Page 74 - 1964-07

VINERI 24 IULIE 1964 4 pagini, 20 bani

RECOLTAREA Şl REIERIŞUL CEREALELOR

M uncă intensă la F o it şi B obîln a
COLECTIVIŞTI, MECANIZATORI D IN G A 5. Şl S M T. 15IŢI CU
în t r e a g a c a p a c it a t e d e l u c r u c o m b in e l e şi t o a r e l e La gospodăria agricolă colectiva din acţiuni sc situează colectiviştii din bri­
PENTRU STRlNCEREA LA TIMP Şl FĂRĂ PIERDERI A ÎC II RE­ Foit recoltarea griului sc apropie de gada T, brigadier Nicolac Adam, care
sfirşit. Mobilîzînd toate forţele şi au recoltat cele mai mari suprafeţe. f otografia alăturată nu reprezintă macheta de sistematizare a unui oraş Este imaginea actualului centru al ora­
COLTE DE CEREALE! ORGANIZAŢI CIT M A I JUDICIOS /CA LA mijloacele de care dispun, colectiviştii Paralel cu recoltatul aici sc fac pre­ şului Deva, fotografiat din avion, născut din fantezia creatoare a proiectanţilor şi din priceperea constructorilor.
ARIILE DE TREIER ! EXECUTAŢI AR ATURI PE SUPRAFEŢEI M AI de aici au reuşit sâ secere griul de pe gătiri Şi pentru începerea trcicrişuiui la Foto: V. ONOIU
180 licctare din 202. In fruntea acestei arie a griului recoltat manual.
MARI Şl IN S ĂM IN JAJI )N CULTU RĂ DU8LĂ CIT M A I N1LPLANTE
★ ★ *
DE NUTREŢ!
Munca de recoltare a griului se De asemenea, o contribuţie însemna­ Plecarea din Capitală a delegaţiei COTIDIENE
desfăşoară în ritm susţinut şi la gospo­ tă la obţinerea acestui succes au adus-o
dăria colectivă din Bobîlna. Aici s-a şi mecanizatorii Petre Brctcanu şi Ioan
secerat griul de pe o suprafaţă de 150 Ilicş. Ei caută să folosească tractoarele Partidului Socialist din Japonia
Au term inat strînsu hectare din cele 132 cultivate. şi combinele la întreaga lor capacitate Joi dimineaţa a părăsit Capitala dele­ ca, membru al Biroului Politic, secretar Expoziţie de arhitectură
In fruntea întrecerii pentru strîngc-
rca recoltei se află colectiviştii din bri­ de lucru, scurtînd astfel perioada de gaţia Partidului Socialist din Japonia, al C.C. al P.M.R., Ştefan Voîtcc, mem­
bru supleant al Biroului Politic al CC.
recoltare a cerealelor păioase.
cerealelor păioase gada I, brigadier Octavian Filip. condusă dc Tomomi Narita, secretar ge­ ai P.M.R., Florîan Dănălachc, prim-se- si sistematizare
neral al acestui partid, care a făcut o
vizită în ţara noastră la invitaţia Co­ crctar al Comitetului orăşenesc Bucu­
In cursul zilei dc ieri, colectiviştii mitetului Central al Partidului Munci­ reşti al P.M.R., Ion Cosma, preşedintele La Casa orăşenească dc cultură din
din Cristur, Bîrcca Mică şi Arltin, ora­ al colectiviştilor din Cri îl consti­ P R IM A Z I, Comitetului Executiv al Sfatului Popu­ Hunedoara s-a deschis o expoziţie de
tuie achitarea în întreg a obliga­
şul regional Deva au terminat strînsul ţiilo r contractuale. toresc Romîn. lar al Capitalei, de deputaţi ai Marii arhitectură $i sistematizare a oraşu­
cerealelor păioase. Tot ieri colectiviştii Delegaţia * fost condusă la plecare, Adunări Naţionale. lui Hunedoara. Aici sînt expuse nume­
Acum paralel cu treieri griului la roase machete şi planşe care reliefează
dîn Cristur au terminat şi treieratul pe aeroportul Bancasa, dc Cltivu Stoi- (Agci prc>)
arie sc lucrează şî la b.utul paielor obiectivele social-culturale construite
orzului cu batoza dc pe cele 40 hec­ combina. P R IM U L S U C C E S
pe suprafeţele recoltate în cca mai mare ,,cetate sic oţel" a
tare recoltat manual şi au început tre­ patriei, precum şi machete care înfăţi­
Pînă ieri seară aceasta lnre se exe­
ieratul griului la arie. Un alt succes 22 Iulie. Sub dogoarea soarelui care Aria este bine. organizată ccca cc per­ şează, miniatural, aspectul noilor con­
cutase pe o suprafaţa de: hectare. mite o bună desfăşurare a muncii. Sto­
a urcat mercurul termometrelor la 34 M maşini de fabricaţie romînească strucţii cc sc vor ridica în viilor.
