând realizarea accs- ţa a lansat un apel către guvernul bri dat, întindere 114,58 kilometri pătraţi, sau fabrica dc biciclete „Pafaro", la cea dc la distantă procesul dc tăiere a pro
duselor laminate ilc la centrul siderur
populaţie — 239.968, întreprinderi in
că cl împărtăşeşte neliniştea lui U Thant tanic, ccrîndu-i acestuia convocarea ime dustriale 79, şcoli., etc. dc produse electrotehnice „Litra", unde
sc construiesc cunoscutele micro-apa-
precizind însă că „atîta timp cît va exiş diată a unei conferinţe a reprezentan Am făcul-o pentru a confrunta da rate cu tranzistor) „C olibri", sau în gic „Labcdy" situat la o depărtare de
t i ameninţarea unei invazii turco, guver Consultările politice de la Roma ţilor tuturor partidelor din Rliodcsia tele unui articol apărut nu dc mult, alte întreprinderi industriale şi insti 150 km.
nul său va avea răspunderea şi sarcina dc sud. Participanţii la Conferinţa dc în caic sc vorbea de : „Bydgosztz — tuţii din oraş. Pentru satisfacerea ne St.i calculat că folositul un asemenea
întăririi apărării în vederea protejării in la Cairo au hotărît să intervină pc lin oraşul dc pc apa Brdci, cu o populaţie voilor culturale, cci aproape 250.000 „creier" la tăierea produselor laminate
ROMA 21 (Agerpres). — tă nici un fel dc discuţii, în schimb nu
tegrităţii teritoriale a ţării". Tratativele în vederea soluţionării mirea miniştrilor răspunzători dc pro gă guvernul britanic pentru eliberarea dc un sfert dc milion, situat in frun dc locuitori ai Bydgoszcz-ului au la (1.500 tone lunar) s-ar realiza anual
Preşedintele Republicii cipriote a acu crizei dL. guvern din Italia declanşată blemele economice suscită o vie con lui Josua Nkomo, unul din liderii tea oraşelor industriale ale R.P Po dispoziţie două teatre, 18 cinematogra o economie de 3.000.000 zloţi.
zat Turcia că introduce în insulă arme In 26 iunie a intrat îutr-o nouă fază : troversă. populaţiei africane, deţinut dc autori lone, cu cele povestite cu prilejul scur fe, o filarmonică, două casc de cultură Maşina „Odra-1003" care a mai fost
tei mele vizite în localitate, de cătic in
şi alte instituţii culturale.
şi personal m ilitai, subliniind că atita premierul desemnat, Aldo Moro, a în Pe lista preliminară a viitorului gu tăţile sud-rhodcsicnc. ginerul Tadeusz Woîoer.ynski — unul Copiii şi tineretul au la dispoziţie 48 folosită şi în centrul siderurgic ..Bo-
timp cît ciprioţi turci ameninţa securita ceput convorbirile în vederea distri vern sînr înscrise numele ministrului dc O altă rezoluţie adoptată dc Confe dintre constructor ii noului cartier al şcoli elementare, şase licee. 93 şcoli pro brek" va fi folosită curînd pentru d iri
tea stalului, iar Turcia îşi menţine in buirii portofoliilor. Intenţia sa dc a externe G. Sarrcat, de interne. P. Ta- rinţă preconizează o acţiune comuna cu Bydgoszcz-ului, „Bionic" — teren de fesionale şi o şcoala serală de ingineri.
