Page 7 - 1964-07

1

Drumul socialismului Nr. 2959
Pag? 3
11 'T

i
r i f i c a r i şl rcaj l i t a t e

M i i
Este cunoscut faptul că în primul tri­ lalte grupuri de sectoare s-a înregistrat na după cantitate ,,scapă din ved/ aplice în toate fronturile de lucru cu
mestru al acestui an E. M. Barza nu un număr mare de rebuturi. La Brădi- calitatea. filoane subţiri puşcarca selectivă, să u r­
şi-a realizat sarcina dc plan la metal. şor 138 dc vagonete, iar în cele trei In acelaşi sector maistrul Ioan l mărească respectarea întocmai a dimen­
Conducerea exploatării a justificat acea­ grupuri de sectoare Musariu peste 300 draş nu arc obiceiul să controleze siunilor excavate din roca înconjurătoa­
sta prin existenţa unor condiţii speci­ dc vagonete cu minereu au fost rebu- trclc, iar în abatajele pc care le con re a filonului conform normelor tehni­
fice dc zăcămînt, (cauză obiectivă), care ratc pentru depăşirea procentului ad­ ce s-a găsit minereu depozitat în ce. Să verifice cu atenţie amenajarea vc-
a dus la nerealizarea planului. mis de steril vizibil. trc, în timp ce echipelor le-a fost trclor din abataje şi felul în care se exe­
Sc susţine că a crescut exigenţa con­ butat un marc număr dc vagonete p cută trierea minereului. Maiştrii răs­
N-au trecut însă dccît aproape tici tru depăşirea procentului dc steril v
luni şi vechea afirmaţie este reluată de trolorilor dc calitate, aceasta fiind una bil admis. pund în primul rînd de calitatea mine*
rcului care iese la „ziuă“. Această sar^
din cauzele pentru care a sporit numă­
uncie conduceri tehnice ale sectoarelor In sectorul Musariu III maistrul 1 cină nu cade numai în scama controlo­
caic nu-şi realizează planul dc metal dîn rul vagonctelor rebutatc. Afirmaţia co­ nilă Roman a pus un vagonetar să al rilor de calitate. Oportunitatea unor mă­
minereul comun. Se afirmă din nou că respunde realităţii şi, c normal sa fie
„zăcămîntul nu confirmă probările geo­ suri care să-i mobilizeze pc maiştri In
o luptă susţinută pentru calitate, este
logice", neputîndu-se astfel realiza con­
ţinutul planificat. Aceste justificări rea­ deci pe deplin justificată. Conducerea
tehnica a exploatării trebuie să se ocu­
par după ce în două luni consecutiv, C A L I T A T E A MINEREULU
aprilie şi mai, la acest indicator exploa­ pe dc acest lucru.
tarea şi a depăşit sarcinile dc plan. Cu­ Comuniştilor de la E. M. Barza le
rios este însă faptul că chiar şî în aces­ o p r o b l e m ă m ereu actuali revine sarcina să fie în fruntea luptei
te condiţii numeroase echipe dc mineri pentru calitate. Ei trebuie să analizeze
cum sînt cele conduse dc Aurel Rad, în adunările generale de partid cauzele
Dumitru Nedclescu, Nicolac Chiţac şi pentru care minereul nu sc încadrează
altele dau numai minereu de bună cali­ aşa. Exploatarea a fost dotată cu ma­ gă materialul stocat dc mai mult ti în conţinutul planificat şi nu să sc pre­
tate. Deci, nu este vorba dc, aşa-ziselc, şini şi utilaje moderne, fiecare echipă într-nn rostogol. Necunoscîiid mineri zinte scurte informări în care sc rela­
condiţii obiective invocate de tovarăşii este condusă şi îndrumată îndeaproape vagonetarul a ales intr-un vagonet t tează doar faptul că a fost rebutat uit
din conducerile sectoarelor X III, XV, de către un maistru. Datoria controlo­ gării iar în celălalt vagonet materii marc număr dc vagonete pentru depă­
şirea procentului de steril vizibil admis.