dc grade, mecanizatorii Marian Eugen gurile de griu, în număr dc 6, aşteptau Dintre exponatele prezentate atrage
să primească botezul tobcî. Dar pe mă­
D e f e c ţ i u n i ş i... r e p e r c u s iu n i şi Trandafir Suba precum şi numărul sură ce acestea se împuţinau altele Ie dustria noastră constructoare dc maşini a mecanismul electric al maşinii pentru atenţia macheta generală dc sistemati­
Gama dc maşini-uncltc realizate de in­
zare a oraşului in viitorii 5 ani. A r­
mare de colectivişti din $oimuş, raionul
deplasarea cuţitelor, caic uniformizează
Ilia, strîngc.iu recolta de pe ultimele su­ luau locul pentru că transportul snopi­ fost completată recent cu o maşină dc automat uzura sculci. hitecţii »i proiectanţii noului oraş au
Gospodăria agricolă colectivă din Ţe- prafeţe ocupate cu griu. Ca un simbol lor din cîmp se face cu ajutorul a 11 frezat roţi dinţate prin rostogolire. Prin A mai fost, de asemenea, pusă în fa­ prevăzut printre altele execuţia mi-
bea, raionid Brad arc însămînţatc cu timp de cîteva zile. De icce:, men­ a| izbîndej, tinara colectivistă Ana A r­ atelaje şî a unui camion. Electrificarea construcţia ci, noua maşină sc pictează bricaţie dc scrie o maşină dc rectificat croraionuluj central caic va cuprinde
griu aproape 90 hectare. Urmărind în­ ţionăm că aceste combineîn Imp dc delean purta pe braţe către sediul gos­ arici a creat posibilitatea ca lucrul să în egală măsură atît la prelucrarea in­ plan cu dimensiunile mesei dc 250> 710 clădirile unor importante instituţii,
8 zile au reuşit sa recolete iuma"„.
deaproape stadiul dc coacere a lanu­ 9 hectare. In ziua de 22 idie, e pildă, podăriei ultimul snop strîns de pe întin­ sc poată desfăşura pînă scara tîrziu. Sus dividuală, cit şi în scrie a pieselor. O mm. liotei, un marc complex comercial, sala
rilor colectiviştii de aici au putut în­ au tras numai 6 brazde îr lan.O ase­ sul ogoarelor care va sta aici ca mo­ pc batoză, la aruncatul snopilor, ma­ realizare tehnică deosebită o constituie (Agcrprcs). de sport, teatrul. localul dc cinema cu
cepe recoltatul la timpul optim iar stră pînă la recolta viitoare. In acest nipularea sacilor, la strîngcrca plcvci 1.200 locuri şi săli de expoziţii. De
pentru ca această lucrare să fie exe­ menea situaţie influenţează şî asupra timp vestea strîngcrii recoltei de păioa­ sau aşezatul paielor în şire muncesc de remarcat că în microraiomil II, a că­
cutată cit mai repede s-a cerut şî aju­ ncrcalîzării sarcinilor dc plan Iar mai se se comunicase la raion, iar acum to­ zor colectivişti harnici ca Aurelia Mun­ rui execuţie a început deja, sînt pre­
ales asilpra ncstrîngerii la‘ timp» recol­
torul $ M.T. Dobra. Conducerea staţiu­ tei dc gnu din raionul Brad. >e aceea varăşa Marîa Bota, inginerul gospodări­ tean, Floarea Stochiţă, Adam Stcga, văzute a sc construi apartamente cu
nii a repartizat aici doua combine. Dar Juja Hcnţ, Ion Sutcu, Ioan Turcu şi 3 şi 4 camere.
