Page 76 - 1964-07

Nr; 2976 Dramul socialismului Pog. 3

c m c

o capacitate de adăpostirc pentru
11.700 capete vite mari, 38 maternităţi D E B U C U R I E
pentru 2.420 capete scroafe, 32 sai­
vane pentru 2.5CO oi, 24 coteţe pentru Cu aproape 60 de ani în urmă, cio­
24.000 păsări şi alte construcţii. banii din Poiana au alcătuit un cor.
Cîţiva oameni, au pornit să dea glas
Perspectivele largi ce le-a deschis co­
lectivizarea agriculturii au făcut posi­ folclorului local. Pe atunci doinele
bilă dezvoltarea multilaterală a gospo­ şi cîntccclc aveau semnificaţia vieţii
grele, a muncii exploatate.
dăriilor. Ramuri de producţie, consi­
derate ca ncavînd condiţii optime în Dar, o dată cu transformările so­
unele unităţi, în urma studiilor făcute ciale, s-au schimbat versurile şi me­
s-au dovedit deosebit de rentabile. lodiile. Acum acestea dau glas senti­
Multă vreme comuna Dala era consi­ mentelor de bucurie şi fericirea vie­
derată că nu are teren propice pentru ţii noî, pe care o trăiesc oamenii
pomicultură. De altfel singurul copac muncii din întreaga ţară, rod al po­
de umbră şi verdeaţă aici era salcîmul. liticii înţelepte a partidului nostru.
Dar colectiviştii au făcut cercetări şi au Melodii opi-hnistc, cu texte de lau­
găsit terenuri prielnice acestei ramuri. dă pentru zilele însorite, iată ce ca­
Pe 91 ha s-a înfiinţat o livadă care racterizează noul folclor născut pe
a intrat deja pe rod. Prin înfiinţarea ogoarele colectiviste, în satul nostru.
livezii a fost redată circuitului agricol Şi el este acum prezent peste tot, în
o suprafaţă de teren considerată ca ne­ toate satele raionului — de la Ro­
productivă. Tot la Daia, de ani de zile şia pînâ la Poiana, de la Lancrânt la
ţăranii se aprovizionau cu legume din Apold... Pe scenele celor 47 cămine
piaţa oraşului Sebeş. La ci se zicea că culturale artiştii amatori, colectivişti
nu merge cultura legumelor. Dar min­ harnici sau intelectuali ai satelor, P rintre o b ie ctive le social-cul turale co n stru ite în raionul Sebeş se num ără şi casa de cultură.
tea ageră şi mîna harnică a colectivis­ fac să prindă viaţă, să transmită ma­ In fo to g ra fie : Vedere exte rio a ră a Casei raionale de cu ltu ră din Sebeş. .
tului a făcut sâ dezmintă acest lucru. sei de oameni ai muncii cîntccul năs­
Azi colectiviştii din Daia îşi au propria cut pe fondul zilelor fericite de azi.
grădină pe o suprafaţă de 23 ha. Pro­ Şi aici cifrele ne sînt de folos. Ele
ducţia de aici nu numai că le satis­ exprimă caracterul tot mai larg al
face cerinţele lor, dar le şi prisoseşte. activităţii cultural-artistice din ra­
Pe piaţa din Sebeş şi dîn regiune se ionul Sebeş. satul astăzi
vînd acum produse legumicole din Daia. In anii antebelici, numărul forma­
Dar comuna Dala nu este singurul ţiilo r artistice era doar de 40, cu-
exemplu. La Cîlnic sectorul zootehnic prinzînd un număr mic de oameni.
