Page 70 - 1964-07

B iblioteca PROLETARI D!N TOATB ŢĂRILE, UNI T l - V Ăl
(Un Udpeeerea
R e g io n a l

H \K i

In cinstea marii sarbâtori

1l3t5>.fl>3»0» M A T .
E&CAVATU

PESTE IPILA^

Colectivul dc muncă dc la I.C.S. H u­
1 " ' 1 1 nedoara, deţinătorul drapelului dc frun­
A N U L X \ri. n r . JO I 23 IU LIE 1964 4 p a g ini, 20 bani taş pc ţară în ramura construcţiilor, sc
2975 1 1
străduieşte să întîmpinc marea sărbă­
toare din august cu noi şi importante
succese. Alături dc eforturile sporite
L«gczr<atpfle agricol ale zidarilor, şamotorilor, instalatorilor,
şi
electricienilor, trebuie
consemnat
de
pe
utilajele
aportul mecanicilor
grele. In perioada care a trecut dc la
începutul anului şi pînă acum ei şi-au
Arături depăşit planul dc excavaţii cu 135.000
m.c. Realizarea acestei cifre a fost po­
sibilă datorită folosirii. raţionale şi la
pe suprafeţele întreaga capacitate a agregatelor, bu­
nei organizări în fronturile dc mun­
eliberate că, prin deschiderea la timp a noilor
puncte dc lucru şi efectuarea unor re­
paraţii de calitate. Datorită acestor fac­
Llatorită bunei organizări a nuincii, tori, cxcavatoriştij au reuşit să-şt de­
olosirii din plin a capacităţii dc luciu păşească şi sarcina orară dc funcţionare
*. maşinilor S.M.T. şi a mijloacelor pro­ a utilajelor cu 1.674 orc.
prii, colectiviştii din Gcoagiu au reuşit Printre cci mai huni mecanici dc pe
să recolteze griul, pînă la 22 iulie, de
utilajele grele trebuie menţionaţi exca-
pe 205 ha din 400. Cele mai bune rezul­ vatoriştii Teodor Tudor, Lcontin Oprea
tate le-au obţinut colectiviştii din bri­
gada a 1 V-a. brigadier Ion Mădean, care şi alţii care ŞÎ-au întrecut lună dc luna
au secerat întreaga suprafaţă planificată, sarcinile.
cei din brigada 1, brigadier Elisabeta A. FECHETE
Bozcşan, care din 115 ha au recoltat 84 corespondent
ha şi colectiviştii din brigada a ll-a, bri­
gadier Ion Sofronîc, care au reuşit să se­
cere griul de pe 74 ha. din 129. Dintre M air Herul Ioan Dir/durjan, do la U .iiU .M . Petroşani, dovedeşte multă
mecanizatorii de la S.M.T. care lucrează In n u m a i pricepere şi Indcminure. Datorită acestui lapt el îşi depăşeşte hmur sar•
pe combine se evidenţiază fraţii Nîco- cini/e de plan şi se menţine printre evidenţiaţii in întrecerea socialistă.
lae şi Iosif Curuţ, Ghcorghc Muntcanu
şi Fcer Arpad. La gospodăria agricola de stai d in l^ lre ş ti se folosesc din p lin 16 co m b in e la re co lta tu l pâioaselor. 40 d e zile
Munca la această gospodărie a fost IN FOTOGRAFIE : O parle d in co m b in e lu crîn d la secerişul g riu lu i de pe u ltim e le suprafeţe.
