Page 72 - 1964-07

Pag. 3
Nr. 2975 D ru m u l so c ia lism u lu i

IN STRÎMSA LEG Ă TU R Ă C& neursul Importantă descoperire
arheologică la Cozia

CU A CTIV ITA TEA PR A C T IC Ă Iti urma sesizării făcute dc către mun­
PONDENTILOR VOLUNTARI citorul Mariş Aurel de la Întreprin­

Cu ocazia schimbului tic experienţă Convorbire cu tovarăşul monstrat Ia clasă. Am obişnuit deseori derea orăşenească dc industrie locală
Deva, că pc raza satului Cozia, comuna
care a avui loc la şantierul din Cugir DUMITRU MOGA ca în cadrul ieşirilor pentru aplicaţii
unul din vorbitori a subliniat, printre adjunctul şefului şantierului practice să ne folosim şi dc ajutorul C îrjiţi, oraşul regional Deva, s-au aflat
sitele, că „aici există o continuă preo­ muncitorilor cu cele mai mari categorii diferite rcsluri dc ceramică, colectivul
cupare pc.itru asimilarea şi introduce­ de construcţii din Cugir de încadrare. Ei au vorbit cursanţilor ştiinţific al Muzeului regional din Deva
rea noului în procesul muncii". $i avea despre metodele lor dc muncă, despre s-a deplasat !a faţa locului.
dreptate. Încă de doi-trei ani, condu­ că dacă lecţiile sînt sărace şi nu con­ felul cum trebuie organizat un punct
cerea şantierului, îndrumată îndeaproa­ ţin elemente interesante, cursanţii se de lucru şi au executat model anumite Cercetările dc suprafaţă efectuate au
pe de organizaţia de partid orăşeneas­ plictisesc şî absentează. Pentru a putea categorii de lucrări ce s-au predat La arătat că într-adevăr pc dealul num t
că se preocupă de calificarea şi îmbo­ prezenta lecţii bogate, interesante, în­ clasă. . „Cetatea fetelor*4 din imediata vecină­
găţirea cunoştinţelor profesionale ale deosebi dc tehnologia meseriei, lecto­ La fel s-a procedat şi la predarea lec­ tate a satului, a existat în antichitate
muncitorilor. De aici derivă, în cea rii se folosesc de manualele deja tipă­ ţiilo r dc tehnologia instalaţiilor sani­ o aşezare omenească fortificată. Restu­
mai marc parte succesele obţinute pe rite, cum sînt Cartea zidarului, a ten- tare. La lecţiile noi, complexe,, lectorul
linia calităţii, a organizării muncii, a cuitorului şi a instalatorului, editate s-a folosit dc schiţe şi planşe. Dc cele rile ceramice, uneltele de silex cît şi
ritm ului de execuţie. Oamenii, nvînd acum cîţiva ani. Acestea, fiind însă de­ mai multe ori, Ana Ghcorghe, lectorul numeroasele urme de chirpici apnrţîn
un orizont mai larg, cunoştinţe mai bo­ păşite pc alocuri dc actualitate, unele acestui curs. indica cursanţilor chi^r epocii bronzului (1800—800 î.c.n) şi
gate în meserie, muncesc mai bine. capitole sînt completate dc către lectori la faţa locului cum trebuie sa execute perioadei statului dac liber (sec. 1 î.c.n.
Despre modul cum se desfăşoară cu noţiuni extrase din publicaţiile pe­ trasările şanţurilor, săpăturile şi modul
cursurile dc calificare în acest an i-am riodice, cu caracter documentar, editate corect dc sprijinire a malurilor, în sco­ — sec. I c.n.).
adresat tov. Dumitru Moga, adjunct al de către C.S.C.A.S. pul evitării accidentelor dc muncă. Descoperirea dc la Cozia completează
şefului dc şantier, cîtcva întrebări : Cîtcva cuvinte despre metodica pre­ In cadrul lecţiilor care s-au predat harta arheologică a regiunii, aducînd
— In ce meseni s-au iniţiat cuisuri dării. La fiecare din cele două cursuri pînă acum s-a pus un accent deosebit noi date ştiinţifice documentare despre
de calificare şi cum sint ele orga­ s-a început prin a se preda cunoştinţe şi pe explicarea noilor metode de exe­ o continuă populare a acestor melea­
nizate ? cuţie. Instalatorii au luat cunoştinţă de guri încă din comuna primitivă.
