Page 8 - 1964-07

Nr. 2959 Drumul socialismului Pog. 3

D O U ĂZECI DE TREPTE

Ptvsajul industrial de nstnzi - fabrici de chibrituri, distrusă în cel fabrice azi izolatori de înaltă tensiune, mii doi ani au intrat în fabricaţie trei
nii Cluj, Ia fel ca al întregii t dc-al doilea război mondial, a apărut care întovărăşesc torentul kilovaţilor linii tehnologice de marc capacitate,
„Tehnofrigul", reprezentanţa industriei de-a lungul şi de-a latul ţarii. Pe linia datorită cărora volumul producţiei în­
schimbă de la o zi la alta. De
frigorifice din ţara noastră, ale cărei modernizării şi rculiiării, în ultim ii 10 treprinderii a crescut de peste 3 ori.
peste 100 de întreprinderi, rrn ani numai la Uzinele de produse sodîcc
de interes republican, 25 au f- comprcsoarc cu capacităţi cuprinse între din Ocna Mureş s-au montat peste Prin continua sporire a capacităţilor
truite din temelii în anii pute- 850 şi 560.000 Kcal/h sînt binecunos­ 20.000 tone diverse utilaje şi au fost de producţie, utilarea cu maşini şi uti­
lare. Alte 30 au fost record cute atît în ţară cit şi peste hotare. laje de marc capacitate, întreprinderile
reorganizate. Cu atît mai lunv Caracteristic pentru drumul parcurs turanţi peste 50.000 m.c. betoane. Tot industriale dîn regiunea Cluj dau astăzi
aici au fost construite peste 70 km de
re acest peisaj cînd îl comparia de industria regiunii Cluj în anii noştri patriei de trei ori şi jumătate mai multe
reţele electrice de lumina şi forţă şi
din anii antebelici. este şi cel al uzinei „Carbochim“ . In /aproape 6 km de cale ferată uzinală. produse dccît în 1950. Faţă de primul
Ramurile industriale carte anul 1949 aici se aşeza prima piatră a Datorită înaltului grad de utilare teh­ an al şcscnalulct, producţia globală a
erau industria de pielărie (vec- fundaţiei viitoarei uzine. In 1951 au în­ nică, la nivelul celor mai recente reali­ întreprinderilor din această parte a ţă­
rii n crescut cu 86 la sută.
mată) si, întrucîtva, industria â ceput să producă secţiile carbură de si­ zări, la uzina „Unirea", unde se fabrica
(fabricile din Uioara şi Turda)l liciu şi pietre de polizor. In 1952 intra Industria regiunii Cluj este în plin
mai important in industria u în funcţie secţia de electrozi siderurgici, complicate maşini pentru industria tex­ avînt. Ea a urcat impetuos treptele ce­ ŞANTIERELE
aveau întreprinderile de motec iar în 1957 a fost dată în exploatare o tilă, munca a devenit azi de 10 ori mai lor doua decenii caic au trecut de la Uzinele ele produse sodice (lin
construcţii şi fabrica de sticlă d), nouă hală pentru producerea pietrelor productivă dccît în urmă cu cîţiva ani. eliberarea patriei. Astăzi, muncitorii, Ocna Mureş se numără' printre
tehnicienii şi inginerii, mînuind cu pri­
precum şi 1 prinderea mn de polizor, cu o capacitate de 1,5 ori Şi fabrica de ciment „Victoria socia­
cepere şi entuziasm o tehnică dintre unUd(ile industriale ale regiunii
„Industria s" din Cîmpii. mai marc dccît cea construită iniţial. listă" din Turda se numără printre în­ cele mai moderne, îşi aduc din plin DE CONSTRUCŢII
Erau unităţi slab utilate, situîfl In 1958 uzina a început să livreze treprinderile din regiune care au cu­ contribuţia ia dcsăvîrşirea construcţiei C luj care in anii regimului de de-
nivelul unei tehnici înapoiateil abrazivi pe suport, iar în 1959 cărbuni noscut în anii regimului nostru o dez­ socialiste în patria noastră scumpă. mocrolic-populară a cunoscut o
fizic al muncitorilor constitui- pentru elemente galvanice. La sfîrşitul Nc-am obişnuit să cunoaştem oraşele rele de construcţii clujene au căpătat
voltare impetuoasă. Aici, numai în u lti­ N. GODEANU patriei, trecînd de la o zi la alta prin mai ales anul acesta aspectul unor ade­ marc dezvoltare. A ici s-au moder-
palul element care umplea cu- anului 1960 a fost elaborată prima numeroase înnoiri. Şi la Cluj, în faţa a vărate fabrici de casc. Parcul de utilaje
şarja a modernei secţii de clcctrocorin- nizat halele, qu fost instalate u ti­
furile capitaliştilor străini şi z>- ceea cc vezi, trăieşti sentimentul de a fost mult mărit cu macarale turn de
don. Valoarea producţiei globale a uzi­ laje de mare productivitate.
