Page 80 - 1964-07
P. 80

/


           Nf.  2977                                                                                                Dramul  socialismului                                                                                                          Pag.  3





                                                                                                                                                                                                                             Capitala  patriei  impresionează  prin
                                                                                                                                                                                                                           întinderea  şi  frumuseţea   parcurilor
                                                                                                                                                                                                                            şi  grădinilor  sale,  a  salbei   celor  9
                                                                                                                                                                                                                            mari  lacuri  şi  brîului  celor  3000  ha
                                                                                                                                                                                                                           dc  păduri  care  o  înconjoară  şi  care
                                                                                                                                                                                                                           constituie  tradiţionale  locuri  dc  o-
                                                                                                                                                                                                                            dihnă  şi  agrement  a!c  bucurcştenilor.
                                                                                                                                                                                                                           Cele  mai  vestite  dintre  splendidele
                                                                                                                                                                                                                            podoabe  înflorite  ale  oraşului,  unele
                                                                                                                                                                                                                            datînd  de  peste  100  dc  ani  sînt;  Ciş-
                                                                                                                                                                                                                            migîul,  Parcul  Libertăţii  şi  Grădina
                                                                                                                                                                                                                            Botanică,  apoi  parcurile  23  August,
                                                                                                                                                                                                                            Nicolae  Bălccscu  şi  Herăstrău,   care
                                                                                                                                                                                                                            este  cel  mai  întins  din  ţară.
                                                                                                                                                                                                                             In  fotografic:  Parcul  Herăstrău.

                                                          D E            A U R E L                     B    A    R     A    N    O     A

                                                                                                                                                                                                                          jjrea  cărora  îşi  dau  înlîlnire  ambi­
                                                                                                                                                                                                                          ţiile  nobile  ale  arhitecţilor  şi  fan­
             Un  călător  străin,  dornic  să  cu­  exerciţiu  intens  de  tuberculizare  sis­  necesitatea  de  a  se  urca  pe  schelele   creatoare.  Să  descifrăm  o  clipă  a-                                      tezia  horticultorilor,  într-o  emula­
           noască  Bucureştii,  nota  în  anul  7934   tematică.               unui  bloc  în  construcţie,  aflat  cu   ceasta  realitate,  scumpul  meu  oaspe,                                                         ţie  entuziastă  cu  dreptul  la  recunoş­
           la  întoarcerea  in  patria  sa :  „oraşul   Am  în  ochi  Bucureştiul  anului   două  săptămîni  înainte  la  stadiul  de   vizitator  al  cetăţii  noastre,  şi  vei  în­                                    tinţa  Bucureşlenilor.
           e  frumos,  fără  îndoială, dar e  la  mij­  1934,  şi  distanţa   de  la  oraşul  de   săpare  a  fundaţiilor.  La  data  vizitei   ţelege  mîndrîa  fiecărui  bucureştean
           loc  un  eufemism,  fiindcă  Bucureştii   acum  trei  decenii  pină  la  cel  de  as­  noastre  prezenta  cinci  etaje,  falni­  atunci  cînd  vorbeşte  de  oraşul  său                                                      ic
           sînt un  oraş  mic  în  mijlocul  unui  sat   tăzi  se  măsoară  în  ani  lumină.  Şi  la   ce,  ridicate.  Am  colindat  în  ziua   şi  de  izbînzile  din  „anii  noştri'.                                     Să  întîrziem  totuşi  încă  o  clipă
           mare".  Remarca  era,  evident  discu­  mijloc  nu  e  vorba  de  o  metaforă,   aceea  întreg  cartierul,  şi  ochiul  ex­  In  aceşti  ani  ai  noştri  —   şi  e  vor­                                      în  acest  castel  de aluminiu si cristal,
           tabilă,  demonstrînd  felul  cum  ne  în­         ic                pert  şi  curios al oaspetelui  meu  des­  ba  de  ultimele   două   decenii  —                                                            te  asigur că  nu  e  un  castel  de  basm.