astfel organizată îneît paralel cu sece­ Succesele laminatorilor
rişul se face eliberarea terenului de paie, Pc unul din cele mat înalte puncte
se execută arături şi se însămînţcază po­ S A IM P U L S IO N A M ale Hunedoarei ati fost înălţate ieri,
rum bul furajer. Pînă acum s-au balotat In preajma marii sărbători a poporu­ In semestrul 1 al anului trecut «-au
paiele dc pe 90 hectare. Lucnndu-sc la două drapele. Evenimentul marchează lui nostru, cea dc-a XX-a aniversare a înregistrat însă 165,35 orc de sta­
transportul paielor cu o remorcă şi 40 E C E R I Ş U L victoria unor pricepuţi constructori ; eliberării patriei, muncitorii, tehnicie­ ţionări mecanice şi staţionări electrice,
atelaje s-au eliberat 140 hectare. Meca­ terminarea coşului dc fum de la cup­ nii şi inginerii care deservesc laminorul ceea ce însemnează că nu numai opri­
nizatorii Ghcorghc Zăuodcan.Petru Evi torul Martin nr. 8 din combinatul hu- dc 650 mm dc Ia Hunedoara, în în­ torul ficrâstraiclor era vinovatul. In­
şi Ioan Romoşan au făcut arături de Jn această perioadă toţi lucrătorii din prezentând 59 la sută din prevederi. A- nedorcan. trecerea lor socialistă, caută toate posi­ tr-adevăr, multe staţionări proveneau
vară pe mai bine de ICO hectare şi au agricultură depun eforturi sporite pen­ ccasta denotă că organizarea nuincii şi înalt dc 90 dc metri, coşul a fost bilităţile pentru sporirea producţiei dc după • constatarea tehnicienilor, dc la
. îmămînţat 20 ha cu porumb furajer. tru strîngerca cît mai grabnică a recol­ antrenarea tuturor forţelor la recoltări terminat în numai 40 de zile ceea laminate, pentru depăşirea în continua­ transportoarele cu lanţ cărora le lip­
tei. Cu fiecare zi ce trccc ritm ul dc se­ lasă încă dc dorit. cc reprezintă un timp record. Este un re a propriilor lor angajamente. Acum, sea un sistem dc reglare a lungimii bu­
parcă fiecare minut dc lucru a devenit
ceriş se intensifică fapt cc dovedeşte că Şi în G.A.C. din raionul Sebeş rezul­ rezultat al .aplicării metodelor moder­ aici şi mai plin, şi mai rodnic. clei lanţului. Au început alte studii,
Cu participarea toate mijloacele dc lucru cît şi forţa tatele obţinute pînă în prezent nu re­ ne şi a experienţei constructorilor hu- — Să facem un scurt calcul, spunea ‘ alte experienţe şi fireşte, au urinat re­
zultatele. S-a construit un nou dispo­
flectă posibilităţile
existente, întrucit
manuală sînt judicios folosite. Rezulta­
te mai bune în această privinţă s-au ob­ din cele 12.533 ha. cu grîu şi secară s-au nedoreni. La construirea lui s-a folosit tînărul inginer Silviu Şutcu, unui grup zitiv care să regleze automat şi cu
dc tehnicieni cu care se sfătuia asu­
t i n e r i l o r ţinut în gospodăriile colective din ra- recoltat numai 5 265 ha. In unităţile cofragul glisant. Irzidirca interioară a precizie lungimea buclei lanţului, apli-
cîndu-so deocamdată la unul din cele
’ ionul llia, unde recolta a fost strînsă din acest raion secerişul a început cu coşului s-a făcut în acelaşi timp cu pra posibilităţilor de reducere a tim ­ 22 dc lanţuri. In zilele de experimentn/e
In ultimele zile recoltatul cerealelor de pc aproape întreaga suprafaţă de întîrzierc deoarece nu s-a trecut din glisarea coca ce a condus simţitor la pilor dc opriri accidentale. Intr-o oră la Irinţul respectiv nu s-a produs nici
noi laminăm atîcca tone de oţel... In
păioasc s-a impulsionat şi la gospodă­ 4.330 hectare cultivate cu grîu şi seca­ vreme, atunci cînd grîul a intrat în reducerea timpului dc execuţie. 5 minute ar reveni deci, alîtca tone... o defecţiune. Acum so lucrează la con­
ria colectivă din Popeşti, oraşul regio­ ră. In aceste unităţi munca a fost bine pîrgă, la recoltarea manuală a suprafeţe­ Constatarea specialiştilor secţiei a struirea unor asemenea dispozitive pen­
nal Deva. La intensificarea acestei ac­ organizată ceea ce a condus la dobîndi- lor ncmccanizabilc. Este necesar, ca vi­ Lucrările s-au desfăşurat sub condu­ fost că cele mai frecvente opriri sînt tru fiecare lanţ în parte. Si dacă în
ţiuni o contribuţie de seamă şi-o aduc »ca rezultatelor amintite. Consiliile de teza zilnică stabilită (1.104 hectare) să cerea inginerului Iosif Brad. Autorii determinate de opritorul ficrăst rase­ semestrul I al acestui an staţionările ac­
îi U.T.M.-iştii din sat. Sub îndrumarea conducere cit şi specialiştii din gospo­ fie respectată şi prîntr-o mai bună folo­ acestui succes sînt vestiţii constructori lor dc debitat. In 1963 aceste opriri cidentale ale laminorului au fost re­
şî cu sprijinul organizaţiei de partid, dăriile colective au antrenat pc toţi co­ sire a combinelor. din brigada lui Ioan Buch, aceia care s-au concretizat lunar în cîte 20 dc duse cu 47 dc orc faţă de perioada co­
în ziua de 2! iulie comitetul orţviniza- lectiviştii şi^ mecanizatorii la lucru; re­ Trebuie dc asemenea ca în aceste zile au înălţat aproape toate coşurile de minute pierdute. Această pierdere, ca respunzătoare a anului trecut, accasii
ţici U.T.M. (secretar iov. Viorcl Cri- coltatul manual a început din vreme, organizaţiile de partid din G.A.C. să ur­ fum de la noile obiective siderurgice şi celelalte caic mai existau trebuiau este o urmare a îmbunătăţirilor tehni­
şan), a mobilizat un număr însemnat atunci cînd plantele au intrat în pîrgă, mărească mai îndeaproape buna desfăşu­ ale combinatului hunedorean. înlăturate. La recomandările organiza­ ce enumerate.