Astăzi pe harta industrială a roi mîndric pe care ţi-l dă munca liberă în 40 şt 100 tone, cu cisterne şi instalaţii
nei a crescut în ultim ii 11 ani de aproa­ folosul tău şi al semenilor tăi, Magher­ pneumatice pentru transportul şi ma­ tN FOTOGRAFIE: Vedere par-
npărut noi unităţi cum sînt Cod C b f ş t l r e a p r o d u c ţ ie i in d u s t r ia l e niţele oraşului au fost luate cu asalt de nipularea cimentului, cu staţii centrali­
pentru industrializarea lemntika pe 70 de ori. G LO B A LE ÎN R C G IU N hA C LU J buldozere şi au dispărut, făcînd loc zate de betoane şi mortare ctc. lia ld a uzinei de produse sodice
Gherla. Combinatul de mobila „Electroceramica" din Turda a făcut cvartalelor, cartierelor noi, blocurilor. Şantierele Clujului transformă zi de Ocna Mureş.
Dej, Fabrica de produse lactata un salt extraordinar. De la nivelul mă­ Blocuri noi pretutindeni: în lungul stră­ zi oraşul de sub dealul Feleacului într-o
Turda ctc. In locul unei rude runtelor obiecte de porţelan a ajuns să zilor Horia, Caragiale, Cuza Vodă, Dra- aşezare modernă socialistă.
galina; în jurul pieţelor Gării, Abato­ A. RĂCHITĂ
rului, Mihai Viteazu ; in cartierul nou
Grigorescu. Pe Someş in sus, pe lingă
nu mai
tribunele noi ale stadionului,
DIN V TIINTHCA a fost „adus" aici din... Bucureşti. Se SE DEZVOLTA
recunoşti cc a fost ieri, Un microraion
impun privirii, între altele, 4 blocuri
„lamă", fiecare cu 10 nivele.
In Cluj, şantierele se ţin lanţ. Ele sînt
A CLUJUS «9 * 0 n u *9 *9 în plină activitate. In acest an, con­ AGRICULTURA
structorii şi-au propus să predea viito ­
rilor locatari alte 1.800 de apartamen­
te. Angajamentul lor arc bază. Con­
structorii au acumulat o bogata expe­ REGIUNII
rienţă în ridicarea blocurilor cu ajuto­
De vorbă cu acad. IA RIPAN, preşedintele Filialei Ş T I A Ţ I C A rul cofrajelor glisante. Intre altele, s-au
din CUcademiei R. P. Romîne ridicat pînă acum, după această meto­ In primăvara anului 1962, regiunea caic animal. In 1963, de exemplu, G.A.5 -
dă, 7 asemenea mari clădiri. Tot anul Cluj a încheiat printre primele pe ţară urilc au realizat o producţie medie de
...în regiunea Cluj există în prezent zent peste 2.100.000 de volume. La acesta se execută construcţii dîn pa­
Viaţa ştiinţifică clujeană esteţi criterii ştiinţifice a producţiei agricole peste 20 de muzee? Acestea cuprind dispoziţia oamenilor de ştiinţă, cadre­ nouri mari prefabricate, ceea cc asigură colectivizarea agriculturii. Aşezarea a- lapte de la' fiecare vaca furajată do
complexă. Pentru a reda o imde zootehnice şi pomicole, în condiţiile colecţii de artă, etnografice, de istorie, lor didactice, studenţilor, stau lucrări realizarea unui grad însemnat de indus­ griculturii pe temeliile de neclintit ale 3.301 I, faţă de 2 955 1 în anul 1960.
