Page 82 - 1964-07

Recoltarea cerealelor

Tcntrii eliberarea
terenului de paie,
la gospodăria co­
lectivă din Ribiţa,
raionul Brad, se fo­
losesc din plin mij­
loacele mecanizate.
IN FOTOGRAFIE:
mecanizatorul M ir-
cea Cimpoaie lu-
crînd cu presa de
balotat.
Foto : S. TRUŢĂ
în cinstea marii sărbători

OAMENII MUNCII OBŢIN NOI SUCCESE

De ce nu se respectă In două gospodării vecine
C ontribuţii! întrecere în inima viteza de lucru Tărrărî.a şi Cioara, raionul Orâştic, sînt dispune această gospodărie se puteau
din
Gospodăriile agricole
colective
secera pînă acum cel puţin 240 ha cu
vecine, au aceleaşi condiţii. Dar, în ce
stabilită? priveşte organizarea muncii în campa­ grîu. C.â munca nu este judicios orga­
nizată o dovedeşte şi faptul c.ă terenul
iu i D u m itr u D o m n n ru — c o d r u l u i — nia de recoltare a cerealelor păioasc şi de pe care griul s-a recoltat cu com­
rezultatele obţinute există o urare de­
L.a gospodăria colectivă din Mihalţ,
Numele coiminislului Dumitru Dom- îmbunătăţind totodată şi calitatea pro­ raionul Alba, a fost cultivată cu grîu osebire. La G.A.C din Tăriâria. unde bina nu a fost eliberat de paie şi nu
s-au început arăturile de vară. De ase­
r.aru a trecut de mult graniţele secţiei duselor. şi orz o suprafaţă de aproape 90C ha. consiliul de conducere, îndrumat şi spri­ menea. nu s-a transportat nici un snop
a treia metalurgice a fabricii chimice O altă inovaţie propusă de el esta Maşina goneşte spre parchetul Do­ lungit cu 76 de ore. Aşa se explică In vederea strîngerii recoltei ile pe jinit de organizaţia tlc bază P.M.R., a la arie şi nu s-a început treicrişul cu
din Orăştic. Toţi muncitorii fabricii şl „Adaptarea unui dispozitiv pentru sul Vadului, apai'tiniml I.F. Hunedoa­ faptul că Demeni cu brigada sa a suprafaţa amintită acestei gospodării întocmit un plan judicions de organi­ batoza.
îl cunosc ca pe un lucrător bun, pre­ deplasarea suporţilor port-cuţit cu un reuşit să apropie de la începutul anu­ colective i-nu fost repartizate cinci zare şi desfăşurare a muncii şi a asi­ La această rămîncrc în urmă a con­
ocupat permanent de cunoaşterea şi ceas comparator la maşina Bortverk". ra. Străbatem un drum lung de pes­ lui pînă în prezent cu aproape 1.000 gurat zi de zi îndeplinirea lui, rezul­ tribuit şi faptul că unde combine s-au
descoperirea noului, de aplicarea lui în I'rin aplicarea noului procedeu s-a ajuns te 45 tic kilometri, îngustat şi colbuit. m.c. mai mult lemn rotund dccît nor­ combine. Cu ajutorul combinelor şi cu tatele sînt ilîn cele mai bune. Colec­ defectat des în brazdă, avîiul staţionări
producţie. să se confecţioneze piese cu o foarte S-ar părea că c un drum rar căutat ma planificată. Şi brigada condusa de mijloacele proprii, pînă în ziua de 24 tiviştii şi mecanizatorii, folosind timpul îndelungate. De pildă, combina pe care
Unul din obiectivele principale ale marc precizie. S-a redus astfel rebu­ de şoferi. Cu toate acestea intîlnim Demeni Grigorc nu se va opri aici. iulie colectiviştii au recoltat cerealele prielnic, au strîns pînă la 24 iulie re­ lucrează mecanizatorul L C hiriluţ cîte
întrecerii ce o desfăşoară colectivul în tul şi s-a îmbunătăţit calitatea pro­ multe autocamioane încărcate cu ma­ In zilele ce ne-au nui rămas pînă la de pe 570 ha. La prima vedere această colta de grîu de pe 173 h.a din cele 183 defectă de 3 zile dîn cauza uncî şaibe.