X V /I şi din alte sectoare drept justifica­ rului de calitate este deci exigenţa. *Dar, mărunt, fără să ştie că în rostogol Ei trebuie să ia măsuri concrete şi si
re a nerealizării conţinutului dc metal mai este un adevăr care, se parc, scapă numai.,, steril. lupte pentru îndeplinirea Iov. In sectoa­
planificat în minereul comun. Nu neaga unor maiştri, tehnicieni şi ingineri: ace­ Controlorul de calitate Şurtca Pa
‘Imaginea ne-a 'devenit tot mai familiară. In apartamente noi, spaţioase, construite in lot mai nimeni faptul că minereul este înconju­ la că conţinutul de metal în minereu are ca criteriu dc control al călit rele Maria, l Mai, 210 Musariu şi alte­
multe oraşe din regiune, oamenii muncii tăiesc In confort şi bunăstare. rat dc steril. Aceasta este structura geo­ se hotărăşte în fronturile dc lucru de „prieteniile" legate cu unii şefi dc ec le, unde problema calităţii a srat mereu
în faţa comuniştilor, şi rezultatele au
logică a zăcămîntului. Dar, aceasta nu către mineri şi nu dc controlorii de ca­ pa la un pahar cu bere.
înseamnă că în loc de minereu curat litate. Să lăsăm faptele să vorbească. fost bune. Experienţa dobîndită de aces- 4
Inginerul Davîd Emil — şeful «ec tc organizaţii dc partid în ceea cc p ri­
trebuie excavat şi trimis la „ziuă" In sectorul Valea M orii I, unde s-a rului — 180 Musariu — deşi sesizat veşte îndrumarea şi controlul activită­
Ritmul lucrărilor de recoltare steril. înregistrat ce! mai mare număr de rebu­ controlorul de calitate asupra proci ţii economice din sector trebuie popu­
In abatajele cu filoane subţiri se ex­
tului marc dc steril vizibil din miner
turi s-a găsit minereu pierdut în ve­
larizată şi în rîndurilc comuniştilor dîn
cavează un volum prea mare dc steril, a crezut de cuvinţa că este inutil să celelalte sectoare ale exploatării. Sarcini
ceea ce duce la diluarea minereului. In trele abatajelor. măsuri pentru ca puşcarca selectivă deosebite revin şi organizaţiilor sindi­
subteran deosebirea sterilului dc mine­ In abatajul unde lucrează echipele lui se aplice peste tot acolo unde condlţi cale. Sub îndrumarea organizaţiilor dc
reu sc face cu destulă uşurinţă Ia lu­ Popa Ioan lui Aron şi Boza Gheorghe, de zăcămînt impun acest lucru şi partid, ele au datoria să mobilizeze în-
a furajelor trebuie intensificat mina lămpii, darămite afară la lumina maiştrii, Trifa Vasile şi Cristca Gheor­ tru ca să fie respectat întocmai tim| treaga masă dc muncitori la o muncă
pot
susţinută pentru reducerea sterilului sub
Mai
de triere al minereului.
ghe, din cauza nccontrolării locului de
soarelui ! Şi, cu toate acestea, numai în
prima jumătate a lunii iunie, 258 dc va- muncă, au lăsat în peretele abatajului o amintite şi alte exemple legate dc . admis. Trebuie să formeze o puternică
zuri în care minerul şef dc echipi
opinie de masă împotriva acelora care
gonetc declarate dc şefii dc echipe şî zonă bogat mineralizata. eredinţează sarcina trierii minereului ’ nu dau atenţie calităţii.