ansamblu asupra acestui impoilo- foarte variate ale acestei zone. scrise în diferite limbi, privind cele trializare a lucrărilor, reducerea duratei socialismului a însemnat nu numai creş­ Pomicultura şi viticultura au cunos­
zoologice etc. cu peste 50.000 de piese. terea producţiei agricole vegetale şi a- cut şi ele în ultim ii ani o dezvoltare
meniu, nc-am adresat acad. R.<i- Institutul de cercetări medicale con­ mai variate domenii de activitate. de execuţie cu circa 20 la sută. Şantie-
pan. preşedintele filialei din Cua- tinuă studiul sistematic al frecvenţei bo­ ...în satul Lupşa, raionul Cîmpeni, nimale, ci şi schimbarea din temelii a însemnată. Suprafaţa livezilor şi viilor,
demiei R. P. Romîne. lilor cardiovasculare în diferite colecti­ este primul muzeu etnografic sătesc vieţii satelor noastre, ridicarea ţărăni­ în masiv, fiind în prezent de peste
Creată în anii regimului de ra­ vităţi, lucrare întreprinsă pentru prima din ţară? El a fost înfiinţat acum 2 de­ mii (a un nivel de trai material şi cul­ 31.000 ha, faţă de circa 14.000 ha în
1955.
ţie populară, a arătat acad. RRi- dală în ţară de un larg colectiv de cli- cenii de învăţătorul Pompiliu Albu. v tural tot mai îmbelşugat. Acum, cele
27 gospodării agricole de stat şl cele
pan, Filiala din Cluj a Acadcm P. nicicnî, biochimişti şi higienişti, punîn- Aici sînt expuse obiecte de uz casnic 283 de gospodării agricole colective Contribuţia gospodăriilor agricole de
Romîne activează în numeroauc- du-sc un accent deosebit pe măsurile stat şi colective la formarea fondului
din cele mai îndepărtate timpuri, ţe­ folosesc din plin condiţiile naturale fa­ central de produse agricole este şi în re­
nii de bază ale ştiinţei contcnc: profilactice şi curative legate de aceste sături seculare, precum şi alte obiecte vorabile şi tehnică modernă. Un trac­ giunea noastră an de an mai însemnată.
matematică, chimic, biologic, şto- afecţiuni. In domeniul fiziologici nuin- specifice locului. tor, caic în 1948 revenea la circa 3.800 In 1963, unităţile agricole socialiste au
'cTTs-nu obţinut rezultate remarcabile
lului, medicină, economic, istong- ha, deserveşte în prezent în medie doar valorificat pe bază de contracte cu sta­
vistică, literatură şi artă etc. zrc- privind funcţionarea glandelor suprare­ ...oraşul Cluj se mîndreşte cu cea 106 ha arabile. Iu ultim ii ani au fost lul .34.654 tone de grîu şi porumb, a-
nale în condiţii de efort fizic intens şi
cut, bunăoară, Institutul de clţi-a mai veche Grădină botanică din ţară? introduşi în cultură soiuri şi hibrizi noi proape 5.000 tone de carne, 416 319
desfăşurat activitatea pe mai rdi- supraantrenament. Colectivul său de botanişti şi horti­ de porumb, grîu, floarca-soarclui ctc., hectolitri de lapte, 416 tone de lînâ şi
Activitatea institutelor de istorie,
recţii principale. Au fost studne- cultori întreţine relaţii şi face schim­ create în staţiunile de cercetări agricole. alte produse agricole vegetale şi ani­
canismele unor reacţii şi sintoor lingvistică, filozofic, artă şi literatură, a buri de seminţe cu peste 500 de insti­ Acestea, ca şi aplicarea îndrumărilor male, de pe urma cărora au realizat
continuat acad. Raluca Ripan, a adus o specialiştilor veniţii în unităţile agrico­
substanţe cu efect hormonal. S-ec- tuţii similare din lume. Datorită va­ venituri însemnate. Dezvoltarea pro­
luat sinteze la noi tipuri de coiţii contribuţie remarcabila la elaborarea rietăţilor de plante şi frumuseţii sale, le socialiste şi a experienţei înaintate, ducţiei agricole în toate ramurile sale,
anorganice, apiofundîndu-se jiul operelor de sinteză privind aceste do­ au contribuit la sporirea, an de an, a valorificarea unor cantităţi tot mai mari
grădina clujeană este vizitată anual de producţiei. In 1963 faţă de 1960, de
comportării faţă de solvenţii nci menii, apărute sub îngrijirea Academici. de produse s-au lăsfiînt pozitiv asupra
în vederea utilizării metodei înac- In domeniul istoriei, spre exemplu, cer­ 100.000 de turişti romîni şi străini. exemplu, producţia medie de grîu la avutului şi a veniturilor colectiviştilor.
