Page 83 - 1964-07

Pog; 2 D ru m u l so c ia lism u lu i Nr. 2578

A G E N D A

DUMINICA 26 IULIE 1964
A F CINEMA

DEVA : îmblânzitorii de biciclete Tînărul de pe vasul Columb
— cinematograful „Patria" ; Vîrsta
Cei douăzeci de .ini de muncă şi gîndu-I spre tainele meseriei de lă­ rîndul celor evidenţiaţi în întrecerea tone de cărbune, ce iau drumul uzi­ dragostei — cinematograful ,,Arta“ ;
viaţă liberă la E.M. Petrila — c.i şi cătuş. nelor patriei, în îndeplinirea ritmică PETROŞANI : Nu se poate fără dra­
pe întreg cuprinsul patriei — sînt ic a planului şi a angajamentelor luate goste — cinematograful „Republica" ; 1
deosebit de rodnici. In abataje au fost Şi nu după multa vreme, s-a obser­ Am fost frizer, în întrecere. Fără teamă şi reproş — cinematogra­
introduse utilaje şi mecanisme noi, de vat o cotitură în activitatea lui Cot­ aici în oraş. Iubeam Pentru hărnicia lui, pentru modul ful „7 Noiembrie"; ALBA IU LIA :
înaltă productivitate- Operaţiunile va. Treptat, tînărul Cotva a ajuns însă mai mult, me­ exemplar în caic ştie sa organizeze şi Valea V ulturilor — cinematogra­
gre*’ cu volum mare de muncă au unul cei mai buni lăcătuşi ai secto­ să conducă munca brigăzii, Tăbăcaru ful „Victoria" ; Lîngă tine trăiesc oa­
fost complet mecanizate. Minerii a- rului. Ca urmare a rezultatelor ob­ seria de miner. Ele Vasilc, tînărul care acum 12 ani se meni — cinematograful „23 August" ;
dîncurilor trăiesc azi o viaţa cu ade­ aceea m-am hotărît iniţia în tainele mineritului, este sti­
ţinute în întrecerea socialistă pe anul să o învăţ. Ş>, în mat şi respectat elc întregul colectiv. SEBEŞ : Totul despre Eva — cinema­
vărat omenească. tograful „Progresul" ; Oraşul proşti­
1963, el a primit insigna de frun­ anul 1963 am in­ *
Biografia multor mineri de frunte, trat Ia şcoala de lor — cinematograful „Sebeşul" ;
taş, Anul acesta se menţine eviden­ Tînărul lăcătuş, ORASTIE : Lovitura de pedeapsă —•
lăcătuşi şi artificieri se împleteşte calificare...” .
strîns cu biografia minei rcîntîncrită. ţiat lună de lună. Aşa îşi începe au­ Daradici Francisc a cinematograful „Patria" ; La vîrsta
tobiografia mine­ învăţat meserie la dragostei — cinematograful „Flacăra" ;
Aceasta, pentru că mulţi dintre ei ★ rul Demeter Francisc, unul din evi­ LUPENI : îndrăgostitul — cinemato­
s-au calificat aici la mină. Era o zi geroasă. denţiaţii minei. Acum lucrează la X * 9 Pb Căian. Mina l-a a- graful „Cultural * ; HAŢEG : Tici
Viscolul şi zăpada tras şi pe el aşa plus două — cinematograful „Popu­
Iată cîtev.i dintre biografiile aces- controlul producţiei în circuitul auto­ cum l-a atras şi pe
îi îngreunau mer­ mat şi răspunde de calitatea cărbu­ lar"; BRAD : Anotimpuri — cinema­
sul. Tînărul Dima tată) şi bunicul lui. tograful „Steaua roşie" ; I LI A :
Mişu se îndrepta nelui. îşi face munca conştiincios, cu Feri, cum î se Mi-am cumpărat un tată — cinema­
tragere de inimă. Răspunderea lui c
spre mină grăbit. g 1 , spune la mină. este tograful „Lum ina"; SIMERIA : Dra­
— E gata tovară­ marc şi el şi-o îndeplineşte aşa cum .! şeful unei echipe
Venea de departe, goste lungă de-o scară — cinematogra­
şe inginer, se poale * tocmai de pe me­ se cuvine. ® * de lăcătuşi in sec­ ful „Mureşul".