           registra  acum  trei  decenii  o  retină                            coperea  o  serie  de  blocuri  pe  care   Bucureştii   s-au  dezvoltat   înlr-un                                                          Aparţine  unei  realităţi  imediate  şi
          a  unui  reporter  străin,  dar  ascundea   Hai,  prietene,  să  facem  o  excursie   vremea  începuse  să-şi  depună  pa­  ritm  vertiginos,  lartâ-mâ  că  sînt  sf­                                          concrete,  e  o  cantină  unde  m ănîncă
           şi  o  doză  de  adevăr,  în  măsura  în   prin  Bucureştiul  lui  1964,  în  această   tina  —   „A,  nu,  ne-a  explicat  un  lî-   iit  să  mă  servesc  din  nou  de  cifre                                zilnic  sute  de  studenţi de  la  Politeh­
          care  dincolo  de  centrul  oraşul w,  ce   lună  a  miresmelor,  a  zilelor  cu  ce­  năr  inginer care  ne  însoţea :  „Blocu­  —   nu  e  la  mijloc  nici  o  pedante­                                      nică.  lată,  se  văd  bucătăriile  şi  har­
          ambiţiona  să  pară  o  metropolă,  se   rul  cel  mai  senin,  şi  cu  cele  mai   rile  astea  sînt  vechiu  —  „De  cînd  rie  —   dar  în  anul  7962  —   oraşul                                           nicii  lor  slujitori,  gustăm  mîncarea.
           întindea  o  aşezare   omenească  în   fascinante  nopţi.  Iţi  propun  o  pa­  —   a  întrebat  musafirul.  —   „De  a-   deţinea  o  cincime  din  producţia  in­                                            Sigur,  dragul  meu  că  sînt   sclavul
           care  sute  de  mii  de  oameni  duceau   noramă  din  elicopter,  şi  vei  trăi   cum  trei ani".  Şi am  surprins  în  ochii   dustrială  globală  a  ţării.  In  aceiaşi                                    amintirilor,  ce  vrei  să  fac ?  Acum
                                                                               călătorului  o  privire  elocventă:  în­  ANI  Al  NOŞTRI,  Bucureştii  au  do-
           o  existentj  mizeră  şi  dezolantă.  Edi­  prima  surpriză,  vei  vedea  un  Bucu­                                                                                                                            treizeci  de  ani  împreună  cu  Miron
                                                                               ţelegea  că  în  Bucureştii  noştri  de   bîndit  o  dezvoltare  industrială,  odi­
           lii  de  odinioară  se  întreceau  înain­  reşti  care  nu  mai  are  un  singur  cen­  astăzi  timpul  se  m ăsoară  cu  un   nioară  nici  măcar  de  sperat,  şi  în                                        Radu  Paraschivescu  şi  cu  Alexandru
           tea  alegerilor  în  făgăduieli  zgomo­  tru,  acolo  unde  s-au  îngrămădit  ci­  alt ceasornic, şi,  că într-adevăr, acum   cadrul  căreia  predomină  ramuri  di­                                           Sahia  am  mîncat  un  an  la  o  can­
                                                                                                                                                                                                                          tină  studenţească  din  Piaţa  Mare.
           toase,  dar,  o  dată  trecut  biletul  e-   nematografele  şî  restaurantele  de   trei  ani  începe  să  însemne  o  pagină   verse  ale  industriei  grele  Sînt  nu­                                       Purta  un nume simbolic:  „Voevodul
                                                                               intrată  în  istorie.