Luni 29 iunie. La gospodăria colecti­ coltarea şi prepararea finului, a luccrnei mitetului executiv — tov. Nicolac maiştrii de la Valea M orii I şi II ca In sectorul Brădîşor minerul Ştefan gonctarului dc fornt — om nccalifi Este necesar să li se explice mineri­
vă din Draşov am întîlnit numeroşi co­ şi altor furaje la timpul optim, cînd Apostol — este greu de găsit nu nu­ fiind minereu au fost scoase dîn fluxul Candin lasă minereul în vatra, iar echi­ — ceea cc duce la creşterea proccntu lor că ncrcspcctarca conţinutului plani­
lectivişti care lucrau dc zor la cositul plantele au cea mai marc cantitate dc mai în rîndul colectiviştilor ci şi în tehnologic şi trimise la halda de steril pele conduse de Adămuţ Nicolac şi Cir- dc steril vizibil în minereu. ficat dc către un sector diminuiază re­
fîneţelor naturale, la transportul şi ame­ substanţe nutritive. comună, fiind plecat la Sebeş. După cc, ca rebuturi. In aceasta lună, şi în cele- cu Petru dau minereu mult, dar în goa- Exemple asemănătoare pot fi citi zultatele obţinute dc către celelalte sec­
najarea şirelor de trifoi în apropierea Cu lotul altfel stau însă lucrurile la numai el ştie. In cadrul gospodăriei din multe de la E. M. Barza. Este lesne toare, că sc încarcă nejustificat preţul
grajdurilor. Printre ci era preşedintele gospodăria colectivă din Spring. Pc lun­ Şpring sînt mulţi colectivişti ca Ilic înţeles chiar şi pentru un nciniţiat de cost al minereului. înlăturarea prac­
gospodăriei — llie Opreau. cile „M orii" şi a „Draşovului" fîneţcle Baciu, Mihai Draşovcanu, Ilic Valasie a d~ „întemeiate" sînt justificările pri ticii greşite de a sc căuta justificarea cu
Ne pregătim pentru iarnă, nc-a spus naturale ocupă o suprafaţă dc 140 ha. lui Şlcfâniţă, Ioan Pleacă şi alţii care toarc la faptul că „zăcămîntul nu cc orice preţ a rămîncrii în urmă prin „ca­
acesta. Asigurăm animalelor hrana ne­ Din întreaga suprafaţă s-a recoltat îşi îndeplinesc cu cinste obligaţiile, par­ O HABA Cy BMINGSCU firmă probările geologice" şi că „a cr uze obiective" îu locul dezvăluirii C\J
cesară. Pe lingă celelalte lucrări, în doar circa 40 ha. M ult rămasă în urmă ticipă activ la lucru. Mai sînt însă şi cut exigenţa controlorilor dc calitati
In loc să sc încerce asemenea arj curaj a lipsurilor va duce la; în âfirea
centrul atenţiei noastre stă şi recolta­ este aici şi recoltarea trifoiului. Pînă unii ca Aurel Popa, Vasile Apostol,
rea la timp, depozitarea şi conservarea Tonta Pleacă, Ioan Pîţu, Ioniţâ Groza, Pe fondul dc un verde primavăra- şir de ideî... ,,In opera eminesciană mente, cadrele tehnice şi inginereşti răspunderii întregului colectiv faşă dc
trebui să caute rezolvarea problcmein
în condiţii corespunzătoare a furajelor. în zîua de 29 funie din cele 130 ha Ana Cotîrlea, Elisabeta Valasă, Ana tic sc profilează silueta noii clădiri a sînt oglindite patriotismul, etica calitatea minereului extras.
Popa pe care, după cîle sc constată, nu-i Institutului de cercetări miniere din înaltă, dragostea, mînia împotriva lităţii minereului prin îmbunătăţii
Dm cele relatate şi constatate rezultă Petroşani. Reflexele rubinii ale soare­ exploatatorilor..." S. POP
ci membrii acestei gospodării au şi doare inima cînd văd că lucrările nu se lui asfinţit dau siluetei de beton ar­ asistenţei tehnice la locul dc munca.
desfăşoară în ritm
Cu
satisfăcător.