ţie. Un accent deosebit s-a pustu- cetătorii clujeni au colaborat la redac­ ...gheţarul de la Scărişoara, raionul hectar a fost mai mare în gospodăriile Astfel, valoarea totală a mijloacelor
diul fundamental al elcmentelot şi agricole de stat cu 46 la sută, cea de proprietate obştească însumează acum
tarea Tratatului de Istoric a Romîniei, Cîmpeni, este cea mai marc şi mai porumb a crescut de aproape 3 ori, iar în gospodăriile colective 418 milioane
pe valorificarea lor dîn minercidi- frumoasă formaţiune carstică din R. P, cea de floarca-soarclui cu peste 60 Ia
gene. S-a creat astfel posibilittx- aproiundînd şi complctînd unele pro­ Romînă? Din cercetările făcute pînă sută. lei, din care peste 365 milioane lei fond
tinderii în uzine a metodelor rjnc bleme în legătură cu formarea poporu­ acum s-a dovedit că uriaşul bloc de In regiunea Cluj există condiţii opti­ de bază. Veniturile băneşti ce se re­
partizează membrilor colectivişti sînt,
fizico-chimicc şi radiomctrîcc îest lui şi limbii romîne. De asemenea, a gheaţă de aici a început să se depună me pentru creşterea animalelor, jumă­ de asemenea, tot nui nuri.
domeniu. Au fost rezolvate un^o- continuat depistarea şi cercetarea do­ în straturi încă acum 3.000 de ani. tate din suprafaţa agricolă fiind păşuni Organele şt organizaţiile de partid,
cumentelor istorice privind răscoala lui
blcmc legate de necesităţile urior şi fineţe. Punerea iu valoare a acestor conducerile unităţilor agricole socia­
Horin şi revoluţia dîn 1848 în Transil­ ...Biblioteca universitară din Cluj resurse însemnate permite dezvoltarea
productive: instalaţii pirometSce liste, specialiştii, toţi oameni muncii de
vania. este cea mai mare de acest fel din ţa­ continuă a şcptclului. Anul trecut, în l.i sate depun eforturi pentru ca, în anii
pentru uzina din Valea Dosnluiac- gospodăriile colective erau de 9 ori mai
La Institutul de lingvistică sînt în ră ? Fondul ei de cărţi numără în pre­ VEDERE PANORAMICA A ORAŞULUI CLUJ. ce urmează, în regiunea noastră agricul­
rca la punct a unor metode rajfi- multe bovine dccît în 1960. Efectivul tura să cunoască o nouă dezvoltare. Eî
curs de elaborare o scrie de atlase şi
zico-chimice pentru analiza c.lui de ovine a sporit in aceeaşi perioadă muncesc cu însufleţire pentru îndepli­
dicţionare de valoare cum ar fi: Atla­ cu peste 120 000 capete, iar al porci­
electrolitic şi a nămolului de la j-o- erau hotăriţi să corecteze cu propriile nirea şi depăşirea angajamentelor luate
sul lingvistic romîn pe regiuni, Atlasul lor mîinî nedreptăţile istoriei. nelor cu peste 35.000. Concomitent în cinstea celei de-a XX-a aniversări a
l'ză» metode de determinare ca ti- SENSURI NOI
lingvistic al graiurilor săseşti din Tran­ L-am întîlnit pe Alexandru Kovacs, cu creşterea numerică a şcptclului — eliberării patriei, pentru a consolida
vă a amestecului de izomer a! nitn- fiul lui Mihai Kovacs holoangărul, care,
silvania, Dicţionarul maghiaro-romîn proprietate obştească — datorită mă­ mai mult economia unităţilor agricole
zcnului pentru fabrica Terapijin ajuns în pragul disperării, s-a aruncat surilor luate pentru înlocuirea şi îm­ socialiste.