de U.T.M.-işti la seceratul şi strîngerca iar la coacerea deplină a cerealelor ra ;m a lucrărilor de seceriş, iar acolo Cele două drapele ridicate la cota ţiei dc partid ingineri) Silviu Şutcu şi Lnminatorii de la ,,650“ au reu­
grîuluî. Bilanţul acestei zile dc lucru a combinele au intrat din plin în lucru unde sînt semnalate neajunsuri să se ia Mihai Riza sprijiniţi dc un marc nu­ şit ca prin reducerea staţionărilor
fost rodnic. Se prevede ca asemenea La G.A.C. din Lăsau. raionul liia, fiind folosite în mod raţional. cele mat operative măsuri pentru ca fie­ —ţ-90 de metri, vesteau realizarea an­ măr dc laminaturi au început căutarea să lamineze în cclc două decade aîe
acţiuni sa fie organizate şi în viitor. se verifică 'şijdiul de coacere al Bine s-a muncit şi în gospodăriile co­ care oră bună de lucru să fie folosită gajamentului luat de constructori în unor soluţii eficiente. In cclc din urma acestei luni, peste 2.000 tone dc oţel
griului pe ulii mă tăria- ce. a, mai lective de pe raza oraşului regional De­ din plin. cinstea marii sărbători dc la 23 Au­ a fost conceput un nou opritor, abso­ în plus faţă dc plan. Ei sc află însă
JOAN BICIUŞCA va şi în G.A.C. din raionul Orâştie, un­
lut original. Rezultatul a fost surprin­
Specialiştilor din gospodăriile colecti­
corespondent rămas de recoltat. de grîul şi secara s-au recoltat dc pe ve Ic revine sarcina dc a îndruma per­ gust. zător. Practic, la aceste fierăstraie opri­ într-o continuă ascensiune, cautînd noi
rezerve caic să-t conducă la rezultate
75,3 şi respectiv 72,3 la sută din supra­ manent pc colectivişti în scopul realiză­ rile accidentale au fost complet evitate. şi mai valoroase în cinstea zilei dc
feţele cultivate. rii unor lucrări dc calitate şi într-un N. MIRCESCU Productivitatea muncii s-a ridicat ast­ 23 August.
Au te rm in a i siriusul g riu lu i Mai rămase în urmă cu recoltatul sînt ritm susţinut astfel ca secerişul griului corespondent fel cu încă cîtcva procente. R. LAL
unităţile agricole din raionul Haţeg să sc termine în scurt timp în toate
Muncind cu hărnicie colectiviştii din Concomitent cu efectuarea lucrărilor unde grîul şi secara au fost strînsc de unităţile agricole din regiunea noastră.