           /ectora/,  lucrurile  rămîneau  ca  mai   lux,  aşa  cum  arăta  oraşul  pînă  acum                    mai  două  decenii  —  se  cuvine  sa                                                                   Mihai°  şi  sorbeam  acolo,  cînd  a-
          înainte :  cartiere  întregi  fără  lumi­  două  decenii,  ci  vei  zări,  născute   *                  facem  şi  un  scurt  istoric  —   cînd  pe                                                             veam  în  sfîrşit  bonuri  de  masă,  o
                                                                                                                  aceste  meleaguri  nu  fiinţau  decît  in­                                                              ciorbă  lungă  de  varză,  cu  nişte  lin­
          nă  noaptea,  cu  o  spoială  de  cana­  ca  prin  miracol,  alte  centre,  vii,  ani­  Şi  atunci  cum  sa  compari  ocnele   dustrii  la  un  nivel  tehnic  scăzut,  şi                                      guri  de  tablă  legate  cu  lanţuri  de
          lizare,  periferia  începînd  la  o  sută   mate,  pulsînd  de  viată,  a colo  unde   tăbăcarilor  despre  care  a  scris  C eo   aproape  numai  din  sectorul  indus­                                        mese.  Şi  atunci  cum  vrei  să  nu  mă
                                                                               Bogza  acum  trei  decenii  cu  uzinele
          de  metri  depărtare  de  inima  capi­  odinioară  noaptea  nu  auzeai  de c it                         triei  uşoare.  £  suficient  ca  să  se  dea                                                           ispitească  confruntările  cu  trecutul,
                                                                               ridicate  în  anii  noştri,  cum  să  stabi­
           talei.                            lătratul  cîinilor,  al  celor  mai  hăme­                           o  imagine  a  acelor  ani,  cu  profunde   ză  copaci  şi  perdele  de  verdeaţă.   vitriol,  slrecurindu-se   umilă   de-a   cum  să-mi  stăvilesc  o  lacrimă  cînd
                                                                               lesc  diferentele,  unde  să  caut  punc­
             Nu  ştiu  să  se  fi  alcătuit  în  acea   siţi  cîini  din  lume,  cum  nota  călă­  tele  de  reper ?  repercusiuni  în  viaţa  generală  a  ora­  In  parcuri  apar  noi  lucrări  de  artă,   lungul  unor  uliţe  strîmbe.   M-am   m ă  aflu  în  această  mirifică  cetate
           vreme  o  statistică  adevărată,  rellec-   torul  străin  amintit  la  începutul  a-                  şului  şi  în  psihologia  locuitorilor  lui.   grupuri  statuare  şi  compoziţii  ale­  pomenit  deunăzi  la  capătul  din  par­  de  aluminiu  ş i, de  cristal,  pe  care
                                                                                  Da,  am  mai  fost  pe  aici  acum   In  anii  noştri,  harta  oraşului  a  tre­                     tea  locului  a  ceea  ce  se  cheamă  as­
           tînd  condiţiile  în  care  locuiau  oa­  cestor  rînduri.          douăzeci  de  ani,  iată  recunosc  locu­  cut  prin  transformări  esenţiale.  Au   gorice.  datorate  artiştilor  celor  m ai   tăzi  cu  un  termen  familiar  „MAGIS­  tinereţea  mea  n-a  visat-o  nici   în
           menii, dar  tin  bine  minte  coşmoliile,  Da,  piaţa  se  cheamă  ca  şi  acum  rile  şi  cele  două  corpuri  de  case  în   apărut  zeci  de  fabrici  noi,   utilate   dăruiţi  Nu  e  pierdut  din  vedere   TRALA"',  şi  am  mers  pe  dunga  ei,   reveriile  cele  mai  întraripate  ?