— In 1964 s-a resimţit mai mult modul cum se execută instalaţiile din
nevoia sporirii numărului de zidari C A L I F I C A R E A — P.V.C., eficienţa prcfabricării instala­
şi instalatori. Dc aceea, noi am recru­ ţiilo r etc. MIRCEA VALEA
tat muncitori doar pentru meseriile LA NIVELUL TEHNICII Trebuie să spun că pentru fundamen­ Directorul Muzeului regional
respective. In cele două forme dc în- tarea cunoştinţelor predate la cursurile Deva
văţămînt sînt cuprinşi 15 la sută din AVANSATE teoretice, profesorii îşi organizează ast­
totalul m uncitorilor existenţi pe şan­ fel lecţiile îneît să mai aibă Ia dispozi­
tier şi 40 la suta din zidari şi insta­ ţie cel puţin 30 dc minute pentru re­
latori. Dimineaţa, cursanţii muncesc despre cele mai elementare noţiuni, feno­ capitularea lecţiei anterioare şi a celei Ritmic şi da calitate
electiv, iar de trei ori pe săptămînă, mene şi scule. Deoarece s-a constatat prezentate în ziua respectivă.
după masa, participă la lecţiile teore­ că fenomenul de întărire şi priza a Concomitent cu predarea unor lec­
tice. După masa se predau noţiuni dc bctoanclor nu este prea cunoscut, am ţii bine documentate, crearea unor con­ La fabrica „Ardeleana" din Alba lu-
tehnologia meseriei, desen tehnic, pro­ diţii optime dc lucru, conducerea şan­ lia sc acordă marc atenţie extinderii
tecţia muncii, romînă şi matematică. insistat chiar cîtcva ore asupra acestui tierului s-a străduit să asigure cursan­ O dată cu articolul „Din dragoste pentru oameni” corespondenta noastră voluntară Doina Cherman experienţei înaintate şi metodelor a-
larg
pc
capitol important cxplîcînd
Lectorii sînt recrutaţi dintre cei mai cursanţilor cum e bine şi cum nu tre­ ţilor şi condiţii corespunzătoare de ca­ ne-a trimis şi fotografia alăturată care reprezintă spitalul din strada Bari{iu nr. 17 Deva. vamare dc muncă. Conducerea tchnico-
administr.uivă şi comitetul sindicatului
buni maiştri şi ingineri dc pe şantier. buie să se procedeze în timpul execu­ zare. Pînă acum mai mult dc 50 la
Ca să asigurăm o bună însuşite a ţiei. suta din cei care se califică sînt cazaţi organizează periodic schimburi dc ex­
meseriei, cei înscrişi la cursurile dc ca­ în dormitoare apropiate, în acelaşi bloc. Din dragoste pentru oameni Nici un tren perienţă cu alte colective dîn industria
Lectorii şi-au dat scama la momen­
lificare sînt repartizaţi să muncească în tul oportun că legarea noţiunilor teo­ In felul acesta, ci sc pot ajuta reciproc de pielărie. In felul acesta, procesul
tehnologic de producţie este continuu
în însuşirea lecţiilor, au posibilitatea să
brigăzi cu specialitatea pe care şi-au retice dc practica cotidiană este dc discute şi sa fundamenteze temeinic înlîrziat perfecţionat, iar calitatea produselor
ales-o. Nu nc-am lim itat însă la atit. marc însemnătate în formarea noilor cele învăţate. Nu mai c demult un secret că în tra­ Fantezia şi bunul gust în alegerea mo­ creşte. Eficienţa acestor măsuri c relevată
Responsabilul cursului şi lectorii urmă­ meseriaşi. Dc aceea, la fiecare dîn lec­ tarea bolnavilor crearea unei ambianţe bilierului ; mese cu o linie modernă,
resc ca aceştia să fie repartizaţi numai ţiile predate dc ei s-au folosit schiţe, Datorită faptului că lectorii au depus plăcute, unui climat optimist, este dc scaune cu schelet metalic şi tapiţerie Un obiectiv central în întrecerea so­ în îndeplinirea şt depăşirea ritmică a
pe lîngă muncitori cu categorii mari planşe, desene pe tabla. Cînd s-a ajuns strădanii, succesele se întrevăd încă dc marc însemnătate. Prin specificul mun­ colorată din fibre dc masă plastică, ne­ sarcinilor dc plan şi a angajamentelor
pe acum. Marca majoritate a cursanţi­
dc încadrare, să fie trecuţi prin diver­ la capitolul rezistenţă, zidarii au avut lor evoluează înspre bine de la o lună cii lor cci care veghează la sănătatea lipsitele flori şi apoi paturi albe cu ple­ cialistă la revizia dc vagoane Simcria- luate în întrecere.