Şoiimiş, raionul Ilia, au reuşit să sirin­ amintite se transportă la baza dc recep­ pc numai 2.008 ha. din cclc 6.892 cîtc La data dc 21 iulie a.e. situaţia rccol-
gă întreaga recoltă dc pe toate cele 14 ţie cantităţile de grîu ce trebuie predate sînt ocupate cu aceste plante. Aici. vi­ tării griului si a secarei în G.A.C. sc
ha. ocupate cu orz şi 266 ha. cu grîu. pentru muncile S.M.T. şi uium. Pînă teza zilnică dc seceriş stabilită (600 prezenta astfel:
Mecanizatorii Eugen Marian şi Trandafir acum s-au predat la baza dc recepţie de hectare) nu a fost realizată nici în-
Şubu şi-au adus o contribuţie preţioasă, peste 33 dc tone. tr-o zi dc la începerea lucrărilor res­ llia _ w " / 0|
rccoltînd peste 55 dc hectare. Evident Ing. MARIA BOTA pective. Spre exemplu, în ziua de 21
că ci puteau obţine rezultate şi mai corespondentă iulie s-au secerat abia 354 hectare, re­ Deva 75.3“/,J
bune, dacă cele două combine cu care
au lucrat ar fi fost folosite mai raţio­
nal. La seceratul manual s-au evidenţiat FAPTE DE BUNI GOSPODARI O riştio 73.3"„
brigăzile I şi a Il-a conduse dc Nicolac Alba S1.5%|
Dumitru şi Vcrghcli Cornca, care au In raionul Brad clima este ceva mai cazia manipulării. De asemenea, la gos­ Iiuncilourn ___ 50,4%;
podăria colectivă din Mesteacăn a înce­
strîns recolta dc pe mai bine dc 120 dc răcoroasă dccît în alte părţi ale regiu­ put ieri treieratul griului la arie, iar
hectare. Paralel cu secerişul colectiviştii nii. Ca urmare, şi recoltarea cereale­ colectiviştii din Carăsiău au fost prinui Brad <s.o%|
dc aici au efectuat transportul snopi­ lor păioasc a început mai tîrziu. To­ pc raion caic tot ieri au terminat re­ Sebeş <2.0%
lor la arie şi au început din plin trcic- tuşi, buna organizare a muncii a făcut coltarea cerealelor păioasc. Avansaţi cu
rişul. In două zile cil cele 11 atclaie şi ca pînă în seara zilei dc 22 iulie şi în aceasta lucrare sînt şi colectiviştii din Haţeg 29,1%|
*n camion s-au transportat snopii dc acest raion să sc strîngă aproape 50 la Rişca, T^bca şi Birtin.
pc 23 hectare. Pc măsură ce terenul se sută din recolta de grîu. Alături dc cclc
eliberează tractoarele lucrează la execu­ 7 combine aparţinînd S.M.T. Dobra,
tarea arăturilor de vară. Pînă la .21 iu- zilnic Ia recoltarea manuală a păroase­
lor participă şi un număr marc dc co­ R i t m i n t e n s
'•c lucrarea respectivă s-a efectuat pe lectivişti.
r5 ha. din care 8 au şi fost deja se­
mănate cu porumb pentru masă verde. Pentru a scurta perioada dc recoltare Colectiviştii din Vinerea, raionul Oră­ plan. De pe întreaga suprafaţă au fost
Munca însufleţită a colectiviştilor dc ŞÎ ircicriş, colectiviştii din Ribiţa au luat ştie, muncesc dc zor zilele acestea la strînse paiele şi s-a trecut din plin la
aici este răsplătită de rodul bogat al măsuri ca griul recoltat manual sa nu strîngerca recoltei. De la o zi la alta rit­ efectuarea arăturilor dc vară. Cu forţe
ogoarelor. La orz şi grîu s-au obţinui mai fie transportat din cîrnp ci treie­ mul dc executare a lucrărilor dc seceriş sporite sc munceşte acum la strînsul
ratul acestuia să se facă staţionar cu griului. Pînă în prezent din cele 410
cu 300 leg. boabe peste prevederile pla­ ajutorul combinelor. In acest fel, sc eli­ se intensifică. Acum, toate forţele şi m ij­
nului. loacele dc muncă sînt mobilizate pentru hectare cu grîu s-au recoltat 310. La
mină şi eventualele pierderi ivite cu o-
strîngerca la timp şi fără pierderi a ce­ executarea lucrărilor dc seceriş s-au evi­
realelor păioasc. denţiat brigăzile I, a ll-a şi a IlI-a,
Cu sprijinul mecanizatorilor Iulian conduse de Ştefan Chinui, Simion Tabac
Danciu, llie Farcaş şi Simion Bobolca, şi respectiv Iacob Maiorcscu.
s-a strîns întreaga recoltă de orz. De
pc fiecare hectar din cele 60 care au NICOLAE BARBU Printre cei care sc bucura dc o apreciere deosebita la fabrica „ CăprioaraB din Sebeş se nim ia râ şi
fost ocupate cu această plantă s-au ob­ secretarul Comitetului dc partid brigada condusa de Maria Klelt. Componentele brigăzii reuşesc ca in fiecare luna să-şi depăşească planul
ţinut cu cîte 645 kg. mai mult faţă de G.A.C. Vinerea cu 20 la suta, sa dea numai lucrări de calitate.