porni. leagurile Bacăului, * Intr-o bună zi a torul I al E.M. Petrila. Despre pro­
Inginerul şef r.l 1 unde lucrase ca flo­ plecat din sat şi a ductivitatea şi calitatea muncii lui, RADIO
sectorului şi-a mai tant pe un şantier ajuns la Petrila. Era îţi poate vorbi şi Rebelcş loan, Erdoş F i l m u l s o v i e t i c p e e c r a n lat „T i n ăru i d e p e v a s u l C o l u m b " r e d ă in
* r a
aruncat o dată o- de construcţii. A- un flăcău voinic, PROGRAMUL 1: 6,00 Concert de im a g in i d e o p r o f u n d ă in te n s ita te d r a m a tic ă p e r i p e ţ i i l e a d o i a d o le s -
cliii asupra lucrării ceasta se întîmplă în iarna anului dornic sâ lucreze în sector. dimineaţă; 7,10 Continuarea concertu­ u n u i d u ş m a n p e r ic u lo s . L a b o rd u l
executate şi se de­ 1952. mină, după cc vre­ Cu citeva luni în urmă, într-o noap­ lui de dimineaţă; 8,00 Sumarul presei c e n ţ i p o r n i[i p e d r u m u l u rm ă ririi
pănă. Şj a rămas la mină Se săturase să tL k r me de cîţiva ani te, din cauza presiunii s-a rupt o con­ centrale; 8,06 Dansuri simfonice ro- v a su lu i p e s c ă r e s c „ C o l u m b " a p a r d oi m ilita ri c a i c . d u p ă s p u s e l e lor, se
Cum cel care lu­ umble din şantier în şantier fără nici bătuse cu barosul ductă de aer comprimat. Daradici, mîneşti; 8,30 Teatru la microfon pen­ s a lv a s e r ă d in n a u fr a g iu l u n u i h ell copfer. L u a ţi p e p u n t e , el p u n stă-
crase la reparaţie, o meserie. Dorea să înveţe o meserie pe nicovală într-o care a aflat printre primii de aceas­ tru copii: „Serbarea"; 9,30 Cu eînte- p i n ir c p e vas. p e c a r c -l î n d r e a p tă in v ite z ă in d ir e c ţia a p e l o r n e u tr e ,
nu era altul dccîi lăcătuşul Cotva |o- stabilă, o meserie care să nu-l oblige fierărie a S.M.T.- ta, a luat măsuri grabnice. Ştia ca cul şi jocul prin lumca-ntrcagă; 10,00 u n d e îi a ş te a p tă u n tr a n s o c e a n i c. D e aici, o s c r i e d e p e rip eţii,
sif, am aflat şi alte amănunte. In deplasări. Şi, a învăţat-o pe cea de uiui din comuna abatajele sectorului nu pot da cărbune Muzicieni la microfon despre succese­ In ro lu l p r in c ip a l o g ă sim p e ti n ara a c triţă Ira m iţik , c u n o s c u t ă din
fără aer comprimat şi ca planul de
Moara se defectase cu cîtcva orc minei. Ştefan cel Mare din producţie avea de suferit. Trebuia le culturii muzicale romîncşti — com­ film u l „ P r in tr e o a m e n i b u n i".
înainte şi el trecuse la remedierea Acum, Dinu Mişu este un artificier raionul Piatra Neamţ. deci acţionat repid. Şî-a mobilizat în pozitorul Gherase Dendrino; 10,40 „ T in ă r u l d e p e va su l C o l u m b u ru lea z ă la c i n e m a t o g r a f u l „ / I rta".