terminat recoltatul celor 113 ha culti­ aceştia tribtiie lucrat mai mult şi fă­ mat şi sticlă o înfăţişare grandioasa, Un alt referent ne destăinuie p ri­
vate cu trifoi ;i 12 ha cu luccr- IN RAIONUL SEBEŞ cuţi să înţeleagă că daca nu se va face o linie şi un colorit cc ar putea fi begia poetului, legaturile lui cu tea­
trul, pasiunea sa pentru citit, profe­
nă. Întreaga cantitate de furaje a la vreme recoltarea fîneţelor, cele 393 imortalizate numai de un desavîrşit ar­ siunea sa dc sufleur. Altul ne-a vorbit
fost transportată şi depozitată. Colec­ bovine, 540 oi etc., nu vor avea la iarnă tist. Susurul apei cc însoţeşte clădi­ despic poezia erotică, despre patrio­
tiviştii lucrează acum la recoltarea fi­ hrana necesară. Şi acest lucru nu tre­ rea din deal pînă în vale şi liniştea tismul şi ura împotriva cotropitori­ g r c L S L .
nului dc pe cele 160 ha de fineţe na­ buie să sc întîmplc. Posibilităţi sînt, oa­ odihnitoare întregesc cadrul desfăşu­ lor ţării ; au fost recitate poezii dîn xa;jr^ ____ ______ -
turale. Şi aceasta constituie o sursă im­ s-au recoltat doar 70 ha. Consiliul dc meni harnici există în această comună, rării unui eveniment literar de seamă. opera poetului.
conducere al gospodăriei are un plan
portantă de furaje pentru hrana anima­ dar ci trebuie să-şi mobilizeze toate for­ Pe stradă, grupuri de oameni se în­ ...Pe fondul unei melodii de marc
operativ pentru recoltarea acestor fine­ dreaptă spre locul unde sc desfăşoară PROGRAMUL II ; 7,C0 Chită fan­
lelor. De aceea au fost luate măsuri să ţe. Dar, cele înscrise în plan nu se ţele pentru ca fînul şî celelalte furaje simpozionul literar M. Eminescu. La popularitate se aude vocea regretatu­ CINEMA fara reprezentativă a Armatei ; 7,35
fie constituite echipe dc cosaşi dîn cei realizează. Dc asemenea, comitetul dc să fie strînse şi depozitate neînlîrziat. intrare, în holul clădirii i-a întîm pi- lui nostru marc artist, Georgc Vraca : Solişti şi formaţii artistice de amatori
O muncă mai stăruitoare în această ,,Pe lîngâ plopii fără soţi 5 IULIE 1964
mai buni colectivişti cum sini Ilic Po­ partid a prevăzut ca în ziua de 28 direcţie sc cerc să se depună şi în alte nat tabloul marelui poet. In sala festiv Adesea am trecut ;...........* participante la cel dc al Vll-lca
pa, Nicolae Marcu, Dumitru Stanciu, iunie să analizeze stadiul lucrărilor de gospodării colective întrucît pînă în pregătită dc mîini îndcmînaticc şi har­ Tim brul profund şi dc neegalat al DEVA î Lovitura de pedeapsa -concurs ; 8,30 Estrada dimineţii Ţ
___
Macarie Borza şi alţii. strîngcre a furajelor. Şedinţa dc analiză zîua dc 29 iunie, pc întregul raion din nice, un alt portret al poetului, o v i­ marelui artist a fost auzit în conti­ cinematograful „Patria" ; Baricada v9,30 Anunţuri, muzica ; 10,00 Muzica
cele 2367 ha trifo i sc recoltase doar de trină cu scrierile lui Eminescu, apă­ — cinematograful „A rta" ; PLTRCpopulară ; 10,33 „Pe litoral mu-
Pentru ca recoltarea fîneţclor, trans­ nu a avut însă loc. ,,Cc să mai discu­ rute în diferiţi ani, au dat un aspect nuare în interpretarea poeziilor „Mai SAN1 : Lingă tine trăiesc oameni [izîcă uşoară; 11,30 Muzică populară