In fiecare zi, un miner din cartierul lindat drumurile spic mine în căuta­ trunzătoare, cc vorbesc parcă, îmbră­ dc producţie cu şeful sectorului. Pen­ treba „încotro s-o ia", cînd batea dru­
„Constructorul" porneşte spre mina re de lucru. Luni în şir şi-a zdrenţuit ţişară gura galeriei dc beton, a puţului tru al doilea insă, strîngerca de mînă murile pc la porţile minelor, (a ace­
Dîlja. Şi aproape tot in fiecare zi, dc palmele printre şistul ştiurţiului în că­ principal, casa maşinilor, parcul dc Ia caic asistase căpăta o adîncă sem- eaşi vîrstă, inginerul Petru Muntcanu
la casa cu trandafiri roşii din Strada utarea cărbunelui pc care apoi îl du­ vagonctc, şirul gălăgios dc mineri cc nilicaţie. îşi privi băiatul, inginerul, bate căile din beton ale uzinei subte­
Ncdeii, un alt miner porneşte spre cea cu roaba acasă, să aibă măcar căl­ a impînzii incinta minei. Deschise apoi şi-l întrebă din priviri: „Ţie cine ţi-a rane deschise în dealul Dîljci, urmă­
mina Dîlja. Primul e inginerul Petru dură pentru cei doi fii. Şi vremurile harta. Privirile—i sc plimbau de pc hîr- strîns mina băiatule cînd în vacanţă rind şi dirijînd competiţia dintre bri­
Muntcanu, şef la mina a cărei artere sc precipitau ameninţătoare. La mină iic spre incinta minei şi înapoi. „Aco­ tc-ai dus să-ţi cauţi dc* lucru pe ma­ găzile de mineri constructori din
subterane au fost săpate şi betonate cu munca era tot mai istovitoare, mizeria lo va fi corpul administrativ, dc jur- lul Jiului la balast şi la nisip ?" Dar adîncuri. încrederea ce i s-a acordat
viteze record şi de unde vor porni dc acasă tot mai apăsătoare. In va­ imprejur alei, arbuşti şi flori, acolo băiatul nu răspunse. Nu putea şti cc dc a conduce mina cea nouă din Va­
spre patrie în ianuarie 1965 primele carmul războiului cc cuprinse ţara. staţia... Sub pămînt am construit o gîndo.i tatăl. II preocupau problemele lea Jiului l-a însufleţit, îl însufleţeşte
tone dc cărbune. Celălalt c pensiona­ plînsul celor doi copii rămaşi fără adevărată uzină, dar nici cu supra- mari ale producţiei, ale minu ale că­ mereu anircnîndu-i şi pc ceilalţi la o
rul Petru Muntcanu, tatăl inginerului. mamă nu-l auzea dccît tatăl, omul is­ laţa n-o să ne fie ruşine...". rei lucrări dc deschidere Ic-a condus muncă rodnică. Rezultatele sînt lună
Aproape zilnic bate drumul spre nu­ dc lună tot mai mari, mai demne de
nă.^ oamenii cc Ic înfăptuiesc, de oamenii
dc azi, Şî tatăl, pensionarul Petru
O !h. o zoo. a. r e a. sta acasă. Vine mereu la mina dc unde
,,Ziuaş" in întuneric Muntcanu le aude, le vede şi nu poate
1931. Minerul Petru Muntcanu s-a a fost azvîrlit pc drumuri, la mina pc
oprit pc coama dealului. A privit în care o deschide fiul lui. A şi cerut per­
vale spre oraşul negru, cu casc mici, misiunea să lucreze două luni aici. I
înghesuite ca nişte oi, şi a oftat adînc. p r e z e n t u l u i i s-a aprobat. S-a alăturat muncii şi ti­
Apoi, ochii lui suiră osteniţi spre dea­ nereţii dc aici, metodelor noi, şi n-ar
TERMOCENTRALA LUDUŞ.
lul Dîljcj ale cărui guri dc mină au mai fi vrut să plece. Dar, au trecut
fost închise zvîrlindu-l pc drumuri, cclc două luni... De aceea l^ tc aproa­
„încotro s-o iau? Cum să le spun ce­ tovit în floarea vîrstei, muncitorul Peste o jumătate de oră şeful secto­ cu priceperea specialistului dc azi. Arc pe zilnic diurnul spre mină.