defecţiunii fără să mai aştepte ordine iscusit. Pe cît de priceput în mese­ O vreme a dat tîrcoalc pe la poarta grabă echipa, a dat sarcini concrete Prelucrări corale; 11,03 Noi înregi­
din partea şefului de sccior. rie pe atît de conştiincios în muncă. minei. Pe urmă, învingîndu-şi tim i­ fiecăruia şi munca a început. Cîtcva strări din operete, realizate în studiou­ Madame Sans-Gene
In anul 194S cîiul Cotva losif, a Pentru el, cea mai mare grijă este ca ditatea, a intrat ŞÎ a făcut o cerere orc mai tîrziu abatajele şi-au reluat rile noastre; 11,30 „Satul nostru a-n-
început să lucreze Ia mină, abia ter­ minerii să nu aibă de suferit din cauza de angajare. Avea preferinţe. Vroia munca. Şi asta s-a datorat echipei de flo rit" — montaj de cîntecc şi ver­
minase ucenicia. Atunci, părerea lui lui, să se încadreze în timpul pre­ cu orice preţ să ajungă miner, în sub­ lăcătuşi conduse de Daradici. suri; 12,00 Emisiunea distractivă;
despre muncă şi ortaci era alta. De teran. ...Astăzi, el este socotit un mun­ „Dialog cu muzică uşoară"; 12,50 Mu­
văzut pentru puşcat în toate abata­ A lucrat ani de zîle în brigada lui
la servieiu lipsea de multe uri nemo­ S’dorov Vasilc, apoi la Ncagu Gheor- citor de nădejde la mină. Deşi n-a zică; 13,10 De toate pentru toţi; 14,00
tivat, venea cu întîrzicrc şi uneori jele. îm plinit încă 30 de ani, caută să în­ Melodii populare îndrăgite de ascultă­
Grija faţă de munca minerilor, pre­ gbe, pînă cc a deprins tainele mese­ veţe neîncetat. tori; 15,00 Din viata satelor patriei;
lucra de mîntuîală, fără tragere de riei. Acum, Vr.sile Tăbăcaru, tînă-
inimă. ocuparea permanentă pentru munca rul ce intrase sfios pe poarta minei, D IONAŞCU 15.30 Program muzical dedicat frun­
In această situaţie ortacii an hotâ- lui, nti'udinca corectă faţă de tova­ este un miner destoinic, un şef de muncitor taşilor de pe ogoare; 16,01 Interpreţi
rît să-i vină în ajutor. Au căutat mai răşii săi de muncă, i-au adus o înaltă brigadă conştiincios şi harnic. Hăr­ (Din colectivul subredacţici vo­ de muzică uşoară; 17,00 Mari ansam­
întîi să cîştigc prietenia tânărului, atră- apreciere, fapt pentru care se află în nicia lui se concretizează în mii de luntare Petrila) bluri corale create în anii puterii
populare; 17,20 Melodii populare;
18,00 „Am îndrăgit o melodic" — emi­
siune de muzică uşoară romînească ;
18.30 Cărţi care v j aşteaptă;
18,45
tri la odihnă Jocuri populare; 19,00 Emisiunea „F i­
Brigada noastră le de calendar muzical"; 20,C5 Teatru
ps itinerar Isunedcrean la microfon: „P licul"; 21,28 Muzică
de dans; 22,20 Muzică uşoară italia­
fUrmute din pag. 1 a) scopului educativ al acestora. Să consul­ cînd aceştia doresc ilustrate şi de ce nă; 22,45 Muzică de dans.
(Urmare din pag. l-a) tăm copiii la alcătuirea programului de să se ridice corespondenţa odată la cinci Buletine de ştiri şi radiojurnale:
trcgaldc şi Blăjeni — să aşteptăm să activităţi al taberei, să discutăm cu ei zile cînd ca trebuie ridicată în fiecare
In aceste zile, 21 de muncitori au lim uneori împinşi de la spate pentru 7,00; 11,00; 13,00; 20,00; 22,00; 23.52
de lucru mai mult dccît ceilalţi ; după despre acţiunile întreprinse şi să urmă­ zi. (exemplu Valea Dosului). Socotim că (programul 1); 7,50; 10,30; 14,00;
ieşirea din mină ci merg la biblio­ rezolvarea propriilor noastre sarcini, ci rim eficienţa lor. dacă exista preocupare şi se sltulia pro­ 19,00; 23,00; 0,52 (programul II).