pe 1120 ha, iar din cele 16.973 ha fi­
portul şi depozitarea lor să se facă in tăm — ne-a spus tov. Mie Aluaş, se­ neţe naturale numai de pc 1050 ha. dc inedit, original, cadrului dc slăvire am un singur dor" şi „La steaua". cinematograful „Republica"; Linumrdin diferite regiuni ale ţârii ; 12,00
cele mai bune condiţiuni, consiliul dc cretarul comitetului dc partid — cînd a ccluî ce-a fost, este şi va fi EM I­ Rolele magnetofonului se opresc, neagră—cincmatogi aful „7 Noicinbrie.'Emisiunca „Cinem a"; 13,02 Muzică
Urgentarea lucrărilor dc sirîngerc a NESCU. marcind sfîrşîtul întîlnirii cu Emi­
5j9\işoară interpretată dc Lingi lonescu;
m oiim puii
conducere al G,A.C. a repartizat să răs­ în această privinţă am realizat atît dc furajelor impune ca organizaţiile dc ...O voce cu nuanţe fireşti de emo­ nescu. ALBA -IU LI A: Anotimpuri .«Uşoară interpretata uc Lmgi lonescu,
matograful „Victo * "
’
ana"; In g o lfo r» ^ 17 Concert pentru oamenii muncii
pundă dc aceste lucrări pe tov. Nico- puţin". partid, sfaturile populare, consiliile de ţie, după o scurtă dar esenţială Acţiunea întreprinsa dc sindicatele şîlor albi — cincmato [a odihnă ; 15,36 Muzică uşoară;
mat o graful „23
lac Draşovcanu şi Nistor Sinea. Tocmai de aceea, după părerea noas­ conducere ale unităţilor socialiste să ia incursiune în ceea ce reprezintă Emi­ 1CEMIN şi medico-sanitar din Petro­ gust"; SEBEŞ: Fraţii corsicani — Oameni şi fapte ; 17,40 „La
Lnîndu-sc asemenea măsuri există ga­ tră, o asemenea analiză trebuia făcută măsuri pentru mobilizarea tuturor bra­ nescu, a anunţat deschiderea simpo­ şani este doar una din manifestările nematograful „Progresul*; Mmna va 1 « t“ , program de jocuri ; 19,05
poeziei romî-
închinate Luceafărului
ranţia că în această gospodărie lucrările şi elaborate cn acest prilej măsuri care ţelor de muncă la cosit, pentru sporirea zionului. neşti. Bambctin — cinematograful „Sebeş'' ele mai cunoscute romanţe ;
Sala era într-o marc atenţie. Pri­
de recoltare a furajelor se vor face la să ducă la înlăturarea rămîncrii în ur­ randamentelor cositoarelor mecanice de mul refren evoca viaţa şi opera emi­ M. D. IONESCU O R a ŞTIE: M i -am cumpărat un tat „N outăţi-, noutăţi" — emisiune
— cinematograful „Patria*; Dinasti ’
timpul optim, asigurîndn-se baza fura­ mă. Membrilor de partid llie Valasie la S.M.T. şi G.A.Ş., pentru transportul nesciană intr-un înlănţuit şi accesibil inginer Petroşani neagra — cinematograful „Flacăra* uzkâ uşoară , 23,10 Muzica u-
jeră necesară pentru animale. şi Gh. Cotîrlea, care răspund din partea şi clăditul şirelor dc trifoi, lucerna şi HAŢEG: Marele drum - c i j 0*113'
O situaţie asemănătoare există şi in comitetului dc partid dc buna organi­ finurî. matograful „Popular"; BRAD: Ic
gospodăria agricolă colectivă din Apol- zare şi desfăşurare a campaniei dc re­ Un nou program a! brigăzii artistice de agitaţie lantha — cinematograful „Steaua ro TELEVIZIUNE
Recoltarea fîneţelor la timpul optim şie"; ILIA : Ucigaşul şi fala — cine
dul de Jos. Trifoiul şi lucerna dc pe coltare a furajelor, trebuia să li sc cea­ este o lucrare căreia trebuie să j se matograful „Lumina".