In primele două decade ale lunii cu­
se operaţiuni de la simplu la complex posibilitatea să cunoască şi mai bine oamenilor muncit sînt prim ii propa­ duri într-o gamă variată dc culori, dau călători, Simeria-triaj şi Pcştiş, îl con­
şi în acelaşi timp să fie supravegheaţi acest fenomen datorită schiţelor folo­ la alta ; mulţi au devenit chiar oa­ gatori ai regulilor de igienă, curăţenie locului o autentică atmosferă, a unei stituie revizia de calitate a tuturor va­ rente, planul producţiei marfa şt glo­
şi îndrumaţi să aplice în practică cele site privind sisteme de legături între meni pc care sc pune baza în execu­ şi profilaxie. Lucrul acesta îl dovedesc casc dc odihnă. goanelor dc călători şi marfă, îndruma­ bale a fost depăşit cu 4,4 Ia sută şi
ţie. Dintre cei nui bunt îi amintim pe
respectiv 4,2 la sută.
predate. ziduri dc execuţia colţurilor, a în­ Ion Baluţ, Andrei Holztnţer, Matei şi rînduriic de mai jos. Pc lîngă cura naturală, bolnavilor li rea trenurilor fără întîrzicri. Făcîndu- Un aport dc scamă la dobîndirea a-
— Cum asiguraţi un conţinut bo­ crucişărilor, întîlnirilor dc ziduri ctc. Schmit, zidari, loan Şcrdcan, Vasile Facînd o vizită la spitalul din str. se aplică un tratament medical com­ cestor succese l-au adus tov. Ana Mag-
gat de idei lecţiilor şi cum se îm­ Cu aceştia, imediat după predări s-au Toboc, Nicolac Oarga, Gunesch losif, Bariţiu n r.‘ 17 Deva, ochiul va înregis­ plex. Cadrele cu înaltă calificare şi con­ se revizii dc calitate, în tot timpul tri­ da, Ion Drăghici, Udvar Elena şi alţii.
bina predarea teoriei cu practica ? făcut şi ieşiri în teren. Aici ei au fost instalatori. tra pc retină lucruri frumoase şi plă­ ştiinciozitate profesională ca dr. Con- mestrului II nu s*a semnalat nici un PETRU TOM A
— Din anii precedenţi am remarcat puşi să execute practic ceea ce s-a de­ A. OARGA cute. C it ţine curtea, totul este un stantincscu Ovidîu, dr. Victor Vîlcca- tren întîrziat. Conştiinciozitatea în (responsabilul subrcdacţici
scuar dc flori şi arbori ornamentali, \m nu, sora medicală Elena Paicu şi alţii munca personalului a dus la obţinerea voluntare Alba lulia)
parc în toată regula. Mulţimea mul­ ca ei, sc dăruiesc cu pasiune vinde­
ticoloră a trandafirilor, garoafele, ar­ cării bolnavilor. şi a altor rezultate la fel dc frur* >asc.
Remorcă pentru produse buştii ornamentali, completează armo­ In vederea apărării sănătăţii celor Astfel, planul producţiei globale pc se­
nios fîntîna arteziană. Dc jur împre­ suferinzi, personalul mcdico-sanitar sa mestrul I a fost îndeplinit cu patru Preocupări
cu volum m are jur, bănci şi mese cu umbrele a căror foloseşte de aparate moderne cu un zile mai devreme. La revizia Simeria-
şi greutate mică culori sînt gîndit alese. înalt grad de sensibilitate. Oameni dc călători planul producţiei globale a fost şi rezultate
Grija pentru frumos a personalului diferite vîrstc, profesii şi îndeletniciri,
mcdico-saoitor, te însoţeşte pretutin­ mulţumesc din suflet oamenilor în alb depăşit cu 14 la sută, iar productivita­
Un grup de tehnicieni şi ingineri din care Ic-au redat sănătatea. Le mulţumesc In cinstea zilei dc 23 August, colec­
unităţile Direcţiei generale a transportu­ deni. Cei veniţi aici să-şi caute sănă­ tuturor pentru nopţile de veghe, pen­ tea muncii a crescut cu 20 la sută. La tivul E.M. Baniţa sc străduieşte să ob­
tatea sc bucură din plin de toate aces­
rilor auto au proiectat şî construit o tru ca i-au redat sănătoşi familiei, co­ revizia Simeria-triaj planul global a fost ţină noi succese în întrecerea socia­
remorcă destinată transportării produse­ te frumuseţi. Spitalul arc mai multe lectivului, societăţii. realizat în proporţie de 106,5 la sută, listă. Urmărirea şi afişarea zilnică a re­
secţii. La primul etaj sc află staţiona­
lor cu volum marc şi greutate mică. rul pentru femei şi terasa dc cură pen­ D O IN A CHERM AN iar productivitatea muncii în proporţie zultatelor dobîndite de fiecare echipă
Remorca, tractată dc un autocamion, tru bolnavi. Frumosul c prezent şi aici. corespondentă şi brigada în parte, a stîrnit în rîndul
este construită dintr-un cadru sudat pc dc 114 la sută, la revizia dc vagoane minerilor un interes crcscînd pentru
dou.\ axe, cea din faţă putîndu-se roti Peştiş, planul global a fost realizat în cucerirea primului loc în întrecerea ce
prîntr-un dispozitiv special. Ea este pre­ proporţie de 104 la sută, iar producti­ se desfăşoară în îutîmpinarca acestei
văzută, dc asemenea, cu o instalaţie elec­ Datorie împlinita vitatea muncii în proporţie de 104,2 la măreţe sărbători.