tecă şi pînă scara tîrziu, cu creionul Sâ lucrăm cu pasiune, cu răspunderea Cu prilejul controlului efectuat în ta­ blema (încă iui c tîrziu) se puteau în­ . Q|
în mină, rezolvă diferite probleme muncii încredinţate, în mod creator, cu bere sâ ajutăm eficient conducerea ta­ fiinţa la fiecare tabără chioşcuri mobile TELEVIZIUNE •I. I M
de matematică sau fizică. Zece dintre metode clieace «1 potrivit particularită­ berei, pe instructorii de pionieri în or­ unde să se găsească ilustrate (,,colorate F s te o p r o d u c ţ i e a s tu d i o u r il o r i t a l o - f r a n c o - s p a n i o l e , rea liz a tă d u p ă
ci se pregătesc pentru a intra în ţilor de vîrsta ale copiilor, să fim exem­ ganizarea muncii; să vedem ce se întîm ­ frumos" — cum spuneau copiii de la 8,50 Gimnastica de înviorare la do­
şcoala de maiştri. A lţi unsprezece, ple de conduită în toate împrejurările. plă la bucătărie, cum este pregătită Valea Dosului), plicuri, timbre, reviste miciliu; 9,00 Emisiunea pentru copii p iesa lui S a rd o u şi M o r c a n .
caic au terminat şcoala medic serală, Din experienţa activităţii desfăşurate masa, cum se repartizează şi cum sînt ctc. şi tineretul şcolar; Elefănţclul curios; C a d ru l d es fă ş u r ă r ii f ilm u lu i o f e r ă s p e c t a t o r i l o r a v e n tu r i d e r ă zb o i
Se pregătesc să dea examen de admi­ in seria anterioară şi scria în curs, se depozitate alimentele, şi să luăm măsuri ...Şi cîtc lucruri bune şi frumoase nu 10.30 Reţeta gospodinei; 11,00 Emisiu­ o b iş n u ite , fa s t im p e r ia l, a m b ia n ţ e , film ă ri şi f ig u r a ţ ie d e s u p r a p r o d u c ­
tere la Institutul de niinc din Pe­ poi trage unele învăţăminte şi pe li­ pe loc de remedierea eventualelor de­ se mai pot face încă în taberele nea pentru sate; 19,00 Jurnalul tele­ ţie. fă ră n o u tă ţi p r e a m ari.
troşani. Şi poate că peste un an, în nia repartizării cadrelor de educatori în ficienţe. Altfel nu ne îndeplinim sarcina noastre. Pentru aceasta este necesar sâ viziunii; 19,10 Flăcări nestinse; 19,30 S o p h ia L o r e n , i n t e r p r e t a p rin ei pa lă a film u lu i, c s l e c u n o s c u t ă s p e c ­
dreptul numelor Poloboc Constantin taocre. De aceea, secţiile raionale de în- încredinţată. La Intregalde şi Săsciori, dăm însă dovadă de şi mai multă preo­ Mesajul; 19.50 Comici vestiţi ai ecra­ ta to r ilo r p e n tr u c a lită ţile sa le a r tis tic e , p e n tr u n a tu r a le ţe a , d e z i n v o l tu r a
şi Bora Grigorc vom scrie în artico­ văţămint vor trebui să trim ită în la- «le pildă, ar trebui să se simtă mai mult cupare, de şi mai mult spirit gospodă­ nului; 21,00 Pagini din opere iubite; şi ta n d r e ţ e a cu c a r e işi r e a liz e a z ă ro lu rile.
lele noastre note de 9 şi >C în Ioc de here învăţători şi profesori — nu aşa spiritul de buni gospodari al magazio­ resc, de şi mai multă răspundere pen­ 21.30 Muzică distractivă. In încheie­ F ilm u l r u le a z ă la c i n e m a t o g r a f u l „ P a tr i a ",
randamente de 9— 10 tone pe post cum au trimis cele cJm Petroşani, Haţeg, nerilor Licîn loan, şi respectiv Savu tru munca încredinţată. Directorii tabe­ re Buletin de ştiri. Sport. Buletin me­
Deocamdată le dorim înfăptuirea a- ■ Deva — selecţionaţi- eu maximum de - Mnnolc."Nn'cstir cr laudă nici pentru to­ relor, educatorii şr celelalte cadre să nu teorologic.
cestui vis al lor. grijă, după experienţa muncii didactice, varăşii de la Valea Dosului, nici pentru uite nici o clipă că au fost trimise acolo
după dragostea pe care o au pentru co­
i t cei de la Săsciori starea în care se gă­ în primul rîiul pentru a asigura odihna Buletin meteorologic
Lăsăm în urmă Uiîcaniul. Carne­ pii, după dorin;a manifestată de a merge sesc bibliotecile lor, ncmaivorbind de activă a copiilor, că datoria lor de că­ I M P O R T A N T !