                                                                                                                  după  ultima  expresie  a  tehnicii  mo­  nici  un  detaliu:  stilpii  folosiţi  la                                    ★
                                                                               care  lucrau  —   cred  ca  nu  greşesc                                                                 pînă  la  fosta  gară  Filaret,  de  unde
                                                                                                                  derne,  în  care  oamenii  lucrează  cu   iluminat  sau  la  susţinerea  reţelei  de   plecau  odinioară  spre  Giurgiu  nişte
                                                                               —   150  de  oameni  în  condiţii  greu   asemenea  pricepere  şi  îndemînare                                                                £  seară  şi  la  Operă  —   pe  care  tot
                                                                               'de  evocat.  Mă  aflu  astăzi  la  „Elec­  îneît  produsele  lor  sînt  căutate  şi   transport,  sînt  îmbrăcaţi  în  verdeaţă.   trenuri  amărîte.  Mi-am  propus  intii   „IN  ANII  NOŞTRI’   am  clădit-o  —
                                                                                                                                                                                       să  mă  opresc  la  fiecare  bloc,  dar
                                                                               tronicav,  în  această  uzină  a  preci­  respectate  pe  piaţa  mondială.  Planul  de  amploare  şi  de  perspec­  m -am   lămurit  curînd  că  tentativa   are  loc  finala  concursului  republi­
                                                                               ziei,  a  fanteziei,  a  talentului  în  care   Un  călător  străin  care  ne-a  vizitat   tivă  îşi  dă  mîna  cu  detaliul  util  în­  e  inutila.  Mi-ar  fi  trebuit  multe  zile.   can  de  artă  amatoare.  La  compe­
                                                                               munca  a  devenit  creaţie.  Intră  dra­  (ara  acum  trei  decenii,  nota  cu  un   tr-o  operă  colectivă  de  dimensiuni   N-am  pasiunea  cifrelor,  dar  cred  că   tiţia  trecută  s-au  înfruntat  în  cîntec,
                                                                                                                  zîmbet  superior:   „Bucureştii  sint   uriaşe.  Am  as/slaf  la  începutul  anu­
                                                                               gul  meu  oaspe,  ştiu,  îţi  înţeleg  sfia­                                                            socotită  în  dimensiuni  „MAGISTRA­  joc.  teatru  sau  artă   păpuşerească
                                                                                                                  un  oraş  mic  în  mijlocul  unui  sat
                                                                               la,  ai  impresia  că  ai  pătruns  într-o   mare”.  Arhitectul  şi  sculptorul  ita­  lui  la  o sesiune  a  Sfatului popular  al   LA0  înseam nă  nu  numai  kilometri   peste  un  milion  de  oameni.   Cifra
                                                                               sală  a  unei  facultăţi,  şi  ţi-e  teamă   lian  Augusto  Murer,  specialist  în  ur­  Capitalei.  A  fost  o  cascadă  de  pro­  de  clădire  ci  şi  talentul  constructo­  pare  astronomica,  te  asigur   însă
                                                                               ca  paşii  tăi  să  nu  tulbure  veghea                              puneri  co n cre te   şi  utile,  îndreptate   rilor  care  se  străduie  să  învingă  şa­  că  n-am  greşit  şi  că  aproximaţia  <?
                                                                                                                  banistica  industrială,  vizi tind  nu  de
                                                                               savanţilor.  Intră  fără  frică,  ne  aflam   mult  Bucureştii,  nota  :  „Am  văzut   toate  înspre  acelaşi  ţe l:  înfrumuse­  blonul  şi  monotonia,  asemănarea  şi   numai  în  defavoarea cifrei exacte. Un
                                                                               într-o  sala  de  montaj,  ridicată  şi  ea,                         ţarea  oraşului.  Am  auzit  această  ex­  reproducerea  stereotipă.  Şi  dacă  aici   milion  de oameni — şi numai din Bu­
                                                                                                                  in  diferitele  părţi  ale  oraşului  gru­
                                                                               ca  cea  mai  mare  parte  a  uzinei,  „IN   puri  importante  de  construcţii,  cu   presie :  „Oraşul  nostru°  de  zeci,  de   sau  dincolo  vezi  distanţe  nefolosite,   cureşti  aproape  două  sute  de  mii
                                                                               ANII  NOŞTRI",  iar  toţi  aceşti  oa­  un  stil  arhitectonic  raţional,  dintre   sute  de  ori.  Şi  era  o  altă  variantă   lucrul  nu  înseamnă  risipă  de  teren,   —   au  cîntat,  au  dansai,  sau  şi-au
                                                                               meni  tineri,  specialişti  ai  unei  munci   cele'  mai  avansate.  Intr-adevăr,  se   a  celeilalte  formulări:  „IN  ANII   fiindcă  iată  că  gazonul  a  şi  în ce p u t   disputat  înlîielatea  în  arta   teatru­
                                                                               de  migală  şi  precizie,  pasionaţi  ai   poate  constata  în  noile  construcţii   NOŞTRC,  izvorîte  amîndouă  din  să-şi întindă covoarele  verzi,  iar băn­  lui.  lată,  sala   Operei  e  luminată,
                                                                               profesiunii  lor,  au  învăţat  meseria   o  linie  pură  şi  rafinată.  Ai  o  senza­  mîndria oamenilor şi din  fericirea  lor
                                                                               tot  „ÎN  ANII  NOŞTRI\   Nu  există   ţie  netă  că  aici  se  construieşte  pen­  că  trăiesc  în  oraşul  care  e  în  slîr-
                                                                               in  întreaga  uzină  un  singur  om  care   tru  v iito r Ia r   viitorul  începe  J H    şit  al  lor,  intr-o  vreme  cînd  îi  cro­
                                                                               să  nu  înveţe  în  continuare,  şi  dacă   ANII  NOŞTRI\            iesc  destinul  cu  mîinile  lor  pri­
                                                                               vei  reveni  peste  cîţiva  ani,  îţi  garan­                        cepute  şi  devotate.