trică şi una dc frînare care sînt dirjatc sută. In felul acesta s-a reuşit ca dc Ia în­
din cabina autocamionului. încărcarea ceputul lunii şi pînă în prezent toate
şi descărcarea cî sc poate face pc ambele Maşina cu nr. 50.181 îşi continua gară ? Cine colectează corespondenţa In fruntea întrecerii sc numără lăcă­ brigăzile sa sc prezinte cu planul şi an­
părţi. cursa obişnuită pentru difuzarea presei de la cutiile poştale din Orăştic şi tuşii de revizie Tratau Fifipcscu, Ghcor- gajamentele la zi depăşite. De subliniac
Noul tip dc remorcă poate transporta şi poştei pc ruta Oraştie-Costcşti. La un Ic transportă la tren ?, veni răspunsul ghe Paiu, Augustin Bota, Cornel Lup- că in această perioadă n-a fost rebutat
o încărcătură de pînă la 8 tone dc paie, moment dat, pc şoseaua dintre Orăş- lui Iliasă plin dc răspundere. şor, Cornel Sabău, loan Susan, Gheor- nicî un vagonct dc calcar.
sau furaje balotate. tioara şi Bucium sc zăreşte o frşic Convingerea conducătorului auto Cele mai bune rezultate au fose ob­
(Agcrprcs). dc apă. Dîn cauza ploilor căzute, rîul era de neclintit. Intorcînd maşina a ghe Blăgăilă şi lacob Rlughcţ, precum ţinute de brigada nr. 1 condusă dc Ale­
Grădişte s-a revărsat din albie, inun- început lupta cu apa ce ameninţa din şi şefii de tură Tirol Dînşoreanu şi xandru Chelctîc şi brigada nr. 8 con­
gînd şoseaua. Adîncimca apei era des­ clipă în clipă să baricadeze drumul. Rusu loan. dusă de P. Mihalache, care au dat în
tul de marc. In faţa conducătorului Conducînd cu atenţie şi grijă maşi­ primele 20 de zile ale lunii iulie aproa­
Studioul cinematografic auto Iliasă Vasile se ridica rroblcma na, străbătu calca-ntoarsă şi la ora DUM ITRU 2UBA pe 200 dc tone calcar fiecare.
abandonării drumului. fixată ajunse la Orăştic. Pînă seara lăcătuş revizie — staţia C.F.R. ŞTEFAN PRELIPCEANU
„Animafilm“ Cumpănind bine prîmeîdia şi po­ au fost efectuate toate celelalte curse. Simcria corespondent
sibilităţile dc a învinge, Iliasă a luat A doua zi, pc acclaa traseu, lupta
Dc curînd a luat fiinţă Studioul ci­ hotărîrca să facă tot ce-i stă în putin­ cu ana s-a repetat. Cînd era pc punc­
nematografic „Anim afilm — Bucureşti- ţă pentru a ajunge la locul dc desti­ tul de a sc întoarce din Costeşti,
cu sediul în Capitală, care îşi desfăşoară naţie cu ziarele şi poşta. O opintire, deşi nu era de competenţa lui, Iliasă
activitatea sub îndrumarea şi controlul o apăsare pc acceleraţie şi motorul sc simţi obligat să-i spună factorului Com isie de fem ei activă
Adam Dimşorcanu.