al gospodăriei a cunoscut o mare dez­ Acum numărul lor a crescut la 227 Ce e nou In satul nostru ? între­ material didactic corespunzător. Acum sate s-Qu construit magazine univer­
Peste 15.500 parcele de teren, care ganizarea în mai bune condiţii a pro­ voltare. De la cele 14 bovine dîn care cuprinzînd cîtcva mii de artişti ama­ barea pusă de vizitatoi primeşte râs• in raion Iunclionea2ă două şcoli me­ sale moderne, dotate cu mobilier nou,
erau însămînţate manual în proporţie ducţiei agricole pe baze ştiinţifice au doua veci, cîtc număra în anul 1959 la tori. Numai în primele 6 luni din punsuri pline de lapte înnoitoare. Lu­ dii. O dată cu începerea noului an care pun la dispoziţia oamenilor mun­
de cea 90 la sută. Iată tabloul agricul­ sporit considerabil productivitatea la înfiinţare, G.A.C. are acum 337 bovine cru llresc. Pornind pe calea agricul­ şcolar, elevii şcolii medii din comuna cii un bogat sortiment de mărluri,
turii raionului Sebeş din anii imediaţi toate plantele de cultură. La grîu s-a din care 131 vaci. Datorită bunei fu­ acest an formaţiile artistice de ama­ turii socialiste, cale indicată de /xrrfjd, Miercurea vor Invăfa in noua clădi­ Viata nouă îmbelşugata pe care o
tori au prezentat pe scenele casei ra­
după eliberarea patriei. Firesc în ase­ înregistrat o creştere de 13 la sută, Ia rajări a vacilor, producţia medic de colectiviştii qu smuls pumîntului de re construită cu contribuţia părinţi­ trăiesc oamenii muncii din satele ra­
menea condiţii producţiile ia hectar porumb de 4,2 ori, la cartofi de 2,5 Jante este de peste 1.500 litri. Venitu­ ionale de cultură şi a căminelor cul­ la an h an recolte to' mai bogate lor lor. ionului nostru Işi găseşte expresio şî
erau slabe, departe de a asigura un ori ele. rile din sectorul zootehnic reprezintă turale aproape 400 spectacole. care le-au îndestulat traiul, le-au per­ In Irecut, lumina electrică era un In noile ca se consttuite. Peste 4200
trai mulţumitor. Multă vreme îngrăşămintclc chimice 72 la sută din totalul celor realizate în De-a lungul celor douăzeci de ani mis să-şi Iacă salul mal înfloritor. privilegiu pentru cei care locuiau la de celălcnl s-au mutai tn casc noi,
Urmînd calea arătată de partid ţă­ erau cunoscute numai din literatură, acest an. de la eliberarea patriei, formaţiile ar­ Pe majoritatea uliţelor Infilneşti un oraş. Dotorilu londurilor alocate de spaţioase, cu două şl trei camere,
tistice de amatori din raionul Sebeş
ranii muncitori au păşit cu încredere de un număr restrins de cadre. Acum La ridicarea gradului de dezvoltare au înscris în palmaresul lor o seamă şantier unde se inallă o nouă casă stat şi cu contribuţia voluntară a ce­ construite din veniturile proprii ob-
pe drumul colectivizării agriculturii, însă, fiecare colectivist a învăţat la a agriculturii raionului au contribuit şi de performanţe. Cu prilejul celor 50 In locul celei care s-a învechit şi a tăţenilor, In cele două decenii care (inute in gospodăria colectivă. In co­
trecînd la o agricultură mecanizată, în cursurile agrozootehnice şi s-a convins cadrele de ingineri şi tehnicieni. In de ani de activitate, corul căminului devenit ne încăperi oaie, o şcoală, un au trecut de la eliberare s-au electri­ muna Miercurea, noile casc qu lormat
măsură să aplice cele mai noi cuceriri din practică de utilitatea lor. Aproape fiecare an, de pe băncile facultăţilor cultural din Poiana a fost distins cu cămin cultural sau un dispensor me­ ficat 20 sate. Colectiviştii din Ohaba, un cartier cu citeau străzi.