mijlocul căruia el lucrează este $» con­ duselor. terial lemnos. Se îndreaptă spic ora­ 23 August se vor depune strădanii şi cîte arc gospodăria. Mecanizatorii E A trecut pe la combină si directorul
tinua ridicare a indicilor de utilizare a şul Hunedoara de tinde lemnul va lua mai mari pentru a se obţine noi în- situaţie ar părea mulţumitoare. Lucru­ Raitz, Gh. Pascu şi V. Racoben au re­ S.M.T. Orăştic. tov. llic Chişerău, dar
maşinilor de injecţie „Nora". Acest lu­ Eforturile, cămările permanente ale apoi alte drumuri ale tării. făpluiri. rile stau însă cu totul altfel. coltat cu combinele 88 hectare, iar măsuri operative pentru înlocuirea şai­
ciu l-a preocupai în cel ntai înalt grad lui Domnaru, n-au contenit. Dl se stră­ Pătimea prin care trecem, bogată Dacă ţinem scama de faptul că re­ colectiviştii din brigăzile I şi II. con­ bei nu a hiat.
De două zile în parchetul
pe Dumitru Domnaru. După căutări duieşte ca în cinstea zilei de 23 Au­ şi umbroasă, piraiele răcoritoare caic Vadului ficrâst r.aiele „D iujba" Dosul coltatul a început în ziua de 18 iulie, duse de I. Cazan şi N. Muntcanu au Consiliul de conducere al gospodăriei
gust să propună noi inovaţii astfel in­
au
febrile el a păşit un procedeu simplu, cit aportul lui la realizările colectivului ne întretaie calea din cînd In cînd, amuţit. Punicularul nu mai alunecă secerat manual 85 ha cu grîu. Tovarăşi
eficace. A confecţionat o matriţă cu întîlnirca cu autocamioanele greoaie nici el deasupra pădurii. Alei, sezo­ trebuie arătat că realizările nu sînt pe ca N.A. Radu, N. Haid.ner, T. lhln- colective, preşedinte tov. A. Olani, tre­
injecţia tangenţială ; oroccdeul propus să fie cît mai deplin. aici, în inima munţilor, dau larmccul măsura posibilităţilor. Datorită faptului sin, Gh. Bnlosin. din brigada I. Gh. buie să acorde mai multă atenţie or­
nul iloborîrilor s-a încheiat. Cu toate
de el fiind aplicat a dus la sporirea I. BEŞTELCIE inedit unei asemenea călătorii. Sa­ acestea întrecerea socialistă c în toi. că iui au fost luate măsurile tehnico-or- Stan, N. Bibotean, l. Simţea, din bri­ ganizării şi desfăşurării muncii să îa
măsuri corespunzătoare pentru termi­
productivităţii muncii Cu 8 la sulă. corespondent tisfacţia adevărată nu ne-o dau însă Acest fapt l-am constatat încă de de­ ganizatorîcc necesare, combinele nu au gada a ll-a şi mulţi alţii, s-au evidenţiat narea grabnică a secerişului, eliberarea
priveliştile. Ajunşi în parchetul amin­ parte, pe drumul dinspre Hunedoara, fost folosite la întreaga lor capacitate, piîntr-o bună participare la lucru. terenurilor de paie, transportul sno­
la
Cu totul altfel stau lucrările
P r i n m i c ă m e c a n i z a r e tit, maistrul tic exploatare Gheorghe venind către parchet. Şoferii pe care rcalizind zilnic mai puţin de 70 la sulă Cioara. Colectiviştii de aici n-au re­ pilor la arie, începerea trcicrişuluî cu
Crîsnnru ne vorbeşte despic succe­
i-am întilnit în drumul nostru adu­
sele obţinute tic colectivul acestei gini din norma stabilită. Făcînd un simplu coltat din cele 269 hectare cu grîu dc­ batoza şi executarea arăturilor de vară
Pentru a obţine realizări cît mai fru­ cusut mături. La secţia de tăbăcăric ceau de aici mesajul uncî munci en­ cît 178 ha. Dacă se respecta viteza
moase în întrecere colectivul coopera­ s-a instalat şi pus în funcţiune o de exploatare, în cinstea celei de-a tuziaste. In cadrul întrecerii şo­ calcul rezultă că dacă toate combinele, /Unică planificată şi se foloseau din pe toate suprafeţe planificate.