                In  Bucureşti  există  unde  dintre  ede  mai  mari  întreprinderi   ale   ţării                                 *                                 *
            printre  care:  Urinele  „23  August",  „Republica",  „Semănătoarea",   „Autobu­  tez  că  mulţi  îţi  vor  arăta  diplomele   faţa  unui  oraş  se  vede  şi  în  mij­
            zul",  „Danubiana",  „Fabrica  de  confecţii  şi  tricotaje  Bucureşti".  Zeci  de  fa­  lor  de  ingineri.  Pînă  atunci  însă  să   loacele  lui  de  transport.  Mai  e  ne­  Da,  lot  ce  vezi  mai  frumos  a  fost
            brici  şî  uzine  sînt  noi.  In  Capitală  se  fabrica  o  largă  gamă  de  produse;  ma­  pătrundem,  fie  şi  pentru  cileva  cli­   ridicat,  făcut  sau  înfrumuseţat  „IN
            şini,  utilaj  petrolier,  laminate,  echipament  electric,  autobuze,  troleibuze,  loco­            voie  să  amintim  că  acum  treizeci  şi
            motive  şi  vagoane, ‘produse  chimice,  ale  industriilor  uşoare,  alimentare,  lem­  pe,  în  clubul  uzinei.  cinci  de  ani  mai  fu n cţio n a   „tram-   ANII  NOŞTRC.
            nului,  materiale  de  construcţii  ctc.  La  Bucureşti  se  realizează  astăzi  în  numai   Aici,  sau  în  altă  parte,  unde  vrei,   carul  lui  Toma  Blindu"?  Că  pînă  a-   Aici  a  fost  pînă  în  anul  7953  o
            35  de  zile  întreaga  producţie  a  Capitalei  din  anul  1938.                                                                       groapă.  O  groapă  uriaşă  în  care  se
                                                                                au  echipa  lor  de  jocuri,  corul  lor,   cum  două  decenii  singurul  mijloc
                In  fotografic:  Hala  laminorului  de  Ia  Uzinele  „Republica".
                                                                               sau  echipa  lor de  teatru,  aflată acum   de  transport  era  reprezentat  doar   adunau  prim ăvara  apele  intr-o  mo­
                                                                                în  repetiţii,  şi  care  nu  aparţine,  îţi   de  „tramvaiul  electric0  ?  Numai  in   cirlă  imundă,  izvor  permanent  de
                                                                                garantez,  nici  unei  formaţii  profe­                             miazme  şi  boli.  In  mai  puţin  de  trei
           cocioabele  dărăpănate  în  care  furni­  30  de  ani,  „Piaţa  Chibrit'  Nu.  nu                      primul  trimestru  al  acestui  an  au
           ca  o  omenire  tristă,  şi.  ceea  ce  e   am  o  fotografie  de  epocă  a  aces­  sioniste.  Sînt  tinerii,  fetele  şi  băieţii   intrat  în  funcţiune  130  de  autobuze   luni,  groapa  a  dispărut  şi,  ca  într-un
           mai  grav,  fără  nici  o  perspectivă  de   tor  locuri,  nădăjduiesc  însă  că  s-a   pe  care  i-ai  zărit  adineauri  la  strung   noi  şi  se  construieşte  noua  linie  de   basm  mirific.  în  locul  ei  s-a  înălţat
           viată,  fiindcă,  pe  vremea  aceea,  vi­  păstrat  la  muzeul  oraşului.  Ai  ve­  sau  la  bandă  şi  care  interpretează              stadionul  ,713  August".  A  fost  o  în­
           sul  unui  apartament  salubru  consti­  dea  atunci  că  pînă  acum  cîţiva  ani   acum  o  pagină  din  Cehov  sau  Ca-   troleibuz  nr.  95,  Gara  de  Nord  —    trecere  titanică  de  entuziasme  şi  e-
           tuia  o  himeră  penttu  oamenii  mun­  se  trăia  prin  partea  locului  o  exis­                     Giiviţa,  cu  o  lungime  de  7  km.  Am   nergii,  o  luptă,  nu  cu  pămîntul,  ci
           cii,  niciodată  realizabilă.  Nu  ştiu,   tenţă  grea,  în   locuinţe  lipsite  de   ragiale,  sau  descifrează  sub  o  ba­  stat  deunăzi  de  vorbă,  tocmai  în