Comitetului dc Stat pentru Cultură şi a început sa duduie nervos. Cîtcva — Ai grijă să ajungi la tîmp la
Arta. Studioul este destinat producerii clipe şi maşina a luat cu asalt apa, Grădişte. Nu uita că forestierii te aş­ Comitetul dc femei din comuna 3.000 bucăţi puieţi dc salcîm. In ca­
trccînd dc cealaltă parte.
de filme artistice dc animaţie, filme dc Ajuns în localitatea Ludcşti — teaptă. Ştiu că le duci scrisori dc Ia Luncoiul dc Jos, raionul Brad, desfă­ drul activităţi culturale, participă nu­
publicitate şi diafilme. Filmele realizate punctul finiş — conducătorul maşinii cci dragi şi ziare proaspete. şoară o frumoasă activitate. Astfel, o meroase femei în formaţiile dc cor,
aici vor fi puse şi Ia dispoziţia Studiou­ a fost sfătuit dc mai m ulţi cetăţeni O muncă modestă. Făcută însă cu importanţă deosebită a acordat acesta dansuri ctc. La bibliotecă, din cei 815
lui de televiziune. să nu se întoarcă. „Apa este în con­ atîta conştiinciozitate şi răspundere, la mobilizarea femeilor în acţiunea dc cititori înregistraţi în primul semestru
Noul studiou va oferi cineaştilor din Un nou cinematograf în Capi tală, pe bulevardul 1840, colt cu tinuă creştere şi nu veţi putea răz­ constituie cca mai bună recomandare curăţare a păşunilor, pc o suprafaţă dc al acestui an, 411 sînt femei. Prin mun­
acest domeniu posibilitatea dc a ridica sIr. Ion Chica, Cinematograful este dotat cu aparatură modernă de bate*', spuneau ei. despre modul exemplar în care con­ 26 ha. La construcţia noului local al ca desfăşurată, s-au evidenţiat Letiţia
şi mai mult calitatea producţiei noastre proiecţie, cu instalaţii de aer condi donat şi are o capacitate de peste — Să ramîncm aici, îşi dete cu pă­ ducătorul auto Iliasă Vasile ştie să-şi şcolii dc 8 ani. o importantă contribu­ Ursa, Dorica Drăgan, Florîca Benca,
cinematografice de animaţie, care $c C>00 locuri.. rerea însoţitorul. facă datoria. ţie şi-au adus femeile la transportul dc Florica Radulov, Maria Trifan, Olivia
bucură în prezent dc o bună apreciere — Cum o să ramîncm. Cine trans­ I. SUCIU materiale, umplutură de păniîut şi la Lazăr, Floarea Ivan ctc.
atît în ţară, cîa şi peste hotare.. IN FOTO : Sălii noului cinema tograf i se fac ultimele verificări porta port-pachctclc cu ziare dc la corespondent fundaţie. In satele Luncoiul dc Sus, M A R IA BENEA |
(Agcrprcs) înainte de deschidere pentru pub lic. Dudeşti şi Podele, s-au plantat peste corespondentă {
tor cursuri. Ia însuşirea în bună măsură
P re o c u p a re p e n tru Uiumul m e rs nente dc agricultură şî silvicultură pen­ a materialului predat. Iu cadrul comu­ cadrele didactice se achită dc nobila
tru a face o informare bună în care să
lor misiune dc a forma un tineret să­
nei noastre există şi două gospodării co­
relateze cu simţ dc răspundere aspecte
nătos, cu multiple cunoştinţe în toate
din munca desfăşurată în cadrul comu­
lective. O contribuţie importantă Ia
nei. Pe baza dezbaterilor şi propuneri­ întărirea disciplinei îu munca colecti­ domeniile. Pentru a cunoaşte cu temei­
lor făcute, sesiunea sfatului popular viştilor au adus-o membrii şi candida­ nicie munca cadrelor didactice, atît cu,
partid
cît şi membrii comitetului de
comunal a elaborat un plan de măsuri.