tivei meşteşugăreşti „Mureşul" din A l­ maşină de făîţuit, iar la secţia de co- XX-a aniversări a eliberării patriei. ferii însăşi (Gahor Vasilc, Ioana Aurel, ar fi lucrat din plin pînă la 24 iulie plin toate forţele şi mijloacele de care N. BARBU
ba lulia a luat de curbul o seric de jocâi îc-blănăric o maşină de ras pici. In ce constau aceste succese ? In Contar Gheorghe, Vetran Ioan ilc la cu ele s-ar fi putut recolta griul de pe corespondent
măsuri în vederea extinderii micîi me­ Extinderea micii mecanizări a făcut primul rînd in realizarea încă de pe 1 M.T.F. Sebeş) se alia în... plină vi­ încă 115 ha.
canizări. Astfel, în ultima perioadă de posibil ca muncitorii de aici să obţină acuma a angajamentelor iniţiale luate teză. Fiecare dintre ci urmăreşte trans­
timp, aici. au fost instalate o serie de realizări frumoase în cinstea zilei de în cinstea zilei de 23 August. Pe se­ portarea unei cantităţi cît mai mare In afară de faptul că se constată ră- Treierişul, în pas cu secerişul!
utilaje noi moderne. La secţia tic lăzi a mestrul I tic exemplu, indicii de uti­ de material lemnos, cu un consum mî- mîncri în urmă în ceea ce priveşte re­
fost montată o maşină rirculară, iar la 23 August. lizare a masei lemnoase planificaţi au nim de combustibil. Din planul pe coltatul, nici lucrările de eliberare a La G A.C. din Sebeş, recoltatul ce­ încă iui a început. Este de datoria con­
secţia de confecţionat mături patru ma­ N. SBUCHCA fost depăşiti aici cu 10 la sută, iar luna iulie (5800 de tone ilc material terenului, trcieris şi arături nu se des­ lor 650 de hectare cultivate cu grîu siliului de conducere din cadrul G.A.C.
şini, două pentru legat şi două pentru corespondent planul lunii curente a fost depăşit şi lemnos) conducătorii auto amintiţi au este pe sfirşîtc. Pînă vineri (24 iulie) să ia măsuri grabnice care să ducă la
el pînă în prezent cu peste 300 m.c. transportat pînă la 24 iulţe aproape făşoară la un nivel corespunzător. Aşa secerişul s-a executat pe 610 ha. Pe cir­ buna organizare şi desfăşurare a lucră­
tic lemn rotund de fag. In aceeaşi pe­ 5.000 de tone. se explică de ce s-au eliberat de paie ca 210 hectare din suprafaţa amintită
rioadă a fost depăşit planul cu 10 Acum, în parchetul amintit munca mai puţin de 100 ha şi au fost executare recoltatul s-a executat manual. Era deci rilor de seceriş. Neajunsurile semnalate
m.c. la lemn pentru celuloză. pe parcurs trebuie înlăturate cît mai
oamenilor s-a rcstrîns la două ope­ arături pe numai 50 ha. Anevoios sc necesar ca paralel cu efectuarea acestei
Şeful exploatării ne dcstâîmiicştc raţiuni importante : sortarea materia­ lucrări să se facă şi transportul snopi­ operativ pentru ca şi recolta de pe
„secretul- succeselor în numai cîtcv.a desfăşoară aici şi transportul griului la lor l.a arie şi ircicrîşul. cele 210 hectare să fie depozitată în
lului în funcţie ilc întrebuinţarea care arii, din care cauză nici nu a început
cuvinte : „entuziasmul oamenilor, con­ Din cele relatate de câne tov. Da­ magazii la timp şi in bune comli-
cretizat in buna organizare a produc­ î se v.i da şi încărcarea lui în maşină. u'cicrişul. niel Haneş, preşedintele G.A.C., re­
ţiei,..". Colectivul parchetului c destul de T. NICOARA zultă însă că încă pînă la dala amintită, ţiuni.