           de  asemenea,  să  existe  o  statistica   confort,  în  condiţii  de  igienă  pre­  ghetă  inspirată,  primele  măsuri  din-   vederea  scrierii  acestor  rînduri,  cu   cu  trecutul  Şi  în  îndîrjirea  miilor  de
           a  şcolilor  în  care  învăţau  în  acei   care.  Cînd  au  fost  ridicate  blocu­  tr-o  rapsodie  de  Enescu.  Cînd  au   cîţiva  tovarăşi  lucrind  în  secţiile  de   braţe  care  cărau  pămîntul,  şi  a  m ii­
           ani,  de  tristă  amintire,  şcolarii  să­  rile  ?  Iţi  răspund  cum  mi  s-a  răs­  învăţat  să  cînte,  cînd  au  învăţat  să         lo r  de  braţe  care  turnau  betonul,
           raci,  dar  am  înaintea  ochilor,  şi  a-                                                             resort  ale  Sfatului  popular  al  Capi­
                                             puns  şi  mie.  „în  anii  noştri\  Cuvin­  joace  teatru  ?  „IN  ANII  NOŞTRI                         citeam  decizia  de  a  învinge  defi­
           mintirea  nu  ni  se  va  stinge  nicioda­                                                             talei  Pe  buzele  tu tu ro r  un  singur
                                             tele  astea  le-am  auzit  rostite  pretu­        i ţ                                                   nii iv  acest  trecut  de  umilinţi.
           tă  din  memorie,  imaginea  cenuşie  a                                                                leit-motiv :  „Mai  mult,  mai  frumos,
                                             tindeni,  unde  uimirile  mele  ceteau                                                                   Era  în  vara  anului  1953,  înaintea
           unor  localuri  de  recluziune,  în  care                             „In  anii  noştri\   şi-mi  dau  seama   mai  repedeu.  Lucrările  mari  de  am­
                                             explicaţii:  „cînd  s-au  clădit  blocu­                                                               Festivalului  tineretului  de  la  Bucu­
           erau  îngrămădiţi  copiii,  cîte  şaizeci                           că  termenul  e  aproximativ.  Poale  că   ploare,  se  împletesc  cu  măsurile  a-
                                             rile  acestea,  cînd  au  fost  tăiate  bu­                                                             reşti.  Treceam,  ţin  minte,  aproape
           sau  şaptezeci intr-o  sală  igrasioasă  şi   levardele r   —   „în  anii  noştri".  Am   formulat  altfel:  „IN  ZILELE  NOAS­  parent  mărunte,  dar  atît  de  nece­  zilnic  să  văd  şantierul,  fiindcă,  erau
           fără  lumină.                                                       TRE°  ar  fi  mai  exact.  Fiindcă,  în  anii   sare.   Tramvaiul  —   un  mijloc  de
                                             întovărăşit  acum  cinci  ani  un  oaspe                                                               unii  care  susţineau,  experţi,  că  sta­
             Şi  evocarea  ar  putea  continua  la                             noştri,  însuşi  timpul  şi-a  modificat   transport  învechit,  —   dar  de  care
                                             străin  prin  noile  centre  ale  oraşului                                                              dionul  n-o  să  fie  gata  la  vreme.  Am   Capitala  este  cel  mai  marc  centru  ştiinţific  al  ţarii.   Aici  se  află   sediul
           toate  capitolele  vieţii  de  fiecare  zi.                         dimensiunile.  Dovada.  In  anul  1963   nu  ne  putem  încă  dispensa  în  în­                          Academici  R.P.  Romîne  cu  cele  31  dc  institute  ale  sale,  precum  şî  zeci  dc  in­
