Page 84 - 1964-07
P. 84

Nr.  2973                                                                                               Drumul  socialismului                                                                                                          Pag.  3





                                                                                                                         ,,Perlele  oraşelor''  —   aşa   de­
                                                                                                                       finesc  astăzi  oam enii  noile  b lo ­
                                                                                                                       curi  de  locuinţe  ce  s-nu   con­
                                                                                                                      struit  în  u ltim ii  ani.  $i,  pe  buna
                                                                                                                      dreptate.  N oile  construcţii   sînt
                                                                                                                      spaţioase  luminoase,  salubre.  Ele
                                                                                                                      au  o  linie  arhitectonica   nouâ,
              In  domeniul  mineritului  lucrările  de   enţă  şi  temeinică  pregătire  li  s-a  încre­  membri  de  partid  cu  prea  multe  sarcini,   modernă,  care  îneîntă  privirile
            investiţii  au  o  deosebită  importanţă.  A-   dinţat  sarcina  de  a  se  ocupa  de  tovară­  iar  alţii  să  nu  aibă  nici  una.  Aşa,  de   oricărui  vizitator,  fie  el  oricit  de
            ccstca  asigură  minerilor  din  abataje  con­  şii  prim iţi  în  partid,  de  candidaţii  de   exemplu,  propagandiştii  din  cadrul  învă-   pretenţios.
            diţiile  pentru  extragerea  cărbunelui,  de   partid.  Aşa  de  exemplu,  tov.  Aurel  Crîs-   ţămîntului  de  partid  au  fost  eliberaţi  de   Pod  al  m uncii  creatoare  a  ar­
            îndeplinirea  planului  de  investiţii.   De   lea  a  prim it  sarcina  de  a  se  ocupa  de   alte  sarcini,  ceea  ce  a  făcut  ca  mulţi  din
            ele  oepinde  în  cea  mai  marc  măsură  suc­  educarea  candidatului  Alexandru   Du­  ci  cum  sînt  tov.  Alexandru  Iacob,  Ale­  h ite cţilor  şi  harnicilor  construc­
            cesul  realizării  sarcinilor  de  producţie,   mitru,  Dumitru  Foleniu  de  candidatul   xandru  Marineţ  etc.  să  aibă  rezultate   tori,  noile  blocuri  dau  oraşelor
            viitorul  întregii  activităţi  a  unei  exploa­  Ştefan  Gavriliţă.  Asemenea  sarcini  au   din  ce  în  ce  mai  bune  în  munca,  să-şi   un  aspect  plăcut,  le  înfrum u­
            tări  miniere.                     şi  alţi  membri  de  partid.     ducă  Ia  îndeplinire  cu  simţ  de  răspun­  seţează,  le   întineresc.   Aparta­
              Sectorul  de  investiţii  de  la  E.  M.  Pe-   Sarcinile   repartizate   membrilor  şi   dere  sarcinile  încredinţate.  m entele  lor  spaţioase  asigură  oa­
            trila  se  numără  printre  sectoarele  care   candidaţilor  de  partid  sînt  variate,  cu­  Periodic,  biroul  organizaţiei  de  bază
            au  obţinut  rezultate  bune.   Colectivul   prind  toate  domeniile  de  activitate,  ceea   P.M.R.  analizează  îndeplinirea  sarcini­  m enilor  m uncii  maximum   de
            acestuia  şi-a  înţeles  pe  deplin  menirea   ce  permite  organizaţiei  de  partid   să   lor  trasate,  în  adunările  generale  se  fac   confort.