ale ştiinţei. Acum, pămîntul din raio­ fiecare colectivist este în măsură să-ţi au venit să lucreze pe ogoarele raio­ „O rdinul Muncii" el. I!-a. De mai dical nou. Roşiti, Vingard au acum în casele lor Şi pentru a ridica satele h nivelul
nul Sebeş este unit în 37 gospodării n- vorbească de caractcristicelc cutărui, nului noi cadre de specialişti, care au multe ori acest cor şi-a înscris nu­ Munca din cadrul gospodăriei co­ aparate de radio şi televizoare, ma­ viefii noi pe care o trăiesc astăzi co­
gricolc colective. De asemenea au fost sau cutărui îngrăşămînt chimic. De alt­ depus interes în muncă. Astăzi în ra­ lective i-a lăcut pe oameni să p ri­ şini de spălat rulc. de călcat şi alte lectiviştii, sub îndrumarea organiza-
înfiinţate şi 3 gospodării agricole de fel in anul acesta gospodăriile colective ion lucrează 42 ingineri agronomi şi mele printre formaţiile artistice frun­ vească In alt chip viola, să-Şi fău­ obiecte casnice acţionate electric. liilo r de partid, la îndemnul staturi­
stat. Cu fiecare an, agricultura raionu­ au procurat 3.180 tone asemenea în­ zootehnişti, 8 tehnicieni şi 11 mediei taşe din ţară cu prilejul unor con­ rească idealuri pentru un trai demn Electrificarea satelor a permis In lor populate au pornit in ultim ii ani
lui nostru a făcut paşi importanţi jjc grăşăminte, cu care au reuşit să ferti­ veterinari. cursuri. In anii 1951 şi 1954 corul de zilele noastre. acelaşi timp ca 17 localilăti su lie o susţinută întrecere patriotică de în­
calea mecanizării, a sporirii producţiei lizeze peste 13.500 ha şi sâ stimuleze O dată cu dezvoltarea multilaterală din Poiana a ocupat locul I pe tară Dar ce poate li mai convingător, rad lorica le. frumuseţare şi gospodărire. La M ier­
în cadrul concursurilor formaţiilor
şi dezvoltării multilaterale a ramurilor alte 4.324 ha cultivate cu grîu. a gospodăriilor colective au crescut si mai edi/icator In această direcţie de- Dornici de cultură, cetălenij din curea, Apoldul de Sus, Petreşti, Dra-
de producţie. Prin înfiinţarea staţiunii In sectorul zootehnic, ramură cu lar­ veniturile acestora. Dacă la constiti>- artistice de amatori. cit laptele, realizările obţinute in cei multe sate a!e raionului nostru şi-au sov şi In alte comune, cetăţenii au
de maşini şi tractoare de la Miercu­ gi perspective de dezvoltare, lucrează rca lor, fondurile de bază erau de Din anul 1948 o nouă formaţie, cea douăzeci de an! care au trecut de Iu manifestat dorinţa de a construi că­ amenajat pe terenuri virane, parcuri
rea s-a creat baza mecanizării lucrărilor cei mai harnici colectivişti, oameni cu ordinul zecilor sau sutelor de mii, a fluieraşilor din Jina a început să se eliberarea potriei de sub jugul fas­ mine culturale pe scena cărora sâ unde Işi petrec in mod recrcaliv tim ­
în cadrul gospodăriilor. Pe ogoarele pasiune, bine pregătiţi profesional. Nu­ astăzi 28 dîn ele sînt milionare şi mul­ afirme. De la 5 fluieraşi cîţi au fost cist. Să facem deci o „călătorie" cu poală viziona s/jectocole ale artişti- pul liber. Pe străzile satelor s-au
raionului lucrează astăzi 241 tractoare mele lui Simion Uskat, îngrijitor mul­ timilionare. Averea obştească a gospo­ la înfiinţare, a ajuns la 28. In anul ajutorul d lrc lo r prin satele raionului lor amatori sau profesionişti. In 17 plantai numai in această primăvară
moderne, cu o putere mare de trac­ gător la G.A.C. din Cîlnic a depăşit de dăriilor colective a ajuns în prezent 1953, a cucerit titlu l de „Laureat al Sebeş. comune din raion, intilncşti impună­ pesta 5.000 bucăţi arbori ornamen­
ţiune şi viteză ridicată cît şi 277 plu­ mult graniţele regiunii Hunedoara. la 85 milioane lei, iar fondul de bază festivalului tineretului şi studenţilor Statisticile vrem ii arătau că pe me­ toarele construcjii noi ridicate, ale tali şi pomi (ructilcri. lată doar cîtcva
guri de tractor, 253 semănători, 6S po- Angajamentul luat de el de la înalta se ridică la aproape 50 milioane lei. de la Bucureşti". leagurile Sebeşului au existat peste căminelor culturale. In centrul comu­ ciirc, un scurt Lilnnl al celor două­
lidiscuri, 112 combine şi altele. tribună a Congresului partidului, de a Bilanţul de muncă din cadrul gos­ Cu cîteva zîlc în urmă, la faza 2 500 de anallabeil. In întreg roionul nei Daia. de pildă, s-a construit un zeci de ani din v'a(a sutelor noastre.