este necesar să sc ia măsuri urgente ei făcea cunoscut că s-a trecut şi la tre­
încă din prima zi, cînd au intrat in ieratul cu batoza a păioaselor recoltate mulţi alţii.
pentru punerea la punct a ©lor doua
lan, acestea au înregistrat defecţiuni. Dîn planul de organizare a arici nu
combine astfel ca ele să-şi pată aduce manual. Dc fapt în aceste zile aceasta 0 nouă cabană forestieră
Din cauza lipsei pieselor de schimb a fost scăpat nimic din vedere. Meca­ minute se înşiruic din nou de a lungul
aportul cuvenit în actuala empanie de este preocuparea principală a colectiviş­ nicul Muntcanu Dragomir şi-a asigurat Ploaia continua să cadă cu intensita­
combinele nu au putut fi reparate recoltare. tilor din Şoimuş. din tîmp tot ce este necesar pentru în­ te dc mai multă vreme. Rîurile dc mun­ liniei. Munca este grea. De su'. ploaia Dc curind in Parchetul forestier Săl­
nu conteneşte nici un moment. Ziua c
lăturarea operativă a eventualelor defec­ te au început să curgă cu repeziciune. pe sfîrşiie. încă puţin şi noaptea den­ ci va al 1. F. Dohra a fost terminată con­
ţiuni ale batozei. Pentru transportul In staţia şi din .staţia-Ert»^'-'» ,%u m*‘ strucţia unei noi cabane caic va adă­
griului la magazie au fost asiguraţi un soscy® — " Prcacă niCl un, ^cn. . să învăluie împrejurimile. La lumina pa­ posti 35 dc muncitori. Cabana va fi do­
...La biroul dc mişcare vin in grabă
număr corespunzător dc sa<jj. *, şclul secţiei L-5, ing. JSficulae Ioan, con­ lidă a torţelor improvizate oamenii sc tată cu paturi, bibliotecă, aparat de ra­
luptă din răsputeri pentru curăţarea li­
dio. trusă sanitară ctc.
M p,!ri u,°anci este marcat printr-o trolorul tehnic dc la serviciul L, Prcro- niei. Acţiunea sc duce simultan în mai Prin realizarea acestei construcţii se
.-,*tură“ de arătură, iar din Ioc în loc rianu Constantin, însoţiţi de picherul multe puncte. Ploaia măruntă şi deasă vor asigura condiţii mult mai bune dî
slin instalate butoaie cu apă şi o pom- Dumitru Calotă. Timpul c preţios. Cu pătrunde prin haine. Ritmul de lucru viaţă pentru muncitorii forestieri care
0r manuală pentru stingerea eventua- toţîr se urcă Qe una .din JoiQm.Qtivelff jţjm ţljlu?o/- însS, deloc.. EJccxio irctxu. de *vor fucrlfTn acest" parchet;
ţj, /..vcnuiî. 1’cnu‘u evitarea pierderi­ special pregătite'şi‘ pornesc în recunoaş­ linie redat circulaţiei se face .:ti multe
lor de boabe în paie, mecanicul contro­ terea stării liniei, cuprinsă între Pctro- eforturi.
lează mereu batoza, colectiviştii ma­ şani-Peştcra Bolii, unde pericolul este Pe feţele oamenilor, broboanele de su­ Excursii
nipulează cu atenţie snopii iar transpor­ mal mare. Mecanicul conduce cu mare doare sc amestecă cu stropi dc ploaie.
tul boabelor <c face numai în saci. Mo­ grijă şî atenţie pentru a putea opri lo­ Din cînd în cînd mîncca unei haine tre­ pentru muncitori
torul electric, alimentat dc la reţea, comotiva la primul obstacol. Ploaia ce peste faţa scăldată dc sudoare şi apă.