tenţia dc a debarca în insulă, guvernul menţine înir-o măsură cît mai largă viani, apărării, G. Andrcotli, justiţiei, Organizaţia Naţiunilor Unite <i cu au exerciţii militare înainte dc răz.boi. In cci 20 dc ani de republică popu jarea lucrărilor combinatului „V . 1. Le-
cipriot, arc datoria să întreprindă mă vechea echipă guvernamentală nu poa O Reale. Agenţia France Prcsse anun torităţile celor trei protectorate brita Intr-adevăr, ceea ce caracterizează lară nu numai capitala, ci şi întregul nin“ din Nosva-Huia, iar la toamnă
suri pentru apărare te fi, potrivit părerii observatorilor, în ţă că A G iolitti (socialist) a refuzat nice Bccluianaland, Basutoland şi S*va- Bydgoszcz-id este dezvoltarea lut In voivodat Bydgoszcz (colorat înainte vor fi înzestrate cu asemenea j maşini
In legătură cu situaţia din insulă, nici un caz înfăptuită. Dacă asupra fi nînâ acum să accepte să ramîuă în ziland — teritoriile cărora sini încon tr-un ritm extrem dc rapid, transfor de război pc harta economică a Polo institutele dc cercetări în domeniul si
agenţia U.P.I. transmite că luni s-au pro xării titularilor unor ministere nu exis- fruntea Ministerului Bugetului, coca ce jurate în întregime sau în cea mai mare marea lui dintr-un oraş placid de pro niei în verde, ceea cc însemna regiune derurgici.
ridică problema spinoasă a găsirii unui parte de Republica Sud-Africană — vincie înir-unul din centrele industria Anul viitor acest tip de maşina elec
înlocuitor. pentru ca acestea să formeze o uniune agricolă), şi-a schimbat caracterul.
regională. în vederea dobîndirii cir mai le dc frunte ale R.P Polone, ca Lodz.-ul, Vechile fabrici au fost modernizate. tronică va dirija procesul dc producţie
Dacă pentru stabilirea programului Bytom-ul sau altele. S-au construit altele noi. întreprinde
Vizita primului ministru guvernului la care vor participa parti ctirînd a independenţei şi suveranităţii. Cu toate că şi înainte dc război exis rile dc aparataj dc joasa tensiune din în trei mari centre siderurgice — Kos-
dele democrat-creştin, republican, so- Conferinţa şefilor dc state şi guver Toi'un, combinatul dc uleiuri dc la ciuşko, Labcdy şi Bobrck,
ne ai ţârilor africane a reînnoit rezo tau aici fabrici ca întreprinderea „Ba-
m alayez în S.U.A. cial-demooat şi socialist au fost nece luţiile adoptate la conferinţa preceden con-Export“ , ale cărei produse de car Krmzwicy, fabrica dc mase plastice din
Wabrzcznic, combinatul de fibre sin
ne şi mezeluri sînt cunoscute şi peste
sare 12 z.ilc, pentru desemnai ea miniş
tă dc la Addis Abeba, ca Africa să fie
tetice „F.îana" din Toiun şî altele, nu Automatizare în mine
LONDRA 21 (Agerpres). — două zile in Canada, unde se va întîlni trilo r premierul Moro caută să găseas declarată zonă dcnuclcariz.ată, dc a sc hotare, sau fabricile dc cauciuc, nu se existau înainte dc război.
putea vorbi dc un oraş industrial. Cele
opune oricăror experienţe nucleare pc
La 21 iulie prinţul ministru al Mala- cu primul ministru, Lcstcr Pearson. In că cît mai repede soluţii acceptabile teritoriul african şi de a obţine lichi mai mari fabrici aveau abia cîteva sute Procesul dc industrializare a voivo Una dintre principalele direcţii al*
yczici, Tunku Abdul Raltman, a sosit conferinţa de presă, Raltman a declarat tuturor participanţilor la coaliţia gu dc muncitori. datului continuă. La Torun sc desfă dezvoltării progresului tehnic in indus
într-o vizită oficială în S.U A. Cu pri că atît in S.U.A. cît şi in Canada in vernamentală. darea tuturor bazelor militare străine In urma construirii dc noi întreprin şoară din plin lucrările dc construcţie tria carboniferă poloneză constă în au
dc pc continent.