O dată cu trecerea Ia marea gospo­ spori producţia de lapte pe cap de podăriei colective este rodnic. Însufleţiţi interregională a concursului al V II- erau doar două şcoli de 7 ani. Cit frumos cămin cultural cu o sală de Este un bilanţ plin de înfăptuiri în­
dărie socialistă, s-a îmbunătăţit şi vacă furajată devine fapt. Şi asemenea de perspectivele luminoase ale agri- lea, raionul Sebeş a fost reprezentat de despre şcoală medie nici nu era spectacole de 000 locuri şi alic 7 în­ noitoare, care rclleclă lata de astăzi
structura culturilor, şi producţia aces.- lui sînt mulţi îngrijitori mulgători din culturii din ţnra noastră, colectiviştii corul din Poiana, fluieraşi! din Jina, vorba. căperi, un d e îşi desfăşoară activita­ a satelor raionului Sebeş.
lora. Astfel o scrîe de terenuri nepro­ G.A.C. Apoldul de Sus, Gîrbova, Apol- fanfara din Apoldul de Sus, echipa Dar oamenii, îndrumaţi de portid, tea biblioteca, sala de rcpc(i(ii c/c. NICOLAE ZAH1U
ductive sau slabe au fost redate agri­ dul de Jos, Boz, Miercurea, Gusu, Oha­ depun, sub îndrumarea organizaţiilor de dansuri din Apoldul de Jos şi au lichidat această ruşinoasă moşte­ Dar noul în satele noastre nu se preşedintele Comitetului executiv
culturii. Prin lucrările de defrişări, des­ ba, Sebeş şi altele unde producţia me­ de partid, străduinţă pentru întărirea cinci solişti vocali. Ei au făcut cu­ nire a trecutului. In cei douăzeci de rezumă numai Iq atil. In douăzeci de al Sfatului popular raional Sebeş
ţeleniri, regularizări de cursuri de ape, die în cele 6 luni din anul curent de cconomîco-organizatorică a G.A.C., noscut astfel cîntccul şi jocul din sa­ ani de la eliberarea potriei s-au con­
desfiinţarea drum urilor ncraţîonelc au la lotul de vaci a atins 1.000— 1.500 pentru asigurarea unui belşug de pro­ tele raionului Sebeş, au transmis prin struit 11 şcoli de 8 ani, 4 şcoli de 4
fost redate agriculturii peste 1.200 In. litri lapte. ele mesajul colectiviştilor închinat ce­ ani, Iar vechile şcoli au losl marile
In acelaşi timp s-a avut în vedere creş­ Dezvoltarea sectorului zootehnic a duse agroalimcntare. lei de a XX-a aniversări a eliberării prin adăugirea a 35 săli noi de cla­ ază
terea suprafeţelor ocupate cu cereale necesitat asigurarea unor condiţii de Ing. EUGEN TODOR patriei, mesajul vieţii noi şi fericite. să. ia Şugag şi Strungari, sate de
pentru boabe. adăpostirc corespunzătoare. In cadrul vicepreşedinte al Consiliului V. FURIR munte din raionul Sebeş, copiii înva­
Extinderea suprafeţelor cultivate, or­ G.A.C. s-au construit 137 grajduri cu agricol raional Sebeş ţă astăzi In şcolj spaţioase, dotate cu
Din suprafaţa raionului Sebeş, 42 la tare a pădurilor, cea mai mare parte a
Sută este ocupată de păduri. Gospodă­
IN DU S T rirea şi valorificarea acestei importante lemnului subţire de răşinoase era pără­
sit în pădure, iar exploatarea fagului se
bogăţii se face astăzi in mod chibzuit
făcea numai pentru lemn de foc. As­
şi raţional, după cele mai noi metode