                                             şi  maşina  ne-a  plimbat  cînd  prin                                                                  trăit  multe  ceasuri de  îndoială, fiind­
           a  unei  vieţi  de  huzur  pentru  o  mi­  Ferentari,  cînd  prin  Floreasca,  cînd   uzinele  şi  unităţile  economice  din   tregime,  cel  puţin  pentru  o  vreme,       stitute  departamentale,  centre  experim cntalc  şi  laboratoare  dc  cercetări.  Bu-
           noritate  de  beneficiari  obtuzi,  a  u-   pe  Calea  Crivitei,  pe  atunci  la  în­  Capitală  au  realizat  în  treizeci  şi   trece  prin  transformări  utile :  i  se   că  era  vorba  de  o  muncă  îndîrjîtă,   curcştiul  se  numără  printre  primele  cen tre  ştiinţifice  din  lume  care  posedă  un
                                                                                                                                                                                        institut  dc  fizică  atomică.
           nei  vieţi  de  galeră  pentru  furnicarul   ceputul  schimbării  sale  la  faţă  Mu­  cinci  de  zile  întreaga  producţie  in­  aduc perfecţionări  menite  să-i amor­  într-un  termen  foarte  scurt.   Dar   In  fotografic:  Institutul  de  fizică  at  ontică  al  Academici  R.P.  Romîne.
                                                                                                                                                     n-am  să  uit  niciodată  ajunul  deschi­
           a n o n im   al  oraşului  Imi  stăruie  în   safirul  meu,  atent  şi  dornic  să  vadă   dustrială  a  Bucureştilor   din   anul   tizeze  zgomotele.  Lupta  împotriva
                                                                                                                                                     derii.  La  ora  6  dimineaţa,  din  pri­
           minte  reportajele  zguduitoare,  scri­  cit  mai  multe,  mi-a  pus  o  întrebare   1938.  Sau  altă  cifră.  In  1963,  pro­  acestui  inamic  modern :  zgomotul;
                                                                                                                                                     cina  uriaşului  furnicar  de  oameni,
           se  în  aceeaşi  vreme  de  Ceo  Bogza   care  m-a  cucerit  prin  candoarea  e i:   ducţia  industrială  a  Capitalei a  depă­  co n tin u a   pe  toate  fronturile.  După   cile  cuminţi  şi  îmbietoare  îşi  aş­  peste  cîteva  clipe  va  suna  gongul
                                                                                                                                                    nu-ţi  puteai  da  seama  dacă  lucrul
           şi  infăţişînd  aspecte  de  infern  din   „De  unde  alîtea  cărămizi   Şi  in­  şit  cu  cincizeci  la  suta  pe  cea  rea­  suprimarea,  atît  de  binevenită   a        teaptă  oaspeţii.  Nu  ştiu  ce  spirit  sar­  şi  se  va  afla  cine  sînt  cei  mai  buni
                                                                                                                                                    s-a  încheiat  sau  nu.  Dar  la  ora  6
           lumea  muncitorilor  tăbăcari,  condi­  terlocutorul  meu  nu  mima  naivita­  lizată,  în  întreaga  ţara,  în  anul  1937.   claxoanelor,  alte  măsuri  sînt  in  curs,   castic  a  inventat  pe  vremuri  for­  dintre  cei  buni.  Priveşte  chipurile
                                                                                                                                                    seara,  ultimul  amănunt  era  finisat,   mula  :  „BUCUREŞTII,  ORAŞUL  GRĂ­  oamenilor,  privirile  şi  zîmbelele  lor.