lejul unei conferinţe de presă organiza tenţionează să tratcz.c cumpărarea dc deri şi a modernizării celor vechi, as ale filaturii dc lină pieptănată. La Prz.c-
tă la Londra, unde a luat parte la con avioane canadiene şi elicoptere america censiunea a fost rapidă : in 1955 valoa chowie sc înalţă ccl nui mare combinat tomatizarea şi mecanizarea continuă a
ferinţa primilor miniştri ai ţărdor mem ne. La 4 august va pleca la Londra pen rea producţiei flobalc a fabricilor din dc celuloza şi hîrtîc din R.P. Polonă minelor. Astfel, în 1963, in 64 dc mine
bre ale Commonwcalthiilui, premierul tru a încheia tratativele cu guvernul liydgoszcz sc ridica la peste 3 miliarde In prezent voivodatul Bydgoszcz o- din cele 80 existente au funcţionat 330
malayez a declarat că in cursul vizitei britanic asupra cererii formulate în Situaţia din Congo zloţi, cinci ani mai tîrziu ca sc dubla, cupă primul loc în Polonia în cc pri dc maşini combinate cu un înalt ran
în S.U.A. se va întîlni cu preşedintele cursul săptăntîuii trecute dc a-1 sprijini în 1963 era de 10 miliarde zloţi, iar veşte producţia dc zahăr, sare, ape ga
Johnson, cu secretarul dc stat. Dean în confruntarea cu Indonezia. anul acesta va atinge 11,5 miliarde zoase. biciclete, articole dc cauciuc, în dament. Cu ajutorul lor minerii au reu
Rusk şi cu alte oficialităţi americane cu zloţi. In fabricile din Bydgosz.cz lucrea călţăminte si maşini agricole, şi al doi şit să extragă aproape 19 milioane tone
care va discuta problema ntalaycză. Va ELISABETHV1LLE 21 (Agerpres). — un comunicat în care sc anunţă că Moi- ză azi mai mulţi muncitori dccit în in lea în producţia de acid sulfuric, bir cărbune, adică cu 6.000,000 inai mult
avea. de asemenea. întrevederi cu secre Conferinţa de presă Situaţia în Katanga de nord, îndeo se Chombe, primul ministru congolez, a dustria întregului voivodat înainte de lic. mobilă, carne şi mezeluri. decît în 1962. Fiecare maşină extrage
tarul general al O.N.U., U Tltant, şi cu sebi în localităţile ocupate de detaşa luat „importante măsuri dc securitate în război. C. OPIUCA în medic 360 tone cărbune în 24 de
reprezentanţii grupului ţărilor afro-asia- a premierului japonez mentele de răsculaţi, este neschimbată, vederea normalizării situaţiei din Ka- Fabricile au adus oamenii în oraş In redactor Agerpres ore.
tic<* la O.N.U. rclarcaz.ă corespondentul agenţiei France tnnga dc nord". Sc anunţă, îndeosebi, anii puterii populare, populaţia s-a du
Raltman va întreprinde o vizită dc Prcsse. La AIbertviile a avut loc lunî o Itotărîrea privind crearea unui comitet blat. „Dc la eliberate au fost construi
TOKIO 21 (Agerpres). — paradă mareînd ocuparea de către răs naţional de securitate alcătuit din repre te în Bydgoszcz 44 000 noi camere dc
Primul ministru ai japoniei Hayato culaţi a oraşului Raudouinvillc .impor zentanţi ai Ministerului de Interne, si locuit. Cartierele Lesne, K.tpuciitslta, Şantierul naval din Szczecin
Ikcda a ţinut la 21 iulie prima sa con tant centru agricol. guranţei şi armatei naţionale congoleze.
Primul partid politic ferinţă de presă după formarea noului Agenţiile dc presă anunţă că în capi Aceste liotărîri, precizează comunicatul, lilonie, Skrz.etuszko s-au ridicat pc te Şantierul naval din Szczccin devine
renurile dc la vecinie periferii. Numai
cabinet. El a declarat că politica exter tala congoleză an loc consultări asupra au fost luate la înlîlnirea dc luni scara Iii cartierul Lesne locuiesc astăzi 20.C00 un obiectiv din cc în cc mal impor vas cu un deplasament de 23.000 tone,
lung dc 200 metri şi lat dc 23 metri.
danez alcătuit numai nă a ţării sale se bazează pe relaţii eco măsurilor cc trebuie luate pentru înăbu dintre primul ministru, generalul Mo- dc locuitori — mă lămureşte inginerul tant al construcţiilor navale. In actua In cursul noului cincinal se vor con
nomice, politice şi culturale cu ţările dc şirea răscoalei din Katanga dc nord. La butu, comandant-şcl al armatei naţio NVoloczynski — şi citul tc gîndeşti — lul cincimi (1961— 1965), vor fi con strui şase nave cu un asemenea tonai.