n l a c tiv ită ţii sfa tu lu i populai* varăşii Nicolac Pienar, Bimcl Matei, Ion fost şi sînt dc fiecare dată exemplu şi comunal şi ai comitetului executiv al
ţii dc partid aleşi ca deputaţi. Ei au
In zilele următoare, împreună cu to­
îndemn, pun umărul acolo uodc sc sim­
sfatului popular comunal luăm parte
Săsciorcan, Simion Drăgan şi a'.'J mem­
bri ai comitetului comunal de partid te greul. La aceasta a contribuit şi fap­ cu regularitate la şedinţele consiliilor
tul că în mod periodic organizaţiile dc
pedagogice şi la adunările cu părinţii,
nc-am informat asupra felului cum sc bază P.M.R. din care fac parte depu­
Pianul de Sus c$tc una dintre cele mai gătorii şi cu prilejul altor întîlniri cu nizaţiei dc partid, m ulţi membri şi prezentat în sesiune, în care s-au arătat traduc în viaţă măsurile prevăzute în taţii analizează felul cum ci, ca mem­ ajutăm învăţătorii şi profesorii în re­
mari comune ale raionului Sebeş. Ea arc deputaţii. Propunerile făcute ssiu re­ candidaţi dc partid, printre care tov. detailat rezultatele obţinute în aceasta plan. bri dc partid, îşi îndeplinesc sarcinile zolvarea sarcinilor ce Ic au în desfăşu­
peste 3.100 locuitori. In cadrul acestei ferit în mod deosebit la rezolvarea Gheorghc Mîrtca, Zaharia Uian, Aurel direcţie. Sesiunea sfatului popular co­ Rezultate bune a dat şi metoda ce încredinţate. Analiza activităţii depu­ rarea procesului instructiv-educativ, şi
comune sc găsesc două cămine cultu­ unor probleme gospodăreşti ca : ame- Anghelcsccu, Nicolae Pienar, Maria Te- munal, a elaborat apoi o hotărîrc. In o folosesc cu, ca dc altfel şi membrii taţilor loan Băra, Nicolac Pienar, în activitatea obştească. Pe baza ana­
rale. doua şcoli dc S ani, 6 unităţi dc nailrî dc drumuri, construirea unor cărcan, loan Toma, Sînza Voişan. Ion lumina acestei hotărîri, comitetul exe­ comitetului comunal dc partid, de a Gheorghe Lăscan, Savu Simion şi al­ lizei situaţiei existente în şcolile din co­
desfacere ale cooperaţiei de consum, o podeţe, crearea unor zone verzi etc. Losif, Nicolac Ncghiu, Ioana Opriş şi cutiv al sfatului popular, toţi deputa­ lua cuvîntul cu regularitate în şedin­ ţii în adunările dc partid au avut o muna noastră, împreună cu comitetul
circumscripţie sanitară etc. In coordo­ Dc fiecare dată, împreună cu comite­ a lţii şi-au adus o marc contribuţie la ţii, sprijiniţi de către comitetul dc ţele comitetului executiv şi în sesiuni­ marc influenţă în rînduriic tuturor partid comunal am recomandat orga­
narea şi conducerea activităţii acestor lui dc partid comunal am vegheat asu­ înfrumuseţarea şi gospodărirea comu­ partid, de către mine personal au mo­ le sfatului popular, informînd deputa­ deputaţilor şi a colectiviştilor, care pc nizaţiilor de bază din aceste şcoli să
unităţi, un marc rol îl arc sfatul popu­ pra fciului cum sc înfăptuiesc propu­ nei, cfcctuînd zeci dc orc dc muncă bilizat masele largi de cetăţeni, reu­ ţii asupra unor sercir.i ce izvorăsc din baza învăţămintelor desprinse sc stră­
lar, ca organ al puterii locale dc stat. nerile făcute dc către alegători. patriotică. şind ca în scurtă vreme să se constru­ Itotărîrile elaborate dc către comitetul duiesc să lucreze din ce în ce mai bine, analizeze în cursul acestui an unele
Conştient fiind dc necesitatea apli­ In activitatea desfăşurată pentru gos­ In stilul meu dc muncă, a secreta­ iască diguri dc susţinere a şoselei pc o dc partid, sau trasate de către biroul mai cu spor. probleme ca : rezultatele obţinute în
cării în practică a documentelor celui podărirea şi înfrumuseţarea comunei, o rului şi a altor membri ai comitetului lungime de 35 dc metri, să sc pictru- comitetului raional de partid. In faţa Ca urmare a grijii permanente mani­ procesul instructiv-educativ al elevilor,
dc al Ill-lcn. Congres al P.M.R., cu pri­ marc atenţie dăm comitetelor dc cetă­ dc partid comunal, s-a permanentizat iască şi să sc paveze drumul care trece deputaţilor am vorbit, dc pildă, des­ festată de către comitetul de partid şî combaterea mediocrităţii, activitatea
vire la întărirea continuă a activităţii ţeni. In cadrul comunei Pianul dc Sus metoda participării cu regularitate la prin centrul comunei, să se amenajeze pre măsurile elaborate dc către comi­ sfatul popular comunal, gospodăriile co­ diriginţilotl pentru educarea elevilor în
sfaturilor populare şi aplicarea neabă­ ronduri cu flori, o baie populara, tetul dc partid comunal în privinţa lective din comuna noastră cunosc în spiritul dragostei faţă dc patriţ şi faţă
tută dc către acestea a legilor statului sa sc construiască două săli da folosirii cu chibzuială a loturilor indi­ ultima vreme o continuă dezvoltare. de partid etc.