ţelul e plin de fapte, în minte ne in tabere, după criteriile stabilite. preocuparea pentru asigurarea unui fond petenie este de a fi mereu în mijlocul şi PENTRU 24 ORE
La rîmlu 1 lor, directorii de labcrc să
stăruie încă imaginile întîlnite. Carac­ de cărţi potrivit vîrstci copiilor. Şi alături de copii, Jc a le cultiva şi cu Vremea se îmbunătăţeşte treptat. Ce­
teristica acestor zile este munca însu­ se sprijine mai mult pe colectivele cu nici pentru unele unităţi ale P.T.T.R. acest prilej mîndrîa şi admiraţia faţă de rul va fi schimbător, mai mult noros 11.710 lei
fleţită în toate domeniile, la fiecare care lucrează, să muncească mai mult cu nu este o laudă felul cum asigură so­ realizările poporului nostru, faţă de fru­
loc de muncă, fie el în mină sau in aceste colective. Nu este înrăduit ca sirea şi plecarea corespondenţei, a pre­ museţile şi bogăţiile patriei, stima şi re­ după-antinza. Vor mai cădea averse de
magazin, la spital sau la bibliotecă, la după 5 zile de tabără, ca director al sei in toate taberele. La Intrcgaldc, de cunoştinţa fierbinte faţă de partidul şi ploaie însoţite de descărcări electrice, A C1ŞTIGAT
club sau în oricare altă par le. Toţi ce­ acesteia — exemplu la Săsciori — să nu pildă, cind în prima scrie au fost elevi guvernul nostru care îi înconjoară cu mai frecvente în munţi. Vîntul va su­ LA ULTIMA TRAGERE LA SORŢI A LIBRETELOR DE ECONOMII CU
tăţenii Uricaniului sînt animaţi de cunoşti oamenii cu cart lucrezi, iar aceş­ utemişti, a sosit în tabără ,,Scînteîa pio­ atîta dragoste. fla moderat din sectorul nordic. Tem­ CIŞTIGURI. TOVARĂŞUL
dorinţa de a face lucruri cît mai tia, la rîndul lor, să nu-şi cunoască sar­ nierului", iar acum, cînd sînt pionieri, Nicicînd copiii noştri nu s-au bucu­ peratura aerului în uşoară creştere, v,a
frumoase, demne de mr.rca sărbătoare^ cinile pe care le au. soseşte... „Seînteia tineretului*'. (Nici rat de zîle de vacanţă cum se bucură fi cuprinsă între 23 şi 28 grade ziua, I LI E G H E O R G H E
Ei vor să dăruiască patriei tot cc au In preocuparea colectivelor de educa­ secţia regională de învătămînt nu a ana­ acum. Nicicînd nu s-au depus atîica iar noaptea între 13 şi 17 grade.
mai valoros. tori din tabere să stea lărgirea progra­ lizat prea mult cînd a făcut abonamen­ strădanii pentru a le oferi clipe într-a- PENTRU URMĂTOARELE DIN COMUNA GEOAGIU. RAIONUL ORAŞTIE CU LIBRE­
mului de activităţi rccreativ-educativc, tele la publicaţiile pentru tabere, ncra- devăr de neuitat, o viaţă fericită — pe 3 ZILE TUL DE ECONOMII CU CIŞTIGURI NR. 115-601*1506.
U im âtnial nostru reportaj va H pregătirea cu grijă a fiecărei acţiuni or­ poitîndu-le la cerinţele copiilor). Şî, măsura zilelor pe care ni le-am făurit, Vreme relativ frumoasa cu tempera­ Şl DVS. PUTEŢI CIŞTIGA. DEPUNINDU-VA ECONOMIILE PE LI­
scris Iq Şuqaq. ganizată cu copiii — excursii, drumeţii, apoi, tot pe linia P.T.T.R.: de cc să se sub conducerea partidului, cu propriile tura în creştere ireptată. BRETE DE ECONOMII CU CIŞTIGURI.
vizionarea filmelor ctc. — urmărirea pună la dispoziţia copiilor felicitări, mîini.