funcţionează perfect imprîmînd batozei continuă să cadă micşorînd vizibilita­ Minutele se scurg cu repeziciune. Linia In ultima vreme a devenit un obicei
o turaţie corespunzătoare capacităţii tea. După numai l km, nu se mai poa­ este eliberata dîndu-sc cale liberă tre­ ca în timpul lor liber muncitorii de la
sale. te înainta. Linia este baricadată de vii­ nurilor in depline condiţii de siguranţă Fabrica chimică din Urâştic sâ plece în
Colectiviştii de Ia transportul snopi­ turi, nămol şi apă. a circulaţiei. excursie. Adesea îi poţi vedea mcrgînd
lor din cîmp ca Nicol.ac Hcnţ, Petru Cei plecaţi in cercetare nu-şi pierd Cînd s-a curăţat ultima lopată dc nă­ la Gcoagiu-Băi, cabana „Prislop" Măgu-
Maier şi Gheorghe Bi.tar sînt mereu în însă cumpătul. Pornesc mai departe pe mol şi orice îndoială a fost înlăturata reni ctc. Duminica trecută, spre exem­
avans asigurînd astfel o continuitate a jos. Stropii mari ce cad fără încetare Ic s-a mai făcut un control. Totul era în plu, sute dc muncitori, evidenţiaţi in
lucrului l.a batoză. îngreunează misiunea, dar nu dau îndă­ ordine. Peste puţin timp, după o între­ întrecerea socialistă şi in munca obşteas­
răt. Deşi nu-şi vorbesc, în mintea fiecă­
In pauzele pentru servitul mesei co­ rupere de cîteva orc, trecea primul tren. că au participat la excursia organizată
lectiviştii mai spun o glumă, se îmbăr­ ruia stăruie aceeaşi hotărîrc. Linia tre­ Aliniaţi ca la paradă dc-a lungul căii fe­ la cabana „Prislop1*, unde au petrecut
bătează unii pc alţii iar Vasile Damian, buie identificată şi luate măsuri operati­ rate cci care dcblocaseră linia au uitat o zi plăcută.
delegatul dc batoză ii informează asu­ ve Je redeschiderea circulaţiei trenuri­ de oboseală şi dc somn. Gheorghe Mu-
Baiu, Dumitru Calotă, Ristca Dakca (şi Acţiune
pra producţiei de griu rezultată şi asu­ lor. In acelaşi timp, dîn sens opus un răreţu, Niculac Zaharia, Ioan Boncu, Ion
pra stadiului de realizare a sarcinilor dc alt om sc află la datorie: ing. llic Dră-
treierij. Totodată prin intermediul zia­ ghîci. Şi cl înfrunta ploaia cxamînînd şirul continuă cu mulţi alţi muncitori ce
relor sau al comunicărilor telefonice de cu atenţîe starea liniei. Înaintarea devi­ şi-au făcut în mod exemplar datoria), de munci patriotică
la raion colectiviştii sînt informaţi şi ne tot mai anevoioasă. Dar oamenii nu ridică torţele în semn dc salut călători­
«snpr.i felului cum sc desfăşoară campa­ sc lasă «nfrînţi. Cu mari eforturi se par­ lor iviţi la ferestrele vagoanelor. Recent, un număr de peste 20 dc ti­
nia de recoltare şi treieriş şi în alte gos­ curge metru cu metru. Şi deodată cei P. S. lntîniplarca dc mai sus s-a pe­ neri din organizaţia dc bază U T.M . din
podării colective. Toate acestea creează o caic înaintează în sensuri opuse, se în- trecut la începutul acestei luni, Cei caic gospodăria agricolă colectivă Brănişca,
atmosferă entuziasta de muncă, iar re­ tîlncsc. O adevărată joncţiune. au înfruntat cu eroism capriciile ploii, au întreprins o acţiune dc muncă pa­
zultatele nu întîrzie să sc arate. Chiar Discuţiile sînt scurte, părerile se con­ sînt nişte oameni minunaţi, oameni obiş­ triotică la strîngcrca furajelor de pc 6
din prima zi colectiviştii dîn Şoimuş au fruntă, sc cîntărcsc şi sc iau măsuri nuiţi ai zilelor noastre. ha. S-au evidenţiat Lucrcfia Olar, Mir-
treierat cu ajutorul unei singure batoze pe loc, EUGEN VID UI.M AN eca Ostap. Lucrcţi.a Topor, Radu Groa­
peste 10.0G0 kg grîu. Muncitorii dc la întreţinerea liniei, tehnician I pă şi alţii.