Intr-adevăr, în întrecerea socialis­ mic. Dar. oricît de mîc ar fî, oricît corespondent deşi se ciădîscră două şire, treicrişul P. ANGHEL
corespondent
tă toate brigăzile au căutat să-şi va­ de îndepărtat s-ar afla în inima mun­
lorifice fiecare rezervă pentru spori­
rea productivităţii muncii, pentru c- ţilor Poiana Rusca, suflul întrecerii
conomisirca şi buna gospodărire a ma­ socialiste in cinstea marii sărbători e
terialului lemnos. Un părtaş activ al puternic. Oamenii, muncitorii fores­
tuturor Succeselor obţinute iu acest tieri se pregătesc să întîmpinc ziua de
parchet este mecanicul fuuicularist
Demeni Grigorc. îngrijind cu atenţie 23 August cu dcosebîtcc succese în V
şi pricepere utilajul la caic lucrează îndeplinirea prevederilor planului de Pionierii şi şcolarii — copiii noştri — rec rec re şi destindere dintre cele mai parc mai mult dccît în oricare dintre
el l-a folosit cu maximum de ran­ producţie, a angajamentelor luate în se găsesc acum în vacanţa de sară. M ulţi bune. Ciiiul s-a alcătuit planul de mă­ celelalte tabere — întregul colectiv edu­
dament. Timpul de funcţionare pla­ întrecerea socialistă. dintre ei îşi petrec zilele de vacanţă la suri, nimic nu s-a scăpat din vedere pen­
nificat al acestui funicular a fost pre­ L. ROMULUŞ munte sau la marc — in taberele spe­ tru ca să li se asigure copiilor totul: cativ şi administrativ pune multă însu­
fleţire Î11 tot ceea cc face pentru copii.
cial organizate pentru ci. hrana consistentă, somnul odihnitor, ac­ Aici, înccpînd cu primirea lor, cu des­
An Je an, datorită grijii pe cate parti­ tivităţi dmtre cele m.aî plăcute, posibi­ chiderea taberei, la care au participat
dul şi guvernul nostru o acordă copiilor litatea materială de a face spon, de a reprezentanţi ai organelor locale de
înaintea graficului oamenilor muncii, numărul taberelor, se distra, de a se întoarce, spic bucuria partid şi de stat, fiecare acţiune este te­
părinţilor şî a iiiluror, reconfortaţi, cu
al pionierilor şi şcolarilor trimişi să-şi
meinic pregătită. Ne-a surprins faptul
petreacă vacanţa In munte sau la marc forţe noi, mai mari şi mai sănătoşi. că după numai cinci zile de tabără, colec­
Minerii sectorului V il de la E.M. brigăzi conduse ile Dionîsie Marton, c.rc tot mai marc. In regiunea noastră, în locuri pito­ tivul de copii de alei era foarte înche­
Lupeni înscriu zi de zi pe graficul Nicolnc Oprea şi Ivnrol Peter lucrează încă înainte, chiar cu mult înainte de reşti, cu frumuseţi naturale incintătoa- gai, prezentase un program artistic, în­
întrecerii socialiste succese lot mai în ­ la deschiderea unui abataj frontal în a se încheia cursurile, in timp ce pio­ rc, cu peisaje odihnitoare — la Blăjc'iii, văţase cîntecc noi, se ştiau deja cei mai
semnate. îndrumaţi de organizaţia de stratul 5, blocul 2, cuprins între ori­ nierii >i şcolarii învăţau tu sîrgumţâ noi Şugag, Valea Dosului, Intreg.aldc, Tăuţî, huni cîiuărcţi, cei mai buni recitatori.