ştiinţifice. înainte de 23 August 1944, tăzi fagul se foloseşte pe scară largă în
scopuri industriale: buşteni de gater şî
cîtcva societăţi capitaliste prădau pur şî pentru dcrulaj. Dîn masa lemnoasă de
simplu pădurile. O dovadă în acest sens fag exploatată anul trecut, aproape 60
o constituie faptul că la naţionalizare la sută a luat drumul combinatelor de
s-a inventariat o suprafaţă dezgolită de industrializare a lemnului. Astăzi lem­
pădure de peste 10.000 hectare. nul de fag este exploatat în peste 15
In anii care au urmat s-a acordat o sortimente, faţă de un singur sortiment
deosebită atenţie refacerii patrimoniului în trecut. Datorită creşterii indicilor de
forestier. An de an s-au alocat în acest utilizare a masei lemnoase, valoarea
scop importante sume de bani; supra­ unui metru cub de lemn a crescut în
faţa pepinierelor este astăzi de peste 4 ultim ii 10 ani cu peste 50 la sută.
ori mai marc decît cea existentă cu 20 La mai buna exploatare a masei lem­
de ani în urmă. Toate acestea au per­ noase a contribuit dezvoltarea reţelei de
mis ca în perioada 1948—1964 să se
drumuri auto forestiere. Anul acesta în­
împădurească 13.299 hectare, în special cetează pentru totdeauna plutirea săl­
cu specii repede crescătoare şi cu va­ batici pe Valea Sebeşului. Transportul
loare economică marc. lemnului se efectuează cu remorci auto,
O largă dezvoltare a luat în anii din ceea cc duce la ridicarea calităţii şi eli­
urmă exploatarea masei lemnoase pe ba­ minarea pierderilor.
ze tehnice avansate. De la unelte rudi­
De cea mai marc atenţie se bucură
mentare de lucru ca topoare, joagăre şi oamenii, muncitorii forestieri. Tot ceea
maiuri, pentru a căror mîmiirc se depu­ cc se face în munţi are în primul rînd
nea o muncă istovitoare, s-a trecut la scopul de a uşura munca şi a îmbună­
folosirea pe o scară din ce în cc maî tăţi condiţiile de viaţă. Pentru asigu­
largă a mecanismelor de marc producti­ rarea unor condiţii corespunzătoare de
vitate. Astăzi fazele cele mai grele de lucru, dotarea cu haine de uzură şi
lucru sînt mecanizate. La doborît-scc- protecţie, se cheltuiesc anual mai muie
ţionat se folosesc circa 50 fierăstraie me­ de 500.000 lei. Suprafaţa locuibilă a
canice, care fac ca această fază să fîe cabanelor forestiere se ridică azi la
mecanizată în proporţie de peste 60 la peste 1.200 m.p. La fiecare cabană se
sută; la scos-apropiat, unde în trecut găsesc aparate de radio şi biblioteci, la
nici vorbă nu era de mecanizare, s-a punctele de lucru sînt amenajate maga­
ajuns ca peste 50 la suta din masa lem­ zine alimentare de unde muncitorii fo­
noasă exploatată să fie scoasă cu funi-
FABRICA DE HIRTIE D IN PETREŞTI. Printre lucrările mai importante executate în anii dîn restieri se aprovizionează cu cele nece­
FABRICA DE CIORAPI $1 TRICOTAJE „SEBEŞ". Inccpînd mai ales cu anul 1956 aic. s-au urmă amintim înlocuirea vechilor motoare „Diesel" şi „Sulzcr" cu motoare electrice de 1000 cularcie. sare.