şi altele. în aer cu dinamită „de l-au cules cu
Cluj, prepararea clortcstostcronei a bunătăţirea raselor, pentru crearea unor ÎO AN MURĂŞANU
Prin reorganizarea secţiei de filozo­ mătura de pe pereţi". Alexandru Ko­ secretar al Comitetului regional
acctatului de dczoxicorticostcronrn- LÂ R 0S1A ""MONTANĂ vacs arc vre-o 40 de ani, dar în ochi condiţii bune de hrană, îngrijire şi adă-
fic şi psihologic, cercetările asupra pro­ postirc s-a mărit şi producţia pe fie- Cluj al P.M.R.
tru Filiala dîn Cluj a Institutului tre­ mai poartă urmele tristei întîmplări.
blemelor dîn domeniul materialismului Cu greu mi-a povestit despic ca, ferin-
n ă r i chimico-farmaceutice.
istoric, al logicii dialectice şi istorici fi­ du-se ca de un lucru neasemuit de în­
Centrul de cerctări biologicti-a Minerul de azi nu mai cunoaşte aşa grozitor. După moartea tatălui său a
lozofiei romîncşti se îmbogăţesc cu stu­ Peisajul sălbatic al Roşiei Montane te slugărit pe unde a putut ca să-şi între­
axat studiile în direcţia amcKrii ţntîmpină semeţ şi dur în măreţia-i ceva.
dii de psihologie experimentală. inegalabilă. Pretutindeni munţi sfîr- ţină mama bolnavă, de supărare. In LA NOI IN SAT, LA LUNA
producţiei agricole şi zootehnice. îul- mină nu l-au prim it. Era fiu de ho-
Trecerea în revistă a preocupărilor şi tccaţi de torenţi, sfredeliţi de oameni. Un cuvint
tatclc dau preţioase rezolvări undo- In sus, la Gura Roşiei, satul de mineri, loangăr, fiul unui om care a încercat
succeselor obţinute în domeniul ştiinţei să ştirbească avuţia celor prea avuţi.
n,enn cum ar fi rezistenţa plante Ia Itrâvechile ştcainpuri au dispărut, făcînd ce nu-şi mai are sensul
ar putea continua. Oamenii de ştiinţă loc unei aşezări care astăzi capătă tot Alexandru Kovacs a devenit miner în Exista aici la noi, la Luna de Jos, o noi foştii bîrişi pe moşia !uî Tcleky ani
ger, modificarea eredităţii plantei de anii de după 23 August. Astăzi el lu­
clujeni, a încheiat acad. Raluca Ripan, mai mult aspectul unui oraş. „dreaptă" împărţeală a pămîntului : pus temelia uncia dintre primele gospo­
cultură sub acţiunea razelor X cti Minerii de h Roşia Montană, anga­ crează cu o echipă de geologi. Caută erau 100 de iugărc în stăpînirca celor dării agricole colective din ţară. De
pcrfecţionîndu-şi în continuare metode­ ...Noaptea începe sa se destrame. jaţi într-o luptă dîrzâ, corp la corp, cu şi descoperă minereul preţios de care
Pedologii clujeni au colabora cu Orizontul prinde deodată viaţa ; se tre­ două sule şi cîtevn familii de ţărani şi acum pămîntul era îiur-adevăr al nos­
le activităţii lor, contribuie tot mai roca dură, trim it la lumină patriei iot patria arc nevoie. E mînd.-u că se nu­ alte 1.700 de Iugărc ale „măriei sale" tru, al celor caic generaţii la rind l-am
Jucces la întocmirea hărţii pedolo*; a zesc străzile, casele, întreaga fire. E mai mult minereu. In primele rînduri meşte miner.