partid ci şi-au depăşit în perioada n- zontul 650 şi orizontul 4S0. Minerii lormulc şî legi matematice, noi princi­ Lunca H orii, Săsciori, Pui — şi-au pe­ A existat apoi aici preocupare deosebită
cestui an planul valoric al lucrărilor acestor brigăzi s-au angajat să ter­ pii ale fizicii şi chimici, undeva, depar­ trecut deja o parte din zilele de vacan­ pentru procurarea unu! bogat material
ilc investiţii cu 3.842.000 lei. Pînă în mine lucrările de deschidere a abata­ te de şcoală, în creierul munţilor, acolo ţă prima scrie — aproape 1.000 de pio­ sportiv şi utilizarea Iui raţională — in
prezent au terminat lucrările pentru jului frontal cu circa 25 de zile mai unde cin tecul păsărilor şi susurul izvoa­ nieri şi şcolari. Cu ci au fost trimişi scopul educării şi destinderii copiilor.
deschiderea fronturilor ile lucru de la devreme dccît prevede graficul de exe­ relor, legănatul frunzişului verde şi ac­ educatori — profesori şi învăţători, in­ Activităţi cultural-cdiicativc se desfă­
tul ozonat s-au îngemănat înadins pen­
orizontul 480. cît şi săparea puţului cuţie. Şi in acest abataj s-a desfăşurat tru a dărui sănătate oamenilor, mîîni structori superiori de pionieri, cadic şoară în toate taberele. Ele au o tema­
tică bine aleasă şi sini închinate măre­
medicale — care să-i îndrume, să le or­
orb nr. 13. Succesele obţinute în reali­ şi se desfăşoară o continuă întrecere. grijulii de adevăraţi părinţi, le pregăteau ganizeze activitatea, să le supravegheze ţului eveniment de la 23 August — a
zarea acestor lucrări dovedesc hărnicia Minerii vor ca angajamentul lor să dc- bucuriile zilelor de vacanţă. sănătatea, să-i facă, cu un cuvînt, să se XX-a aniversare a eliberării patriei de
şi entuziasmul cu caic minerii din sec­ \ ină fapt împlinit. sub jugul fascist.
torul VII al E. M. Lupeni au muncit Pentru realizările de pînă acum s-au La reşedinţa regiunii a lost constituit simtă cît mai bine în aceste locuri.
pentru a în timp în* marca noastră săr­ evidenţiat muncitorii din brigăzile con­ în acest stop şi un comandament re­ La despărţirea din tabere, elevii dm In scrisorile lor pe care le-,111 trimis şi
bătoare, ziua de 23 August. gional care să se ocupe şi să răspundă prima serie au adus cu ci amintiri de le trim it de aici şi din alte tabere or­
P linire obiectivele industriale noi. moderne, construite In .mii re­ Acum citcva zile brigada complexă duse ile tovarăşii Nicolac Ungurcatui. pînă în cele mai mici amănunte de or­ neuitat: imaginea dragă a colegilor de ganelor de partid şi de stat, toţi pionie­
gim ului democrat popular se num ără 5/ lam inorul de I 000 mm de condusă ile tovarăşul Carol Horeai a Pavcl Mihuţ şi Balaş Ferenţ. ganizarea vacanţei de sară. de activităţi­ tabără, a prieteniilor închegate aici, a rii şi şcolarii mulţumesc pentru grija ce
la C 5 Hunedoara, început lucrările pentru deschiderea MIRCEA CINCORA le cc vor as ca loc în fiecare tabără Do frumuseţilor şi bogăţiilor naturale ale li se poartă, iar părinţilor le transmit
Ia bugetul statului au fost alocate fon­
IN f OTOGPAI IE : Aspect din sala cuptoarelor de la lam inorul de cîmpnlui mînici Bărhătcni. Tot la ex­ (din subredacţia voluntară duri băneşti însemnate pentru a se asi­ legiunii noastre, a focului de tabără cu bucuriile Io 1 de vacanţă.
fermecătorul său cadru de basm, cîn-
Desigur,
pentru copiii din tabere se
1.000 mm ploatarea minieră din Lupeni alte 3 Lupeni gura în tabere condiţii de odihnă, de iccelc şj poeziile învăţate aici, drume­ depune nuilt interes în a le 0 «;ri o va­
ţiile şi excursiile, întrecerile sportive şî canţă cît mai plăcută. Dar cu toate
citc altele. acestea, pe ici, pe colo, din neglijenţa
£r/gcufa noasfrâ nerilor, siderurgiştilor, ai constructori­ mai fac loc şi unele deficienţe.