La aria colectiviştilor din Şoimuş se treieră din plin. Pot o: S. TRUŢA I. MANEA deşi terminaseră programul dc lucru, (din colectivul jubrcdacţici volun­ corespondent
MIRON ŢIC
In ciicva
răspund dc îndată chemării.
tare Complexul C.F R. Petroşani)
In cinslea m arii a n iv e r s ă r i Importante succese
în îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei
* v ; J. O ilustrare concretă a îmbunătăţirii Datorită multiplelor acţiuni de profi­
Eh - simţitoare a stării dc sănătate a popu­ laxie, îmbunătăţirii condiţiilor igienico-
X z laţiei in anii puterii populare în ţara sanitare, a fost redusă mult morbiditatea
. FAPTE NOI PE GRAFICUL ÎNTRECERI noastră o constituie prelungirea duratei prîn boli infccţioasc. Astfel, in anul
. r y medii dc viaţă. Ultimele date statistice 1963, numărul dc cazuri dc diftcric a
arată Că durata medic dc viaţă a ajuns scăzut cu circa 97 Ia sută faţă de 1938,
acum la 66 ani. faţă dc 42 ani in anul cele dc febră tifoidă cu circa 80 la su­
1932. tă, iar poliomielita a înregistrat doar 28
După două decade I€ ® « 8 Hi ăsmm In aceşti ani în domeniul ocrotirii să­ de cazuri faţă dc peste 7.5CO în anul
C u c o c s u l e c o n o m is i! /h nătăţii s-au înregistrat şi alte succese 1937. Morbiditatea prin dîftcric şi po­
importante. S-a remarcat o scădere deo­ liomielită înregistrează în prezent în
Şi în această lună muncitorii, tch p n m u / s e m e s t r u a ! d e Ecoul exploziilor mut cutrecru 10 tone pc post nu-i glumă. Plusul sebită a mortalităţii generale, care a ţara noastră indicii cei mai scăzuţi dîn
nicicnii şi inginerii întreprinderii „Mar fumphain HUNEDOARA. adiaturile insolit dc un sullu pu­ se aduna. Cc dau ei. cc i/ou cci de ajuns in 1963 la un indice dc 8,3 la ţările europene. Febra recurenta a fost
mic, faţă dc peste 20 la mic înainte dc
mura" din Simcria desfăşoară o mun­ ternic. Sc izbi dc petc[ii galeriilor, la „ combinată", cei din aba/aye/e ultimul război mondial, ţara noastră si- lichidată, iar malaria, care în 1938 a
150.000 dc cazuri de
înregistrat peste
minerilor
stinsa lămpile
„retraşi" vechi, cc dăm noi...
că susţinută pentru a-şi îndeplini şi s e c H o E - o jo r n o / e o r p o / e o / ' din abataj, apoi se tiri vlăguit mai tuindu-se astfel printre ţările cu cea mai îmbolnăvire, a fost complet eradicată.
depăşi angajamentele luate în între f u n c t o o n o o p r o x / m o t iv departe. — Pină la 23 August sc lac mai scăzută mortalitate generală. (Agerprcs).
cerca socialistă Prin strădaniile depuse bine de 11.000 Nu se poate ulllel.
— O rupt cumsecade I — Zise ta
de lucrătorii dîn carierele Ruşchiţa, pentru sine un miner din întuneric. — Trebuie să le scoatem. Io să
Alun, Căprioara, Moncasa, Cărpiniş şi — Cum sâ nu rupă — ii răspunse socotim. La semestru aveam aproape
■1:300. Pină in 20 ale lunii ăstciu or
Banipotoc. precum şi ale colectivului oltul Ai pomenit lu să nu rupă bine mai ieşit 2-530. Am întrebat cu la
de muncă din secţia de prelucrare Si- dc cină batem găurile radiat ?