substanţial la minunata muncă de dc- ceasul coborîrii minerilor către mină. ale acestei lupte se află comuniştii. Tcleky. îngrijorat să nu pice oamenii udat cu sudoare şi lacrimi. Au semnat
R- P. Romîne, realîzînd cercetai în La Roşia Montana a dispărut cuvîn- pe brazdă, rămînîndu-i astfel moşia nc- atunci cererile de intrare în colectiva
săvîrşirc a construcţiei socialismului în — Să mergem, vin minerii — îmi In anii regimului nostru dcmocrat- tul holoancţăr, pentrucâ a dispărut şi
Cimpia Ardeleană, activitate valoasă patria noastră. spune ingincrul-şcf al minei. popular a dispărut mizeria trecutului. mizeria. Minerii se află la loc de cinste lucrată, groful a înfiinţat o brutărie în 32 de familii. Astăzi putem face un nou
sat. Aşa stînd lucrurile, tot satul nunei
tn direcţia organizării şi zonăriiupa Vin mineri ! Vin cu microbuzele, de Cu ca a dispărut şi un cuvint : ho- pentru merite pe tărîmul muncii so­ „ţîboc“ (pîînc neagră mică şi rotundă) bilanţ ; 332 de fam ilii de colectivişti
V. SOFRONlE la Corna, de la Soharul, străbâtînd în loangăr. Holoangării erau acei mineri gospodăresc cu pricepe 1.183 de hectare,
iîccare zi cîte 10 kilometri peste munţi. care, striviţi de mizerie, furau aur din cialiste. Minerii Foan Molnar, Teodor de la grof. Dimineaţa, bîrîşii făceau un puternic sector zootehnic, care nu­
dc-ai
Birău, Dumitru Cioara si ortaci
Odinioară făceau drumul pe jos, oste­ minele pe care le stropeau zilnic cu lor au fost decoraţi cu Ordinul Muncii. coadă în faţa brutăriei, îşi primea fie­ mără 350 de bovine, din care 150 de
nind picioarele înaintea braţelor cu care sudoarea lor ; erau acei mineri care în care ţîbocul, îşi sorbea „dcţul" de vinars vaci, 300 de porci, 800 ovine şi un în­
scormoneau în măruntaiele pămîntului. felul lor, aşa cum scriu Geo Bogza, şi plecau să lucreze toată ziua pentru semnat număr de păsări.
CIFRE bl FAPTE Entuziasm şi dinamită două piţulc. Seara, socăciţelc făceau la şini agricole moderne, noi am smuls
Cu afiitorul tractoarelor şi altor ma­
un
curte mămăligă cu brînză pentru
sat de oameni. Aşa a mers ani şi ani pămîntului comori ncbânuilc. Pe dea­
Înaintăm pe una din .galeriile de ori­ de-a rîndul. U ltim ul stapîn aici a fost lurile unde înainte nu creştea dccît
zont. Călăuză îl am pe şeful de sector
m c un important tetru cuL- Anul acesta, la Gcrla, Dej şi în alte Yelcky Adam — tînărul. Ăstuia nu-î „părul lupului" şi „mneriş iepuresc"
. i . -
UtnU. stUntfft «i ..mont u, ^rn. . - localităţi se construiesc noi şcoli care Ştefan Văzdugan. Străbătînd adincuri- plăcea „cocia" cu patru armăsari nevii condensează astăzi seva soarelui 11
• .. ’
jşi
uesiajoara atei activ,tatea o filială a vor număra mai bine de 200 săli de 1c, Văzdugan îmi vorbeşte despre trecu­ ca pana corbului. îşi cumpărase maşină, hectare de viţă de vie nohilă şi 12 hec­
tul minei. îmi arată dîn cînd în
cînd
Academiei R. P. Romîne cu nnteroa- clasă, laboratoare, etc. In prezent se modernizase. Intr-o zi, groful cel tare de livadă. Oamenii şi-au construit
se institute $i colective de crcetări : în această parte a ţării funcţionează grupuri simetrice de galerii săpate de tînăr s-a hotârît să devină capitalist. casc noî. Aproape tot a doua casă c
urmă ;
sclavi cu mii de ani în
apoi
medicină, chimic, fizică, şt.ii* natu- 565 şcoli de 8 ani, 45 şcoli medii de # hrubele din timpul stăpînirii patronilor Şî iatâ-l dcscînzînd în sat dîn maşină nouă. Ne-am cumpărat aparate de ra­