OCROTIRE NATURII Longevitate

O Stvati T iru iu l, fostul maliaradjah
a| Travnnkur-Kotscliin a îm plinit re­
cent 150 de ani. încă în secolul trecut,
HUNEOOARA (III) el era socotit cel mai bătrîn dintre poe-
cîntecc.
ţii-crentori
de
Cu prilejul jubileului de 150 de ani
de (a naşterea poetului, Radiodifuziunea
Iezere cu o reţea hidrografică încă puţin cu­ turul pleşuv sur, vulturul pleşuv brun, indiană a transmis operele lui în diferite
noscută. acvila de munte, cocoşul de munte — limbi ale Indici — sanscrită, nulaiali, tc-
Robinsoni IEZERUL SURTANUL se găseşte pe In această peşteră s-a descoperit re­ femela — corbul, spurcaciul ş.a. higu, canuara, hindi, tainîlă.
versantul nordic al muntelui Surianul, cent o imensă colonie a celui mai mic Unele animale sînt ocrotite prin le­ O Nasîr şi Djckşalc Gasîmov aveau
la o altitudine de 1790 m. la poalele liliac cunoscut în Europa (Pipistrcllus gea vînătoareî şi pescuitului. Astfel, fiecare 16 ani cînd s-au căsătorit... acum
m oderni muntelui, într-o căldare glaciară. A- pipîslrellus). Pentru prima oară s-a sem­ este interzisă vîuătoarea în tot cursul 103 ani.
resta are o suprafaţă de vreo 3000 m.p. nalat o colonie de mai bine de 60 000 anidui pentru : ciutele de cerb coniun O asemenea longevitate nu este rară
şi o adîncimc de pînă la 3 m, fiind în­ indivizi, ce acopereau o suprafaţă a şl cerb lopătar, precum şi viţeii lor, în legiunea Nagornîî Karabali din
O sulă ile studenţi sovietici din Mos­ cadrat în molidiş şi jepi printre care se peretelui tic 20 m.p. la o înălţime de căprioarele, femelele de capră neagră Azerbaidjan, unde locuiesc soţii Gasi-
cova şi Leningrad au plecat sub condu­ află şi cîtcva exemplare de zimbru. Apa 8 m. precum şi jezii lor ; găinile de fazani mov. Se numără aici 214 persoane care
cerea profesorului de arheologie, Ale- limpede şi rece hrăneşte mase enorme PEŞTERA TEC URI se află în bazi­ şi de cocoşi de munte, dropiile femele,
xsndr Donstov, pe muntele Saian, Ia ră­ ile dietomee, care umplu fundul lacu­ nul Pietrosului, pe versantul sting al spurcacii, zăganii, vulturii pleşuvi, hoi- au depăşit 100 de ani; patriarhul fiind
sărit de iacul Baikal (Siberia centrală), lui, îngrămădindu-se aci, din timpurile acestuia, la vreo 10 km est de comuna tarii, toate speciile de acvile, bufniţele, Ambarţum Grigorian, care Ia venerabila
vîrsta de 137 de ani. iui s-a simţit nici­
unde vor trăi timp de cîtcva săptămîni glaciare. Diatomcclc din acest iezer lJaru Mare. ciufii, huhurezii şi cucuvelele. De ase­ odată rău, pentru simplul motiv că nu
în condiţii extrem de primitive. Ei nu sînt singurele temeinic cercetate şi de­ menea este interzisă vînătoarea tuturor
In afară de peşteri, mai sînt ocrotite
şi-au luat decît cîtc o pereche de san­ terminate din întreg lanţul carpatic, şî alte urme geologice importante din păsărelelor folositoare agriculturii şi arc timp de aşa ceva. El munceşte ac­
tiv într-un colhoz,
dale şî un costum de lucru, precum şi găsindu-se multe endemisme. In bazi­ punct de vedere ştiinţific sau peisagistic: silviculturii ; păsările cîntătoarc, şi in- In cc priveşte soţii Gasimov, aceştia
nul iezerului, ocrotit pe o suprafaţa sectivore, corbii şî berzele. Este in­
un mic aparat de radio, pe care îl vor calcarele cu orbilolinc de la Piatra dorm sub cerul liber 7—3 luni pe an,
de 20 hectare, mai ales în mlaştina tur- terzisă colectarea ouălor, stricarea cui­
lolosi numai în caz de necesitate ab­ bocsă din partea de est a iezerului, Corbului, de la Ampoiţa şi Valea Marc burilor păsărelelor precum şi vînătoarea nu fumează şi se hrănesc mai ales cu
(toate eccstc trei în bazimd văii Am­
solută. cresc multe rarităţi floristice snd-carpa- poiului, raionul Alba) sau punctul fo în cuprinsul rezervaţiilor naturale. iaurt şi usturoi.