unuia sau din nepăsarea altuia — îşi
Acum, altă serie de copii — fii ai m i­
lor. ai colectiviştilor — îşi petrec
în
Faţă de condiţiile create şi posibilită­
aceleaşi pitoreşti locuri, două din săp- ţile existente în tabere se pot realiza lu­
tămînilc lot de vacanţă. cruri şi mai frumoase, se pot organiza
Am poposit în cîteva tabere; am stat activităţi şi mai bogate, mai atractive,
de vorbă cu copiii, i-am văzut la masă, instinctive şi recreative. Pentru aceasta
în drumeţie, la club, învăţînd cîntecc şi însă să nu ne mulţumim — ca directori
poezii. Toţi se bucură de grijă şî aten­ de tabere — doar iă copiem, cu mîci di­
ţie. In toate taberele se depun străda­ ferenţe. planul de activităţi educative
nii, se fac eforturi pentru odihna recrea­ din scria anterioară, să trecem doar o
Apropierea dalei cind întregul nostru popor va sărbători a 20-a niu! de azi nu mai arc nimic din cel cărbune peste plan — aiîi cît prevede dată în zi pe la bucătărie şi magazie
aniversare a eliberăm patriei, creează un entuziasm deosebit in toate ilc ieri. DIu registrele sfatului popu­ angajamentul anual. E un succes de tivă şi educativă a copiilor. La Valea fără a observa nimic deosebit, sau, în
dom eniile vieţii In uzine $1 mine, în labnci şi pe ogoare, pe şantierele lar notăm în carneţelele noastre : ‘775 scamă, căruia îî stă bine aşezat lin­ Dosului s-au organizat cu pionierii şi calitate d: educatori — exemplu la In-
de construcţii, peste tot se desfăşoară o /m//ic«î nWnbK.T in întîm pi- apartamente, două şcoli — dintre gă celelalte închinate de mineri ma­ şcolarii o întrecere pentru „Cine Ştie
narea z.ilei de 23 A uguft ; gospodarii oraşelor şi satelor se străduiesc care una cu 16 săli de clasă, club, rii sărbători din August : 600.000 Ici cele mai frumoase poezii despt partid ION ClOBOTA
cinematograf, spital, farmacie, 18 uni­
în aceste zile să-şi Iacă localităţile cit mai frum oase; form aţiile ar­ tăţi comerciale, arenă sportivă. A- economii peste plan la preţul de cost, şi patria noastră", drumeţii pe Valea
tistice lepetă zi de zi pentru ca la marea sărbătoare să răsune pe ccasia este o parte din zestrea ora­ o productivitate de 1.500 tone pe Ruzii şi Dealul Mare; la Şugag — şi se (Continuare tn pagina 2-a)
toate scenele cele mai frumoase cinlece închinate partidului <1 patriei şului. Dîntr-o monografie aflăm că post — cea mal mare din Valea Jiu­
lui. Aflăm şi secretul acestor succe­
Se făuresc fapte minunate, mai frumoase ca oricine/ acum 20 de ani Uricaniul era iluminat se : la Uricani planul se realizează pe post, să fie primii „pe Vale" în
aceasiă direcţie... Şi la fel ca ci, toţi
Pentru a m lorm a operativ cili to n i noştri asupra activităţii ce se cu opaiţe, că în roată localitatea erau ritmic ; m fiecare decadă, în fiecare muncitorii tinerei mine.