„producţie". In total sini peste 7.000.
meria, în primele 20 de zile ale lunii — Ce te superi I Am zis si cu — Cu cc dăm noi. cu ce dau cei
planul valoric al producţiei globale a aşa, că mi-a plăcui cum or „ cinicii". dc la „înmagazinate" şi cci (lin aba­
fost depăşit cu 11 procente, iar pla­ ca din lund de pâmint. Totdeauna tajele vecia, ies mai muli de -1.000.
nul producţiei marfă a fost îndeplinii cind qăurile „ ciniu " ca din lund de Au certitudini minerii dui echipa
pâmint mp bine.
in proporţie dc 101,05 la sută. tui Constantin Ţuchcndteu. Si nu
Undeva scapără un chibrit. Sc a- numai ci. Certitudini au şi cei din
îndeplinirea sarcinilor dc plan la toa­
propie dc brencr. Flacăra lămpii fis* echipele lui Gelea Frunză. Fruncisc
te sortimentele a făcui ca întreprinde­
neste vesela, zglobie, luminează Ie­ Rotaş. Aron Rodos, Aurel M oga.
rea să-şi respecte întocmai sarcinile lele oamenilor. Flacăra trece de la Aurel Zamlir. Toţi m inerii de la
contractuale. In această lună ca a li- o lampa la alia. Lumina trece şi ea Gheţar au certitudinea ca angaja­
x raţ însemnate cantităţi dc marmură dc la un om la altul crescând, r/e- mentul luat va li nu numai îndepli­
blocuri, placaje, dale mozaicatc prefa­ venind strălucitoare. nit ci chiar depăşit. „Dacă stai şi
bricate şi diferite* mozaicuri granulate — Fercstcee I Sc aude un strigăt le gindeşti, U.OOO nici nu-i m ult“
unor mari întreprinderi dc construcţii acoperit Iu intervale regulate de ţă­ - - spuse unul intr-o zi.
cănii dc roii. Oamenii se lipesc de
•i materiale de construcţii cum sînt pereţi. Isi ridică lămpile pină Nu. nu-i mult cînd ai oameni ca
in Gelca. Ţuchcndrca, Ralas, Rodos si
„Marmura" Bucureşti. Şantierul 2 con­ I N S I M M I E D I P 4 M R I DE P E * * dreptul Ielelor. Pline ochi, var/o-
strucţii Roman, I.C.T. laşi, Întreprin­ ortacii tor. Ei au ims gravitaţia la
netele se inşiruie mărgăritar in lun­ lucru. Aplică metode gravitaţionale
derea 1 Construcţii Timişoara. T.R.C. Posta de ieri nc-a adus la redacţie o cărei semnatar este tov. losif Craş- gul liniei. Din capul trenului troleu! dc exploatate de mure productivi­
mulţime de scrisori. Prin ele majori­ ca, muncitor la U V. Călău, vorbeşte
Hunedoara, T.R.C. Crişann şi altele Pe locomotivei împroaşcă inlunericul tate. Si. plusul creşte mereu Acum
tatea corespondenţilor ne informează grăitor despre rezultatele obţinute dc cu scinlej orbitoare.
lingă produsele trimise întreprinderilor despre elanul nestăvilit în muncă, des­ muncitorii dc la turnătoria de piese — De-ar putea incârca vagoneta­ c pesfe 7.000. In curind va l\ de
din ţară, de la „Marmura" Simeria au pre entuziasmul cc caracterizează în­ sanitare emailate si cazane dc încălzire. rul cil rupem noi. ce productivitate 11.000 tone. „Cc va li peste 11.000
trecerea socialistă ce se desfăşoară în Din scrisoare am desprins că în pe­
plecat blocuri şl placaje de marmură am ian; scoale! zise cu părere dc trece de Ut noi" — zic minerii.
întreprinderi, în vederea întîmpînarii rioada 1—2G iulie a.c. acest colectiv a
spre R.S. Cehoslovacă, R.P. Ungară, produs peste plan cu 7 la sută niaî rău un miner. Un dar In plus în cinstea marii
zilei Je 23 August cu rezultate cît mai
Franţa, Olanda şi în alte părţi ale multe vane băi, cu 3 la sută mai multe — Dune „ subetajclcu noostre. Dar sărbători a Eliberării. Mfng'iuiâ u'e i.izcic suarciui, aşezata intr-un imens ocean dc verdeaţă, sta­
de seamă.
lumii. piese emailate, si cu 1,1 la sută mai şi la „ Jnmogazinare" lese minereu. S. POP ţiunea Geoagîu Băi oferi oamenilor muncii clipe dc odihnă şi prilejul uncr
Una dîn multele scrisori primite, al multe cazane bit. condiţii foarte bune de tratament.