De îndată cc elicopterele i-au depus tice, ca Lcucorchis nlbida L. ş.a. silifer de la Lăpugiul de Sus (raio­ Este necesar, în scopul ocrotirii, cru­
pe platou, tinerii au pornit să-şi caute IEZERUL 1GH1EL, denumit de lo­ nul lila). ţarea animalelor folositoare agriculturii 59 de ani = 1 an
calnici şi „Iezerul*1 se află situat pe şi silviculturii : cîrtiţele, liliecii, aricii,
hrana. Jn prima scară nu găsit cu greu valea superioară a Ampoiului, în mun­ dihorii de cîmp ş.a. De asemenea este
Dacă pretutindeni vîrsta omului
se
cîţiva viermi comestibili şi cîtcva cui­ ţii Trascăului, la vreo 2 orc depărtare Plante şi animale necesar de-a nu tulbura, prin zgomot, socoteşte înccpînd din ziua cînd s-a
buri de ouă. A doua zi, foamea i-a de Lunca Ampoiţei. Acest iezer aşezat liniştea animalelor, de-a nu murdări şi
Arcadic Nuszbaum din Simeria csle un pasionat colecţionar ilc ţigări. la 924 m altitudine, este un lac carstic O mulţime de plante împodobesc otrăvi apele şi de-a respecta regulile născut, în insulele Mergui, aparţinind
In prezent colecţia sa numără peste 1.000 tipuri de ţigări din întreaga lume. făcut mai întreprinzători. Astfel, un cutrof cu o lungime de aprox. 450 m plaiurile ţării noastre. Unele din ele stabilite. Birmaniei, vîrsta omului este socotită cu
grup plecat în recunoaştere s-a întors fiind rare ; pentru frumuseţea lor deo­ totul altfel. La naştere i se atribuie co­
şi o lăţime care variază în lic 150—200 Ing. IACOB TRAI AN
cu un pui de cîută, ucis cu pietre, pre­ m. Apa lacului este de o culoare ver­ sebită sau pentru însemnătatea lor Cercetător ştiinţific C.M.N, pilului vîrsta de 60 de ani pentru ca după
e o cum şî cu cîtcva prepeliţe. Cei rămaşi zuie, fundul milos cu pietre, avîml ca ştiinţifică, ele sînt trecerea fiecărui an îm plinit să i se
ia în tabără, au aprins focul, frccînd două vegetaţie submersă plante monocotilc- ocrotite ca monu­ scadă cîtc unul. Astfel, un copil de un
donatc, alge verzi şi albastre. mente ale naturii- an este considerat în insulele Mergui că
bucăţi de lemn uscat. O altă echipă a Iit regiunea Hune­ ar avea 59 de ani, iar un cetăţean de
Folosirea electronicii a mers atît de substantive şi zece aşa-numîre grupuri Temperatura apei în iezer, la ora 12, 59 de ani, că ar avea un an.