nostru, ca instructor al comitetului ra­ clasă la Şcoala dîn Pianul dc Sus şi viduale ce le au colectiviştii, asigurării Datorită întăririi puterii economice a O problemă dc marc importanţă dc
ional de partid, m-am străduit să ajut DIN EXPERIENŢA o magazie la Şcoala de 8 ani din Pianul bazei furajere pentru animalele proprii gospodăriilor colective, a fost posibil
şî să înd.uni în mod permanent mun­ de Jos. In prezent, pe baza hotărîrii ale colectiviştilor ctc. La una din aceste ca şi nivelul material al colectiviştilor care mă ocup împreună cu comitetul
ca comitetului dc partid, a organiza­ INSTRUCTORILOR TERITORIALI sesiunii sfatului nostru popular, ţinută şedinţe am vorbit despic importanţa ce să crească necontenit. Ţăranii colecti­ dc partid este şi accca cu privire la fe­
ţiilor dc bază, munca deputaţilor, a în luna fcbcruaric, se execută prin con­ o arc recoltarea Ia vreme a furajelor, vişti din comuna Pianul de Sus se îm­ lul în caic comitetul executiv al sfa­
comitetului executiv al sfatului popular tribuţia voluntară a tuturor cetăţeni­ problemă căreia se cerca să i se acorde bracă şi se hrănesc mai bine ca in anii tului popular rezolvă cererile oameni­
din comuna noastră. lor construcţia unui dispensar. Dc ase­ o atenţie deosebită. Un accent mare precedenţi, sc preocupă mai mult dc lor muncii. Noi verificăm adeseori cum
menea. la lucrările premergătoare se­
Tată în această privinţă cîtcva exem­ activează 32 dc astfel dc comitete. îm­ sesiunile sfatului şi (a şedinţele comi­ siunii sfatului popular comunal din s-a pus mai ales pe valorificarea fînc- ridicarea nivelului lor cultural. Dovada sînt rezolvate scrisorile oamenilor mun­
ple. Ca instructor al comitetului raio­ preună cu membrii comitetului dc tetului executiv, căutînd să orientam luna martie a.c.. unde urma sa sa ana­ ţelor din tarlaua „Dealul Lung", unde cca nui grăitoare a creşterii nivelului cii, care este atitudinea salariaţilor sfa­
nal dc partid, am îndrumat în mod partid comunal şi ceilalţi comunişti, activitatea lot* îaspre discutarea, ana­ lizeze îndeplinirea măsurilor privind în anii precedenţi, pc unele suprafeţe, material al locuitorilor din această co­ tului popular faţă dc oamenii care vin
permanent comitetul de partid comu­ nc-am străduit să antrenăm masele de lizarea celor mai importante probleme pregătirea campaniei agricole de pri­ recoltarea nu s-a făcut la timp. mună ni-l dovedeşte faptul că aici exista să rezolve diferite treburi la sfatul
nal să manifeste toată grija, să ajute alegători la rezolvarea unor probleme ce le ridica, viaţa şi munca oamenilor. măvară, am sprijinit împreună cu co­ In munca dc îndrumare a sfatului 18 motociclete, 35 motorete. 350 bicicle­
şî să controleze felul în care sc orga­ dc interes generai. Astfel, la propune­ Cum am procedat ? In mod obişnuit, mitetul da partid comunal, pe tov. popular o grijă deosebită am acordat te şi un marc număr dc aragaze, maşini popular etc. Dc curînd, o asemenea pro­
nizează întîlnirile dintre deputaţi şi rea făcută dc către alegători! şi de­ cu cîtcva zile înainte de a se ţine ase­ Ion Lascti. preşedintei? convvei pernu- respectării disciplinei dc stat şi apărării dc călcat electrice, maşini dc cusut, <Jc blemă a fost analizată şi în cadrul co­
alegători. In accrt scop s-a cerut co­ putaţii din circumscripţiile electorale menea şedinţe, împreună cu membrii nciUc pentru agricultură şi silvicultură avutului obştesc. De un real folos în spălat rufe, precum şi alte obiecte dc mitetului dc partid comunal. A fost
mitetului executiv al sfatului popular nr. 3, 4 şi 5 s-au amenajat 5 fîntîni cu comitetului dc partid comunal obiş­ la întocmirea unei informări în care această activitate nc-a fost învăţămîn- uz casnic gospodăresc. Deşi comuna prezentat cu acest prilej un raport de
să respecte întrutotul programul sta­ adăpători pentru vite. Semnificativă nuim să dam ajutor comitetului exe­ s-a reliefat ceea ce s-a făcut bun în a- tul dc partid, la care au fost încadraţi este electrificată dc numai 4 ani. peste către tov. Simion Drăgan, preşedintele
bilit. Şî acest lucru <c face. Pe raza co­ e?te şi munca rodnică depusă de cetă­ cutiv al sfatului populai* la întocmirea ccastă direcţie şi ce trebuie sâ se mai toţi deputaţii. In lecţiile predate, pro­ 90 Ia sută din locuitorii ci şi-au intro­ comitetului executiv al sfatului popu­
munei toţî deputaţii au avut asemenea ţenii şi deputaţii dîn circumscripţiile materialelor ce urmează să fie prezen­ facă. înainte dc a se întocmi informa­ pagandiştii, îndrumaţi dc către comi­ dus curentul electric, iar mulţi dintre lar comunal.