învestit fonduri importante (peste 16 milioane) în vederea lărgirii, modernizării ş« înzestrări. teh­ Kw. înlocuirea combustibilului lichid (păcură) cu gaz metan. In acelaşi timp au fost înfiinţate De muliă atenţie se bucură astăzi va­ Viitorul oferă perspective minunate;
nice a fabricii. Producţ.a globală a crescut an de an. Faţă de 1938 producţ.a globala real.zata lorificarea superioară a masei lemnoase.
o seric de secţii noi. mecanismele care se Instalează în pă­
în 1963 a fost tic 77,2 ori maî mare. . . 1 Faţă de anul 1944 productivitatea muncii planificata pentru 1964 este aproape dubla. Congresul al lll-lca al partidului trasea­ duri vor face munca şi mai uşoară;
O creştere importantă înregistrează şi productivitatea.! muncii. Din 1938 şi pma în l*b4 cicş- ză sarcini de o deosebită importanţă în obiectivele social-culturalc care se con­
In fotografic s Aspect din fabrica de hîrtie Petreşti. această direcţie. In scopul traducerii în
terea este de 2,9 ori. struiesc vor crea noi posibilităţi pentru
viaţă a acestor sarcini, colectivul nostru
de muncă a studiat şi aplicat în pro­ o viaţă mai frumoasă, mai plină de bu­
ducţie metode avansate de exploatare a curii. Au rămas de domeniul trecutu­
lemnului. Exploatarea la rînd, în trun­ lui chiar şi amintirile depre viaţa
chiuri lungi şi catarge — iată metodele muncitorilor forestieri în vremea
care au dus la obţinerea unui indice spo­ cînd pădurile erau exploatate de
rit de utilizare a lemnului de fag şi la capitalişti.
folosirea integrală a masei de răşinoase. IO AN ROMCEA
Pe timpul vechilor societăţi de exploa­ inginer şef la I.F. Sebeş

C 0 F K

© înfiinţată în anii de democraţie populară autobaza l.R T.A Sebeş a cu­
noscut o nule dezvoltare. Ea dispune de un parc *lo 300 autovehicule din
care 20 autobuze. In prezent autobaza I.R.T.A. Sebeş deserveşte 14 trosce cu
autobuze pentru călători.
O O dezvoltare importantă a cunoscut şi cooperaţia meşteşugărească. De
la o secţie de cizmărie cu 45 lucrător î cit avea iu anul 1949, anul înfiinţării,
a ajuns astăzi la 33 de secţii cu 400 c ooperatorî. Volumul producţiei globale
a crescut în acelaşi timp de 12 ori.
© Grija faţă de sănătatea oameni) or muncii a marcat progrese însemnate.
In cei 20 de ani, numărul spitalelor a crescut de la 1 la 3 unităţi. De ase­
menea au luat fiinţă un dispensar T B -C., o policlinică, 10 circunucrlpţii me­
dicale, 19 case de naştere şi două dispensare de întreprindere.
O In întreg raionul Sebeş au existat înainte de 1944 doar 2 cinemato­
grafe. Astăzi în oraş şi la sate sînt 4 3 cinematografe. Raionul Sebeş a fost
complet cinci leat.
FABRICA „CAPR IO AR A". An de an s-au învestit sume importante pentru creşterea în­ FABRICA DE CHERESTEA. Materialul lemnos exploatat din munţii Sebeşului îşi Raseşte o © O dată cu îmbunătăţirea condiţiilor de învăţămînt a crescut şi numărul
zestrării tehnice. Ca urmare, anul acesta se realizează, faţă de 1948, o productivitate de aproape valorificare superioară prin Intermediul fabricii de cherestea. Aici s-au Instalat mecanisme — cum cadrelor didactice. In şcolile de toate gradele din raionul Sebeş muncesc as­
trei ori mai ridicată şi o producţie globală de peste opt ori mai marc. sînt cobze mecanice, transportoare, gatere, circulare,pendule, fierăstraie panglică şi altele. tăzi 611 cadre didactice.