60 km. de Uaudoiiînvillc, in localitatea
din femei pc toate continentele. Kamipini sc găsesc în prezent trupe şi nale, generalul Bobozo, comandantul ar adaugă c! — că înainte dc război nu struite aici 60 dc nave maritime cu un Constructorii navali din Szczccin îşi
Rcfcnndu-se la atitudinea noului ca torţe poliţieneşti. Din surse apropiate matei a patra, Munongo. ministru de in mai în capitală 12.000 de oameni erau vor însuşi construirea dc noi tipuri de
C O P EN H AG A 21 (Ajjcrpres). - binet faţă de Republica Populară Chi Ministerului de Interne congolez, s-a terne şi Mcudaka, şeful siguranţei. Nu şomeri. F.i trăiau în nişte barăci con deplasament dc aproape 500.000 tone. nave dc cîtc 12.000 şi 10.000 tone şi
Sub deviza „Libertate, egalitate şi.. neză, Ikcda a spus că acesta va continua struite de slăpînirca de atunci şi ar Pentru prima dată, pt calele acestui nave transoceanice comandate de-dife-
...căsătorie", la Copenhaga a losi consti aflat ca nu este plănuit în prez.cm nici au fost date, deocamdată, precizări amă fi fost bucuroşi să muncească oriunde şantier naval va începe construirea unui rite ţări.
să caute noi căi de extindere a relaţiilor un atac împotriva răsculaţilor, dar se nunţite asupra rolului noului comitet.
tuit primul partid politic danez alcă japono-chinc/.e deoarece „China este un semnalează deolasări spre această locali
tuit numai din femei. tate de noi efective militare şi poliţie Corespondentul agenţiei France Prc
Platforma în 12 puncte a noului par lactor important în soluţionarea proble neşti la dispoziţia cărora se bănuieşte sse relevă că Chombe continuă să desfă
tid, publicată sub formă dc pamflet dc melor majore ale Asiei". că vor fi puse avioane militare pilotate şoare o campanie activă dc „reconcilie
către d-na Elin Appcl, fondatoarea no Refei indn-sc la candidatura senatoru de echipajele belgiene. Agenţia France re naţională", primind zilnic personali
lui Barry Goldwatcr pentru posuil de tăţile cele mai diverse din ţară. Luni cl
ului partid formulează o seric dc dezi Presse semnalează că la Lcopoldville au
derate ale femeilor daneze. Printre al preşedinte al S.U.A., premierul japonez loc importante tratative între generalul a avut o întrevedere îndelungată cu
a spus: „Programul lui Goldwatcr con Antoînc Gizcnga. Nu a fost dat publi
tele, noul partid cere ca noii născuţi Bobozo, din partea armatei a 4-a con cităţii nici un comunicat în legătură cu
de sex feminin să lie înscrişi pe numele stituie o revenire la epoca politicii in goleze si G. Munongo. ministru dc in
mamei iar noiî născuţi dc sex masculin pragul războiului, deci un pas înapoi terne, în vederea rcaliz.ării unei mai întrevederea. S-a anunţat, de asemenea,
lă primească numele tatălui, în viitor laţă de programul preşedintelui John strînsc colaborări între armată şi forţele că vizita lui Chombe în capitala provin
guvernul danez să fie condus dc *1°» son". Ikcda a mai arătat că noul cabinet poliţieneşti. ciei Kisvu, llukavu, a fost stabilită pen
prim -ntinişiri; un bărbat şi o femeie şi va duce tratative pentru ca insula Oki- 'A' tru miercuri dată fiind amploarea pe
nawa să revină sub controlul Japoniei.
altele. LEOPOLDVILLE 21 (Agerpres) - care a luat-o în ultimele orc mişcarea
La Lcopoldville a fost dat publicităţii torţelor răsculate.