întreaga suprafaţă au fost recoltate, us­ ră să raporteze cum S-au achitat ci de Zilele trecute, la căminul cultural Victoria Davidcscu, Măniuţ Coriolan, ....................... 5 IULIE 1964
acorde toată atenţia, N unui aşa sc vor din Pricaz, brigada artistică de agita­ Maria Hanciu, Ion Şcrban şi alţii, cri-
cate şi depozitate. S-a sirius de aseme­ această sarcină. O marc răspundere o putea asigura furajele — sursa principală ţie din localitate a prezentat un nou ticînd totodată pc codaşi. 8,50 Gimnastica dc înviorare la do­
nea fînul de pc suprafaţa dc 110 ha. poartă şi comitetul executiv al sfatului pentru dezvoltarea creşterii animalelor program întitulat „Drag mi-c în gos­ In cinstea celei dc a XX-a aniversări RADIO miciliu ; 9,00 Emisiunea pentru copii
şi tinerelul şcolar ; 10,30 Reţeta gos-
In jurul grajdurilor gospodăriei s-an şi popular. HI nu a dovedit preocupare in fiecare gospodărie agricolă colectivă podărie". Acesta a relevat spectatorilor a eliberării patriei, brigada artistică dc 5 IULIE 1964 podincî ; 11,00 Emisiune pentru sate ;
agitaţie va pregăti un nou program
depozitat circa 200 tone fîn. pentru a mobiliza, prin deputaţi, pe şi gospodărie agricolă de stat din ra­ despre viaţa noua pe care o trăiesc co­ care va oglindi realizările obţinute în 19,C0 Jurnalul televiziunii ; 19,10
lectiviştii, despic realizările lor, despre
l-a gospodăriile colective din Sebeş, toţi colectiviştii Ia lucru, la urgentarea traiul lor îmhelşugat. De asemenea, satul Prîcaz în decursul celor douăzeci PROGRAMUL I : 6,00 Concert cfcintă Ioana Radu; 19,40 Aventurile
ionul Sebeş.
Miercurea, Ungurcî, Doştat se desfă­ lucrărilor ce se impun a sc face în acea­ membrii brigăzii artistice dc agitaţie de ani dc viaţă liberă, luminoasă. dimineaţă ; 8,06 Tineri interpreţi (ţui R0bîn Hood (II) ; 20,20 Actuali-
au popularizat metodele înaintate de muzică populară ; Minodora Nemeţalc;l cinematografică ; 21,30 Muzică
şoară o susţinută activitate pentru re­ stă perioadă. Uneori, preşedintele co­ CALIN BADEA muncă ale unor colectivişti fruntaşi ca VIOREL IGREŢ Magda Constantincscu şî Nelu O ria ^oară instrumentală.
corespondent
8,30 Teatru la microfon pentru cop
„Mesajul invizibil" ; 9,30 Muzici d m e t e o r o l o g i c
VA PREZENTAM estrada ; 11,03 Noi înregistrări dc ml PENTRU 24 ORE ®
zică populară
regiune
realizate în
Dobrogca ; 12,10 Concert de nuizic
uşoară ; 13,10 Dc toate pentru toţi Vreme nestabilă cu cerul mai mult
G o s p o d ă r im m m dc ascultători; 15,00 Din viaţa satr noros. Vor cădea precipitaţii sub for­
14.00 Din melodiile populare ccruk
mă de ploaie, Vîntul va sufla potrivit
Program dedic t
lor patriei ; 15,30
fruntaşilor de pe ogoare ; 16,00 din sectorul nord-vest şi nord pînă la
potrivit. Temperatura acrului va fi cu­
terpreţi dc muzica uşoară; 17,00 A j prinsă între 18 şî 23 grade ziua, iar
sambluri dc cîntcce create în anii p , noaptea între 10 şi 15 grade.