desfăşoară pe cuprinsul regiunii, in înllm pm area zilei de 23 Atigu>t, re­ doar 3 abonamente Ia ziare, că nu lună s-au consemnat depăşiri de 7-8
dacţia ziarului „D ru m u l socialism ului" a organizat o brigadă care stră­ exista nici măcar un oficiant sanitar, Ia sută. Care silit oamenii cu cea mai Unsprezece sera//şti
bate reg/ime*i, după itm eranul pe care-l vedeţi marcat pe hartă existau în schimb două cîrciumi... valoroasă contribuţie ? E greu să-i
invităm , dragi cititori, să urm ăriţi reporta/'ele publicate de brigada noas­ Oraşul este curat, cu străzi asfal­ alegi pe cei nui buni dintr-un colec­
tiv alcătuit numai din oameni har­ merg /a admitere
tră Astăzi publicăm prima relatare : tate, împodobit cu multe flori. Oa­
nici. Cităm totuşi cîteva nume : Ru-
Marea majoritate a oamenilor în-
menii vor să-l facă însă şi mai fru­ dic Constantin, Pop Ga.vrilă, Pînzaru tiln iţi l.a Uricani sînt tineri ; au ve­
VRICANI mos ; vor ca la 23 August să fie „ca Grigorc, Sorcscu Constantin. Bora în viaţă şi au învăţat meserie. Paşii I
Alexandru, Manolnche Vasilc,
nit aici la vîrsta cind îşi croiau drum
O grădină" — aşa după cum ne spu­
Am mai aflat la mina că fiecare om
nea preşedintele sfatului popular. Se
amenajează noi zone verzi, se plan­ pregăteşte un succes deosebit, pentru le-au fost îndrumaţi de comunişti de I
nădejde, veniţi din diferite colţuri ale
23 August. Brigada minerului Ilin
tează flori. Îndemnaţi de deputaţi, Văii Jiului pentru a pune bazele unei
Teme!te nouă solul, au trasat liniile construcţiilor cetăţenii oraşului se întrec în ac­ Comei lucrează acum Ia o galerie mine noi. Şi tinerii au crescut, de­
scuind muncitori de nădejde. Oricare
transport — lucrare
de
principală
de azi pe hartă şi pe teren, şi
s-au
apucat să construiască; unii mina. ţiuni patriotice. Caic stradă c mai foarte importantă. S-au sfătuit mine­ din numele de mal sus se potriveşte
Aşadar, îată-nc la începutul itincra- alţii oraşul. Unul dintre primii oa­ frumoasă ? Care bloc ? Parcă poţi să ca exemplu alei.
riului nostru. Simeni la Uricani, în meni veniţi aici ne spunea că un te pronunţi ?/ Toate sînt frumoase. rii in brigadă ce succes de scamă să Dar aceşti oameni tineri au învăţat
partea vestică a Văii Jiului. Aici totul grup de tineri ţinea o evidenţă pre­ închine patriei la aniversarea a 20 de mai mult decît meseria de miner. E»
ani ile libertate Şeful de brigadă a au îndrăgit cărţile şi au urcat trepte
c nou : şi mina, şi oraşul. Oamenii cisă, cîte cazmale de pămînt şi cîte 2 0 . 0 0 0 importante pe drumul către omul so­
Uricnniului au crescut o dată cu mi­ cărămizi se realizau în fiecare zi. venit cu o idee : să obţină pînă la 23 cietăţii de mîinc. M ulţi dintre ci au
na, o dată cu oraşul. Au venit acum Multă vreme a fost egalitate. Semn Lăsăm oraşul şi mergem la mină. August un avans faţă de grafic ile urmat şcoala medie sau şcoala de
15 ani „pentru un timp" şi au ră­ c.ă întrecerea dintre mineri şi con­ Tovarăşul inginer Nicolac Tcslici, şe­ 20 ile zile ! Pînă acum s-a şi creat mi maiştri.
mas pentru totdeauna. Cînd au venit structori era foarte disputata... ful exploatării, ne comunică un succes avans de 15 zile.,, Rudic şî ortacii N. ANDRO NACI IC
săi, ca şî brigada lui Pop G.avrilă,
n-au găsit nimic, în afară de o mică Am intiri, bogate fapte din Istoria de seamă al minerilor : de la înce­
aşezare păstorească. Au explorat sub- nouă, făurită de poporul erou. Urica- putul anului s-au extras 20.C00 tone vor să obţină randamente de 10 tone (Continuare In pag. 2-a) Castelul de la Valea Dosului, raionul Alba, unde se află o tabără de
pionieri şi şcolari.