întîlnîri. La eîc am participat şi noi. electorale nr. 8, şi 28, care în cadrul tate spre dezbatere, ţinînd scama că clc rea. mcrgînd pc teren împreună cu cîţ.i* tetul de partid, au pus un mare accent cî şi-au cumpărat aparate de radio. Dc
La îuiîlnîrîlc deputaţilor Aurel Aughc- acţiunii de înfrumuseţare a comunei au formează baza discuţiilor, că clc pot să va membri ai comitetului de partid pc ridicarea conştiinţei socialiste a tu­ asemenea, numai în anul 1963 şi în pri­ Ne exprimăm convingerea că acor-
Icscu. Nicolac Cutcanu, Nicolac Pienar, făcut alinierea străzilor pc o porţiune ajute deputaţii în cunoaşterea mai apro­ comunal şi ai comitetului executiv al turor cursanţilor. O mare atenţie am mul semestru al anului 1964 numărul dînd şi pe viitor tot sprijinul activităţii
Ion Toma, Gb. Timar şi alţii cu ale­ dc 500 metri, dînd în felul acesta un fundată a situaţiei existente într-un do­ sfatului popular, nc-am documentat în acordat şi desfăşurări învâţănuntului a- citito rilo r din rîndul colectiviştilor a ce o desfăşoară comitetul executiv şi
gătorii, s-a ridicat problema plantării aspect mult mai plăcut comunei. Cu meniu sau altul de activitate. Pe baza gricol dc masă. Pc baza planului dc fost dc peste 2-400, iar a celor care au sfatul popular al comunei noastre, vom
dc pomi şi amenajarea unor zone verzi. contribuţia deputaţilor şi a comisiilor recomandărilor ce le-am făcut comite­ problema amintită. Acest luciu nc-a dat măsuri elaborat dc către comitetul dc ascultat diferite expuneri şi conferinţe, reuşi să obţinem noi şi importante
Pc baza acestor propuneri, s-a trecut dc cetăţeni, s-a reuşit ca numai în tului executiv, s-au analizat în cîtcva posibilitatea să cunoaştem cu temei­ partid, dc asemenea probleme au fost a fost dc peste 12.600. succese în gospodărirea şi înfrumuseţa­
apoi la lucru, rcuşuulu-sc astfel ca clc cursul acestui an să sc efectueze 35.578 rînduri probleme privind gospodărirea nicie starea dc lucruri, rezultatele, cît însărcinaţi să sc ocupa în mod cc.icrct O grijă permanentă acord ca instruc­ rea comunei, în îndeplinirea tuturor
să devină în scurt timp. fapt îm plinit. orc de muncă patriotică, a cărei va­ şî înfrumuseţarea comunei. In luna fe­ şi lipsurile existente în buna organiza­ cîţîva membri ai comitetului dc partid sa ciniio: ce ne revin.
Numai în acest an s-au plantar pc mar­ loare se ridică la peste 88.000 lei. Demn bruarie, de exemplu, împreună cu co­ cît şi întregul comitet executiv al sfa­ tor al comitetului raional dc partid,
ginea drum urilor şi străzilor aproape dc apreciat este şi faptul că dc fiecare mitetul comunal dc partid am sprijinit re şi desfăşurare a campaniei agricole tului popular în frunte cu preşedintele, creşterii educaţiei tiucrci gcueraţii. In SABIN DRAGOŞ
>.000 pomi fructiferi. dată, în fruntea acestor acţiuni au fost comitetul executiv al sfatului popular dc primăvară. In acest fel, am reuşit să fapt care a contribuit Ia asigurarea tu­ această privinţă mă preocup împreună insLtuctO' al Comitetului raional
Probleme importante au ridicat ale­ comuniştii. Răspunzuiu chemării orga­ (a întocmirea unui raport care a fost dam un preţios sprijin comisiei perma­ turor cond:ţiilo r de desfăşurare a accs^ cu comitetul dc partid dc felul în care dc partid- Sebeş