© E ST A T ALBA BULB A 18.00 „A m îndrăgit o melodic" — PENTRU URMĂTOARELE
terii populare ; 17,30 Jocuri populat
misiune de muzică uşoară romîncasc
18,55 Transmisie sportiva ; 20,C 3 ZILE
Teatru la microfon premiera „Adai Vreme nestabilă cu temperatura în
şi Eva" ; 22,40 Muzică dc dans. creştere.
Imaginile fotografice care în multe tuală : ridicarea potenţialului dc pro­ tată de dinamica creşterii producţiei.
cazuri sînt atît dc semnificative, de ducţie al viilor existente, prin lucrări De la 2.000 kg struguri la hectar cît
data aceasta nu pot reda dccît parţial culturale — îngrăşări, stropiri, între­ sc recolta în 1959, s-a ajuns la 3.000
bogăţiile şi activitatea unităţii despre ţinerea la timp şi dc calitate etc., kg struguri la hectar în 1961, 4.005
caic este vorba. creşterea suprafeţei de vie, prin noi kg în 1962 şi 4.060 kg în 1963.
plantări pc terenuri improprii cultu­
De aceea, pentru a cunoaşte mai O grijă deosebită s-a avut faţă dc
bine Gospodăria agricolă dc stat din rilor cerealiere dar potrivite pentru produsul finit fapt cc a făcut ca pa­
Alba lulia, este nevoie să prezentăm viţa de vie. ralel cu creşterea dinamicii producţiei
pc scurt, alături dc aspectele fotogra­ Munca a fost organizată spic atin­ să crească şi dinamica calităţii vinu­ Citeva din medaliile primite de G.A.S. 'Alba lulia pentru vinurile cu
fice şi cîtcva imagini scrise. gerea acestor obiective, rcuşindu-sc să lui. Dacă în 1959 G.A.S. Alba lulia care a participat la concursurile republicane şi internaţionale.
sc efectueze plantari noi pc o supra­
I ©fiinţată în 1959, Gospodăria a- faţă de 40 hectare din care 20 ha. au a participat la primul concurs repu­
* gricolă de stat din Alba lulia s-a intrat deja pe rod, iar 20 dc hectare blican cîştigînd cu vinurile produse porumb pentru siloz şi alic plante dc furajărî a celor 100 dc vaci de lapte
dezvoltat de la un an la altul. In pre­ sînt în anul II. mai multe diplome şî medalii, în 1961 nutreţ pc aproape 500 hectare. s-a reuşit sa se realizeze o producţie
zent principalele ramuri de activitate se afirmă la concursul internaţional $i la aceste culturi dinamica pro­ dc peste 3.000 litri lapte pe cap de
ale gospodăriei sînt : viticultura, cul­ Acum, gospodăria dispune de 2I2 dc la Liubliana, cucerind medalia dc ducţiilor realizate este în continuă vacă furajată. La fel şi în 1963, iar
tura mare şi zootehnia. In ramura vi­ hectare plantate cu vie. Totodată, a argint cu soiul Soviguion. In 1962 creştere. Semnificative sînt producţii­
pentru acest an este prevăzută o pro­
ticolă, încă de la înfiinţare, după fost pregătită o suprafaţă de 30 hec­ participă de asemenea la concursul in­ le dc porumb boabe: în 1961 gospo­ ducţie dc 3.200 litri lapte. Pînă la 31
cum nc-a relatat tovarăşul inginer tare care va fi plantată în toamna ternaţional de la Liubliana şî Buda­ dăria a recoltat 2.841 kg porumb boa­ mai s-au şî realizat aproape 1.600 litri
pesta, unde primeşte o medalie de aur
Virgil Matei, conducerea gospodăriei acestui an şi in anii viitori. şi una dc argint, iar în 1963, la ccl be la hectar, în 1962 3.1 14 kg, iar în lapte pe cap dc vaca furajată.