departe, îneît unii preconizează chiar şi substantivale, ca de pildă om, eline, ini­ pornit în căutare de pietre subţiri, pe este de 17 grade C, descrcscînd rapid doara se ocrotesc,
compunerea ile versuri cu ajutorul ci. mă. El a adăugat 13 verbe la timpul care le-au transformat în cuţite rudi­ cu cîtcva grade la fiecare m adîncimc. astfel următoarele
Astfel Richard Ragan, student la facul­ trecut, 13 prepoziţii, 16 adverbe şi zece mentare. Cu aceste unelte au curăţat Iezerul Ighicl este singurul lac carstic plante : Tisa, Floa­ PERSPECTIVE
rea de colţ, Albu-
tatea din T.illahasscc din Florida a sinonime ale unor cuvinte ta: întune­ ciuta şi prepeliţele. Tinerii au ajuns la mai întins din ţara noastră format prin miţa sau Steluţa,
construit o maşină electronică care com­ ric, seninătate, părăsit. prăbuşire, a cărui studiu poate aduce PENTRU REUMATICI
pune versuri. Debitul ci literar este de Apoi, el a introdus fişe conţinîml, de o anumită îndemînarc: în nouă ore con­ contribuţii însemnate la cunoaşterea Papucul doamnei,
Ghinţu-
Angelica,
circa 3C de poezii pe minut, putînd pildă, un adverb, nişte adjective, un sub­ fecţionează un cuţit de silex; în 11 ore o fenomenelor carstice din munţii Tras­ ja galbenă, Ghimpe­ Suferinzilor de dureri reumatice li se
ajunge pînă la 500 o dată cu sporirea stantiv şî un verb. Maşina electronică, secure sau un rîmăcop. Cu ajutorul căului. le şî Tulichina in deschid orizonturi noî. Ei vor putea fi
vocabularului. care poate efectua 42 000 de adunări pe •acestor unelte au săpat în pămînt adă­ jurul oraşelor. lolosîţî la centrele meteorologice pentru
Ragan a pus !a dispoziţia maşinii 15 secundă, a făcut restul. posturi pentru timpul ploios şi rece. Peşteri Sînt, de aseme­ a înlocui maşini complicate şi uimind
Cu o secure ile piatră noii Robinsoni nea, ocrotite toate să prevadă cu aproximaţie variaţiile tim ­
PEŞTERA ŞURA DE LA OHABA pului.
au doborit în jumătate de oră un co­ PONOR (numită şi Peştera Mare) se plantele din re­ La .această concluzie au ajuns savanţii
Un nou tratament al ulcerului gastric pac cu diametrul ile 40 cm. Toate aces­ află situată la nord-est de satul Ohaba, zervaţiile naturale, din trei ţări, întruniţi la cea de-a pa­
tea dovedesc că omul modern poate să la capătul cheii prin care curge pîrîul monumentc ale na­ tra conferinţă internaţională de rcimu-
La centrul „Gastric Freezing" ile pe după ce a ajuns în stomac. Balonul con­ Ponorului (0,5 km depărtare de sat). turii. tologic de la Aix-Ics-Bains. Trei sicriu, i
lîngă Institutul de patologie chirurgi­ ţine alcool răcit la 20° sub zero: mucoa­ trăiască în condiţii foarte primitive. El Peştera, cu un portal cc arc o înăl­ In regiunea H u­ dintre reumatici, care au fost supuşi ex­
cală de la Universitatea din Milano sînt sa gastrică suferă astfel acţiunea unei a reuşit însă să învingă mai uşor natu­ ţime de peste 30 m, cu o deschidere nedoara se ocrotesc perienţelor, s-an dovedit deosebit de sen­
tiataţi cu rezultate excelente ( este 300 temperaturi scăzute din care cauză glan­ ra decît strămoşii săi, deoarece cunoaşte orientată spre sud, este săpată în cal­ sibili la schimbarea timpului. Din 33 dî
de bolnavi de ulcer gastric. Pacientul care jurasicc care domină izvorul pi­ ca monumente ale bolnavi, 8 au prevăzut-o cu o aproxi­
îşi introduce în stomac, fără nici un dele îşi reiluc hipcrsccrcţia. Tratamentul nenumărate lucruri pe care nu a mai nului Ponor, afluent al Şiroiului. naturii; rîsul, vul­ maţie de jumătate de zi; 7 cu o apro­
anestezie, o sondă din material plastic în clinică durează maximum 24 de ore, trebuit să ic inventeze ca ei. Acest izvor reprezintă de fapt o rc- turul bărbos, vul­ ximaţie ile o zi; 8 cu o aproximaţie da
terminată cu un balonaş, caic se dilată o singură procedură fiind suficientă. surgenţă puternică a unui sm subteran, turul egiptean, vul­ Lacul Lia din Retezat, aflat la 1.930 nr altitudine. 72 de orc.