IM; PRKTWTIIVDEMI
mina trecuta in 16 ore şi 20 de m i Mic documentar:
e/ccMiof meens» tra c a s a te
săptă-
4 MUZEUL SECOLULUI XX...
PAUIS 21 Corespondentul A</cr-
nute.
p:cs, T. V orn icii, Im inunile :
La Paris sin i studiate actualmente
planurile M uzeului secolului XX, 4 EXPERIENŢA SUBACVATICA G A M B I A
tc a liia lc de Le Corbusier, — muzeu LINGĂ INSULELE BERMUDE
care va li instalat />c una iha in a t' H AM ILTO M — IMSULLLL llt lh
lunile din ju n ii Parisului, denum ită AVI DL 21 • Agerpres). —
Rond Point de la helenne. Muzeul Patru acvanauti am eticiini au lost După mai multe amîn.ări s-a anunţat 300.000 dc locuitori. Economia ţării arc
sc v<( inlcqra in tr-u n centru cap rin- fonsafi lu n i in tr-o capsula uc\ alică că la i l iulie va începe la Londra o con- un caracter tipic colonial — industrie
•/.inii o şcoala tic arhitectură. o şcoa in O ce ruu il Atlantic, in apropiere d-z icrinţă pentru stahilirca dalei proclamă aproape inexistentă şi o agricultură ba
la de a/IC decolat A e, un con s e n a insulele IJeimudc la o aduu ime de rii independenţei teritoriului african, zată pc monocultură. Gambia este de
tor tic muzica şi un institu t dc stu 38/32 m etri iunie, p o triv it progra Cambia. In toamna anului trecut, Cam numită, pe bună dreptate, ţara aralii-
d ii cinenialoi/ialice. M uzeul pm pr iti- m ului de e K lK rim e n lu ii £ L A - bia a lăcut, după cum sc ştie, un pa> dclor. yăranii — care formează majori
2Îs sc va întinde />c o suprafaţă il- LA R -I", vor ituninc tim p de h e i spic ţelul mult aşteptat, primind statu tatea populaţiei — se ocupă cu această
8 hectare vn li dotat cu echipa saplatnini. Lspencnia uriiu'ucslc vc- tul dc autoguvernare internă. cultură, folosind uneltele cele mai prim i
ment mu/.eorpaiic ultram odern in ritienrea rezistentei ac\ anaufilor. Situată în vestul continentului, Cam tive. De pe urma muncii lor grele, gam-
incuria lui p u liinlu-sc ptc/.enla ŞÎ A(/en}i(i Associated Press relatează, bia este o fjşie îngustă dc pămînl, avîml bicnii iu i se aleg cu mare lucru — Achi
spcctacrUe teatrale. ca rlocu tim pul va li ne Iov or abil, lungimea de zece ori mai marc decît ziţionarea şi exportul acestui produs
După calculele organizatorUcu lui. espenerda s-ot putea întrerupe mai lăţimea. La se întinde dc-a lungul am fiind monopolizate de societatea „Cam
n iim ă u il \ i/.il<dori/ot j r t>alea să de devreme. Cei palm acvanaiifi sini belor maluri ale rîului cu acelaşi nume, bia Olisseds Marketing Board", care ob
păşească uiiual c iifu de un m ilion. in \irs lă de 31 ^3 3 de ani. şi arc ieşire la Oceanul Atlantic. Cam ţine mari profituri. Majoritatea cultiva
bia pare un intiind ascuţit în teritoriul torilor de arahide sînt la cheremul com
4 PLOI TORENŢIALE ÎN JAPONIA 4 PE URMELE CIVILIZAŢIEI repuhlicii Senegal, o ţară mult mai paniei străine. In „sezonul mort" ei sînt
TO K IO 21 (A gerpres). — ETRUSCE marc, care o înconjoară din toate păr nevoiţi să împrumute bani şi cei mai