Preocuparea faţa dc ridicarea po­
şi-a stabilit ca obiective importante dc al 11-lea concurs republican dc la 1963 producţia dc porumb a trecut Conducerea gosDodăricî agricole de
tenţialului viei existente este reflcc- dc 3.200 kg boabe la hectar.
de care să se ocupe în perioada ac­ Bucureşti, vinurile produse dc G.A.S. stat s-a îngrijit din timp de asigura­
Alba sînt distinse cu două medalii : Aceasta şi datorită faptului că gos­ rea bazei furajere, lucru cc reiese dîn
una dc aur şî una dc argint. podăria a fost dotată cu maşinile marca suprafaţă destinată plantelor
Dîn aceste vinuri, care au dus faima unelte necesare mecanizării tuturor pentru nutreţ, ca şl din lucrările dc
podgoriilor romîneşti peste hotare, lucrărilor. Dc la cele 5 tractoare. 4 îmbunătăţire a păşunilor executate în
gospodăria a livrat statului an dc an pluguri, 2 cultivatoare, 2 semănători, acest an.
cantităţi tot mai mari. Numai în 1963 o scccrătoarc Icgătoare şi o batoză, cît O atenţie deosebită s-a acordat per­
la punctul dc vînificaţic al G.A.S. dîn se folosea tn 1959 pc ogoarele gos­ manentizării lucrătorilor din sectorul
Telnn. s-a produs şi livrat cantitatea podăriei, astăzi parcul de maşini unel­
de 34 vagoane cu vin. te a! G.A.S a crescut la 17 tractoare, zootehnic, creşterii nivelului lor de
S uprafaţa dc teren arabil a cres­ bine de cereale, 3 cositori, 2 prese de cunoştinţe profesionale. Printre aceş­
14 pluguri, 6 grape cu discuri, 4 com­
tia sc număra îngrijitorii mulgători
cut de asemenea cu mult. !n
prezent cultura mare ocupă 1.400 hec­ balotat, 2 combine pentru siloz, 7 se­ fruntaşi Nicolae Haţegan, Simion
tare faţă de numai 446 hectare cît mănători dc porumb ctc. Gradul dc
deţinea gospodăria în 1959. Totodată, mecanizare la toate lucrările (arat, se­ Urau şi Visnlon Bera. Ei respectă cu
planul de cultură s-a modificat faţă mănat, prăsit, recoltat) este astăzi dc stricteţe programul dc grajd, iar a-
de anii trecuţi, G.A.S. ajungînd la ICO la sută. cum, in timpul verii, pe păşunile cu
o stabilitate dc culturi pc suprafeţe Datorită maşinilor cu caic a fost iarbă bogată aplică păşunatul raţio-
mari, fapt cc permite mecanizarea lu­ înzestrată, gospodăria execută toate ncl.
crărilor.
lucrările la cultura mare în timpul Aceasta este pe scurt imaginea de
Principalele culturi care ocupă cele
optim şi dc bună calitate. La porumb a2Î a gospodăriei agricole de stat din
1.400 hectare sînt : cereale pentru Alba lulia, caic livrează pentru oa­
-..V' - boabe, alimentare şi plantele dc nu­ pînă acum s-a terminat pc întreaga menii muncii din patria noastră, dc
treţ. Porumbul pentru boabe, anul suprafaţă praşila I şi :c execută în
prezent praşila a 11-a. Ia un an la altul, tot mai multe pro­
acesta, a fost însămînţat pc 745 hec­
ootehnia ~ sector dc viitor — duse cerealiere, animaliere şi viucole.
tare, cartofii pc 120 ha, iar în vede­
a început să se dezvolte în a-
rea asigurării unei bogate baze fura­ ceastă gospodărie din anul 1962. Din Text : R. BUDIN
Pc păşunea bine inlrefinută q gospodăriei agricole dc slut. jere s-a cultivat ovăz, luceină, trifoi, primul an, datorită bunei îngrijiri şi Foto : V. ONOIU De vinzare la toate unitâţilolimentare, depozite de vinuri şi de
alimentaţie publică din regiunt ^