»a c, calcul, filozofie, economi; istorie cultură generală şi 30 de şcoli tehnice şi SDutiîndu-lc oamenilor : „Vă vînd dio. biciclete, mohilă, maşini de cusut,
şi altele. şi profesionale, în care învaţă peste de mine — şi, in sfîrşit, noile fronturi vouă pămîntul ! Ca să nu ziceţi că-s înfrăţiţi în muncă rodnică pe coordo­
Centrul universitar Cluj numără 213.000 elevi. de lucru dotate cu utilaj modern. lini om iau, va dăruiesc pe deasupra, pă- natele comune ale desăvârşirii construc­
vorbeşte despic trecut cu pasiunea unui
ţiei socialismului iu raîri.a noastră, noi
ma, multe institute de învăţjTiînt su­ In regiunea Cluj funcţionează peste cercetător istoric şi despre prezent cu mînt pentru 2 ţintirime, unul romî- ne făurim cu propriile noastre mîmr,
perior, printre care Universiniea „Ba- 420 de cinematografe, faţă de numai precizia unui inginer. Explicaţiile şi le ncsc şi altul unguresc, să aveţi unde să sub înteleapta conducere a Partidului
beş Iiolyai , Institutele politelioic, agro­ 15 în anul 1944. ilustrează cu calcule. lini explică cu cit îngropaţi, după voie „m orţii". comuniştilor, viitorul din ce in cc mai
Rezultate bune s-au obţinut Şi în
nomic „D r. Petru Groza", medico-far­ s-a redus efortul fizic prin introduce­ Dar cine avea bani în satul nostru de luminos.
maceutic, de arte plastice „loan An- domeniul sănătăţii oamenilor muncii rea transportului mecanizat al mineru­ sărmani ? Aşa au început oamenii din Ing. MACARIE HEDEŞîU
tirccscu", pedagogie de 3 ani, Conser­ şi a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă. lui, care atinge în mină proporţia de preşedintele trospodărieî aericolc
vatorul de muzică „Gh. Diata-, în Dacă acum 20 de ani în localităţile sută la sută, despre înlăturarea perico­ Luna exodul către oraşe să agonisească colective din Luna de Jos,
care învaţă în total peste 11.003 de regiunii Cluj funcţionau doar 218 lului îmbolnăvirii cu silicoză, ca ur­ bani să cumpere pămîntul, care de raionul Gherla
studenţi. unităţi sanitare cu 3.935 de paturi, as­ mare a introducerii pcrforajului umed drept era al lor. Cei mai mulţi au luat
tăzi sînt 1.098 unităţi sanitare cu ctc.
Te teritoriul regiunii Clu}, în anii aproape 9.000 de paturi. drumul Bucureştiului. Munceau din
democraţiei populare au fost constru­ In ultim ii 10 ani, în satele şi co­ Străfundurile minei încep să detune, greu, dormeau sub cerul liber. Unii
ite numeroase şcoli clcmcntirc ş, de munele regiunii au fost construite să vibreze. E ora cînd în abataje se naîucau munaî ceai şi legau banul în Pagină realizată de redac­
cultură generală. Numai ţn ultimii 2 54.286 de casc noi. „puşcă". Minerii fac sa înflorească la ţie ziarului 1,FÂCUA"-Cluj1 in
ani în localităţile regiunii ,.u fost clă­ Dacă în 1944 în toată regiunea zeci de metri sub pămînt uriaşele pe­ şcplc noduri. Mulţi s-an colaborare cu corespondentul
tale de piatră ale exploziei dinamitei.
dite 60 de localuri de şcoli, insumînd Cluj nu existau decît 21 de sate elec­ N oi metri de stîncă smulşi munţilor, îmbolnăvit, mulţii au pierit alunei, regional al Agenţiei romîne
363 săli de clasă, precum şî numeroa­ trificate, astăzi numărul lor a ajuns la avînd mereu în faţă mirajul pămîutu-
se laboratoare de fizică, chimic etc. peste 460. noi cantităţi de minereu preţios dat lui. Triste vremuri... la de presă „AGERPRES".
patriei !
Şi iată acel 22 iunie 1949. Aici,
SERELE GRĂDINII BOTANICE DIN CLUJ. V. NICOI.AE Luna de Jos, la îndemnul Partidului,