Un nou vat de ploi torenţiale s-ou «OAIA 21 (A(ierptes). — ţile. Această situaţie geografică specia mulţi rămîn veşnic datori din c.ajza pre
abatut sim balâ şi dum inica asupra Aricnha AN SA relatca/.a ca un lă a făcut să se nască ideea unirii Gam- ţurilor scăzute cu care Ic sînt achiziţio
coastei de \e s l a insulei l/onshu. In <imp de urlicolorp nm encani lac cer bici cu Senegalul. Se pare că acordarea nate produsele. Şi alic bogăţii, ca de Industria navală polona a fost înfiinţată de-abia în anul 7948. In.prezent, ea ocupă focul al 10-lea
proiectările ithimane şi T o llo ti, cate cetări asupra c iv iliz a ţie i etrusce. independenţei este condiţionată dc acea pildă caolinul, sînt exploatate dc mono m lume şt locul al 2-lea //> ceea ce priveşte construirea unităţilor pescăreşti IN FOTO ■ Şantierul C n-
au uvut cel mai mult de sulerit. 121 A ii descoperit in provincia Siena stă unire, şi grupul de experţi ai O.N.U. poluri străine. In ţară nu există căi fe dm Cdynia: vedere generală a docului uscaL Re primul plan - careoul „Lenino* de
de persoane si-au pieidut viola, iar morminte corifm ind obiecte de o care sc află în capitala Senegalului stu rate şi puţinele şosele devin impractica
3-1 sini dispam le. ca urm ate a inun mate valoare <irhcolorpcu. Săpătu diază tocmai această problemă. Care bile în perioada ploilor care ţînc din
d a ţiilo r şi a alunecărilor de teren rile continuă este însă poziţia Cambiei faţă dc aceas mai pînâ în septembrie. Numărul ştiu
După cum a an uniat un repre/ei »- 4 PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA tă propunere? Partidul popular progre torilor dc carie abia atinge I la sută, NEW YORK. - La 21 iulie s-a
tm i rd p o litie i japoneze <itf Msf ră CLIMEI sist, aliat la putere, sprijină uleca uni un medic revine la mai mult de 31.000 lui sc spune : „N oi trebuie să depu
nile 237 de persoane, iar 30 01/0 au rii cu Senegalul, in timp ce partidul dc locuitori. deschis la universitatea Columbia — nem toate eforturile pentru a face ca
din New York, expoziţia dc arhitec
tăinns tară adăpost, hunului iile au In n u da intem periilor frecvente unit, aflat în opoziţie, sc opune proiec Gambia este una din cele mai vechi Marca Britanic să părăsească N.A.T.O.
d is lru.s‘ recolta de ore/, de pe o m a u din Germania occidentală, numeroşi tului, subliniind că teritoriului trebuie colonii engleze din această parte a A fri tură romîncnscn, organizată în cadrul deoarece politica americană eondnsl
acordului privind schimburile cultu
supt alată. T ral icul feroviar din a- v itic u lto r! produc vin u ri care tiv-a- să i se acorde mai iu tii independenţa de cii — fiind ocupata la sfîrşitul secolu rale între R. P. Romină şi Statele dc către Goldwatcr ar duce la răz
ccasfâ regiune continuă să ho oprii. lizcază cu cele din (ărilc cele mai plină, urmind ca după aceea, guvernul lui al lS-lea. Nemulţumirea populaţiei Unite. Ocupindu-sc dc această expo ♦♦♦♦♦♦♦♦♦ boi".