           ţiile  de  pedeapsă  în  care  îşi  iroseau   tea.  M-am  silit  atunci  să-l  edific  fo­  Imi  dau  seama  că  formularea  mate­  avind  toate  aceeaşi  menire :  p ro te -
                                                                                                                                                    şi  se  fixa  firma  stadionului,  „23  AU­  DINILOR’",  fiindcă  în  afară  de  Ciş-   Acum  treizeci  de  ani  un  călător
           viata  Am  descris  eu  însumi,  după  o   losind  sumarele  mele  cunoştinţe  cu   matică  nu  poate  comunica  mai  mult   jarea  sănătăţii  locuitorilor.  Estetica,
                                                                                                                                                     GUST",  ca  un  simbol  al  celei  mai   migiu  şi  de  expoziţie,  nu-mi  amin­  a  vizitat  Bucureştiul  şi  a  notat  că
           îndelungată  confruntare  cu  realita­  privire la  metodele moderne de con­  decît  poate  să  spună  o  cifră  seacă,   preocuparea  pentru  frumos,  conlu­                                                 e  un  oraş  mic  în  mijlocul  unui  sal
                                                                                                                                                    slăvite  date  din  istoria  poporului   tesc de  vreun  alt  spaţiu  verde pus  la
           tea,  spitalele  în  care  mureau  oame­  strucţie,  i-am  vorbit  de  prefabrica­  dar  dincolo  de  această  cifră  stă  o   crează  armonic  cu  igiena.  La  toate                                         mare.  Dar  tot  el  a  adăugat:  „iar
                                                                                                                                                     nostru,  ca  un simbol  al  vic to rie i.  dispoziţia  pungilor  sărace.  Sigur  mai
           nii, sau cantinele studenţeşti din a cea   te  şi  de  ritmul  în  care  se  ridică  un   imensă  realitate  umană,  compusă   arterele  de  intrare  in  oraş  se  fac                                        feţele  bucureştenilor  sînt-cele  mai
                                                                                                                                                                    ★                  exista  şi  „ŞOSEAUA"  cu  bătăile  ei
           epocă,  în  care  făceam  zilnic  un  etaj,  sporindu-i  curiozitatea  pînă  la  din  energii  neistovite  şi  entuziasme  lucrări  de  înfrumuseţare,  se  plantea-                                           multe,  o  mască  a  suferinţei*.
                                                                                                                                                       M-am  născut  şi  mi-am  petrecut   de  flori,  cu  muscalii  ce  goneau  ca­  Uită-le  bine  astăzi  la  feţele  lor.
                                                                                                                                                    anii  copilăriei  într-o  mahala  de  pe   rete  luxoase,  dar  care  om  al  ma­  Vei  citi  pe  chipurile  oamenilor  din
                                                                                                                                                     malul  Dîmboviţei,  departe spre  dea­  halalei  putea  năzui  la  asemenea  vo­  oraşul  nostru  fericirea.  Cînd  s-a  pe­
                                                                                                                                                    lul  Mărţişorului,   acolo  unde  apa   luptăţi  ?  Bucureştii  lui  1964  sînt  o   trecut  schimbarea ?  „IN  ANII  NOŞ­
                                                                                                                                                    curge  vînălă  cu  reflexe  de  petrol  şi  revărsare  de  spaţii  verzi  la  amena-  TR I\




























                    Capitala  s-a  transformat  într-un  oraş  elegant,  modern.  S-au  construit  cartiere  noi,  bulevarde,  edificii  impunătoare.  Se  remarcă  prin  frumuseţea  lor
               noile  ansambluri  arhitectonice:  Piaţa  Palatului  R.P.  Romîne,  şiragul  de  clădiri  de  pe  şoselele  Giurgiului.  Ştefan  cel  Marc,  Mihai  Bravu,  Calea  G riviţci  Ma­
               gistrala  Nord-Est,  cartierele  Bucureştii  Noi,  Floreasca,  Giuleşti,  Drumul  Taberei,  Balta  Albă  ctc.  Numai  în  ultim ii  4  ani  au  fost  clădite  50.C00  de  aparta­
               mente  în  care  s-au  mutat  200.000  de  locuitori.
                    In  fotografic:  imagini  din  cartierul  Floreasca  construit  în  anii  puterii  populare.
                                                                                                                                                                                          VEDERE  DIN  PIAJA  PALATULUI,  RP.R.
   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85