T E L E G R A M A lor dc acasă ?“ întrebări cc nu găseau caic după 20 de ani dc muncă avea rului sc afla in birou. Vorbi pc înde­ aici la mină oameni destoinici, mineri — Mă cheamă ceva... spuns el.
răspuns i sc învălmăşeau în minte. calificarea dc ziuaş. „Ziuaş" în întune­ lete cu un lînăr pc caic apoi îl încre­ cu experienţă, cu clan şi voinţă dc II cheamă prezentul, oamenii, mun­
Umul, care nu păşise încă pragul ce­ ric. dinţa maistrului dc atelier. invidiat. Viteza cu care au deschis în ca. faptele mereu maî îndrăzneţe ale
T*celentei Sale lor 30 dc ani, ajunsese la capătul dru­ — Băiatul va lucra la noi. II cheamă adîncuri arterele verticale şi orizonta­ acestora, îl cheamă viaţa nouă care în
domnului GAMAL ABDEL NASSER mului. Şi conducerea „Societăţii Petro­ Inginer Muicşan. Vrea să muncească. Spune le s-a aflat în întreaga ţară. Că nu e anii libertăţii s-a statornicit şi pe me­
preşedintele Republicii■ Arabe Unite şani" îl „ajutase" ca şi pc alte mii dc că-i va fi mai uşor cînd va merge la chiar un fapt obişnuit să obţii, într-o leagurile Văii Jiului. E chemarea pre­
mineri din Valea Jiului. încă o mină (acuitate. La toamnă intră în clasa a singură lună, o înaintare dc 250 m. în zentului pc care o încearcă nu numai
C A I R O devenea pentru capitalişti „nerentabi- la „ uzina subterană" Xl-a. Şi, întorcîndu-sc spre rînăr, îi în­ steril într-o galerie cu profil dublu şi pensionarul Petru Muntcanu, care la
lă“ în timp ce 16.000 dc mineri şomau. nici să sapi şi să betonezi 51 dc metri fiecare pas confruntă acest prezent cu
Cu ocazia aniversarii revoluţiei egiptene transmit Excelentei Voastre, iii In valea plină dc bogăţii subpamîntc- 1964. Inginerul Petru Muntcanu s-a tinse rnîna urîndu-i succes. Cu faţa dc puţ tot într-o singură luna. trecutul, ci o încearcă toţi acei care
numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romînc, al poporului ro- ne, 16.000 de oameni bateau drumuri­ oprit pe coarna dealului Dîlja. A privit îmbujorată băiatul ieşi. au simţit şi simt seninătatea anilor li­
mîn şi al meu personal, sincere feliei lai i şi calde urări de noi succese po­ le spre a-şi vinde forţa dc lucru la un Inginerul Petru Mumeami a venit bertăţii, caro s-au prins la braţ cu fap­
porului Republicii Arabe Unite în opc ra de dezvoltare economica şi cultu­ preţ dc nimic. în vale spre oraşul scăldat în lumină, In birou sc mai aflau doi oameni : din amfiteatrul facultăţii aici la Dîlja tele demne de anii ce-i trăiesc, ani des­
rală a patriei sale. La poarta minei „Praga" Petru Mun- întinerit de blocurile în culori vii, inginerul şef al ED.M .N . tovarăşul să deschidă mina închisă cînd tatăl lui chişi dc Partid îndrumaţi şi ocrotiţi
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ tcanu a stat săptamîni în aşteptarea primăvăraticc, şi a zîrnbit mulţumit. Bujor Albii ş] pensionarul Petru Mun- a fost aruncat pc drumuri. La vîrsta dc El.
preşedintele Consiliului de Stat unui răspuns. Apoi, un an întreg a co­ Apoi, ochii lui negri, cu priviri pă­ tcanu. Primul sc prinse într-o discuţie la care zioaşul Petru Muntcanu sc în­ LUCIA L1CIU
al Republicii Populare Rornîne