însorite. şi revolta împotriva colonialiştilor, sînt ziţie, ziarul „New York Times" scrie: SAINT AUGUSTINE. - Guverna
4 CANALUL MINECII G erm anii incciucă prin diverse ţării să acţioneze cum va crede de cu tot atît dc vechi ca şi ocupaţia străină, „N u putem găsi cuvinte pentru a realizarea scopului comun — unitatea torul statului Florida, Farris Bryant,
viinţă. Decît o independenţă condiţio
TRAVERSAT DE ELEVI m ijloace sa combătu inconvenien dar lupta pentru independenţă nu a pu sublima îndeajuns că merită sa tc de continentului african, Obote a pre a cerut tuturor cetăţenilor acestui stat
l ,OM OR A 21 fAriettues). — tele clim ei din tara lot. A slle l, pen nată dc unirea cu o altă ţară, precizea tut fi bine organizată decît dună ccl plasezi pentru a vedea expoziţia. Pro cizat în interviul său eâ unitatea po să sc abţină dc la acţiuni rasiste şi să
ză conducătorii acestui partid, mai bine
Un qrnp de zece elevi dc In Co tru a spulbera ceata dc dim ineaţă. ammarca independenţei. In aceste con de-a( doilea război mondial, cînd au gramul romînesc dc construcţii este litică trebuie urmată neapărat dc uni icspcctc legea cu privire la drepturile
le giu l Denstonc IA ng lia I. a rcnŞd ci tnlosesc ventilatoare verticale diţii complicate, sc înţelege că cercuri- apărut o seric dc organizaţii politice, o realizare remarcabilă". tatea economică. civile. „Anarhia, a declarat el. este
sn traverseze Canalul M in e cii m u plasate in v ii Iul unor s lilp i de 33 printre care Partidul pro"rcsist al po CAIRO. — lut r-un interviu acor LONDRA. — „Comitetul celor 100*' duşmanul libertăţii individuale". In
ţind prin stalclă, In 11 orc şi 27 nt //u//fime. îm potriva g e ru lu i, jn le colonialiste găsesc mai uşor motive norului, astăzi In nutere, Partidul unit, dat agenţiei MEN, Milion Obotc, pri din Anglia, organizaţie de lupta îm acelaşi timp, din Saint Augustîne se
minute. numeroase regiuni ite-a lungul Al >- de aminarc a acordării independent ei şi Uniunea muncii din Gambia '— princi mul ministru al Ugamlei a declarat potriva armelor nucleare, a hotărît anunţă că clemente ale organizaţiei
Prim ul înotător a plecai dc la ac le i şi a R inului au lost comit tuite conlcriuţa care începe mîinc la Lon pala organizaţie sindicală din această ca întîlni rea şefilor dc state şi gu să organizeze împotriva senatorului
capul Gr îs-Mc/. (FruolaI, iar u lti fu m u ri înalte de 6 m. Din v iţiu l lot dra arc de dezlegat o problemă destul ţară. verne africane de la Cairo a pus ba Goldwatcr manifestaţii care si aibă rasiste Ku-Klux-Klan au început să
mul a sosit Iq punctul /numi „Slin- se ruspindeşte pc o m /a tic 33 m dc încîlcită. Ziua independentei depline a acestei zele noi» A Frici. La această conferin loc in fiecare miercuri şi duminică în acţioneze din nou în ultimele zile.
Pentru a treia oară în decurs de trei
kespeare" In apropiere de Dover. aer cald, produs prin arderea pe Micul teritoriu al Gambiei, a cărui ca ţări este aproape, Ganib*a alăturîndu-sc ţă, mai mult ca oricînd, a spus Obo faţa Ambasadei Statelor Unite dc la zile au fost aprinse cruci — seninul
Un grup dc tinere londoneze au tro lu lu i. pitală este oraşul Uathurst, are o supra ţârilor libere de ne marele continent. tc, nc-am coordonat eforturile pentru Londra. Intr-o declaraţie a comitetu noilor provocări rasiste.
faţă de 10.369 km. p. şi aproximativ M1RCEA lORDACHE
Redacpa ţl adminlslralla ilarului «tr. C Marlla or. 0, ţelefoo 15 8#, 12 75, 15 85, 20 73 Taxa plâlltâ la numerar conform «probării Direcţiei Ceaeralo P.T.T.R. ar. 263.328 dio 8 aolembrie 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Dev«
4 0 .0 5 8