            ţi  luptă  cu  perseverenţă,  cu  multă  ho-   cuprindă  problemele  sectorului,  în  an-  informări  de  către  membri  şi  candidaţi
            tărîie  pentru  îndeplinirea  sarcinilor  cc-i                       de  partid  asupra  felului  în  care  au  mun­
            stan  în  faţă.                                                      cit  pentru  a  traduce  în  viaţă  sarcinile
              La  obţinerea  unor  rezultate  bune  în   Din  experienţa         avute.
            activitatea  economică  a  sectorului,  un                             Eficacitatea  aplicării  unor   asemenea
            rol  hotărîtor  îl  are  munca  desfăşurată   organizaţiilor  de  partid  metode  de  educare,  de  întărire  a  simţu­
            de  către  biroul  organizaţiei  de  partid,                         lui  de  răspundere  prin  repartizarea  de                                                                                                 Cu  noua  promoţie  care  a   terminat
            de   către  toţi  comuniştii.  Preocuparea                           sarcini  şi  controlul  îndeplinirii  lor  este                                                                                           recent  învăţămîntul  superior  agricol,
            principală  a  biroului   organizaţiei   de                          dovedită  prin  rezultatele  obţinute   de                                                   Intferes  peiîtfs*as                         numărul  de  ingineri  agronomi  şi  hor­
            bază  (secretar  Gheorghe  Cenar)  o  con­  samblu,  să  poată  acţiona  la  timp,  com­  comunişti,  de  întregul  colectiv  al  aces­                                                                        ticultori,  ingineri  mecanici  şi  medici  ve­
            stituie  munca  de  educare  partinică,  în­  petent  pentru  înlăturarea  anumitor  dc-   tui  sector  în  procesul  de  producţie,  în                                                                       terinari  depăşeşte  19.000.  El  este  de  10
            tărirea  disciplinei  de  partid,  activizarea   tîcienţc  ce  se  ivesc.  îndeplinirea  angajamentelor  luate  în  cin­  Pe  zi  cc  trece,  satele  noastre  îşi  schimbă  aspectul  ca   gospodărirea  comunei  orî  mai  mare  dccît  acel  al  cadrelor  cu
            tuturor  membrilor  şi  candidaţilor   de   Unor  membri  de  partid,  ca  Scarlat   stea  celei  de  a  XX-a  aniversări  a  elibe­  urmare  a  interesului  de  care  dau  dovadă  locuitorii  la  exe­      pregătire  superioară  din  Romînia  anu­
            partid  în  vederea  participării  lor   la   Mih ăi lese u  şi  Petru  Filip  li  s-au încredin­  rării  patriei  de  sub  jugul  fascist.  cutarea  unor  lucrări  de  interes  obştesc.  Pentru  a  stimula   Noile  construcţii  de  casc,  şcoli,  cămînc  culturale  au  fă­  lui  1938.  Numai  numărul  absolvenţilor
            înfăptuirea  sarcinilor  economice  şi  poli­  ţat  sarcini  în  legătură  cu  buna  întreţi­  Pe  primul  semestru,  colectivul  secto­  interesul  maselor,  între  sfaturile  populare  s-a  organizat  o   cut  să  se  schimbe  aspectul  satelor  noastre.  Dar,  cetăţenii   din  ultim ii  trei  ani  ai  institutelor  agro­
            tice.  In  munca  sa.  biroul  organizaţiei   nere  a  maşinilor  de  extracţie  şi  a  loco­  rului  investiţii  de  Ia  E.  M.  Petrila  şi-a   vie  şi  susţinută  întrecere.  In  această  întrecere  s-au  angajat   nu  s-au  oprit  aici.  Faptul  că  munca  şi  viaţa  (or  în  cadrul   nomice  este  egal  cu  cel  ai  absolvenţi­
            de  bază  foloseşte  diferite  metode,  care   motivelor  cu  acumulatori.  De  asemenea,   realizat  planul  la  lucrările  de  săpare  în                 G A.C.  a  căpătat  un  nou  sens  i-a  făcut  să  privească  cu   lor  din  trei  decenii  anterioare   celui
            şi-au  dovedit  eficacitatea.  Una  din  me­  tot  pe  linia  procesului  de  producţie,  tov.   proporţie  de  107,8  la  sută,  iar  la  beto-   şi  sfaturile  populare  de  pe  raza  circumscripţiei  electorale   alţi  ochi  şi  problemele  gospodăreşti-edilitarc  ale  satului.  de-al  doilea  război  mondial.
             todele  folosite  şi  care  a  dat  rezultate   Carol  Martha  arc  sarcina  de  a  se  ocupa   nări  în  proporţie  de  105,4  la  sută.  Tot   regionale  nr.  37.  Pînă  acum  aici  s-a  acumulat  o  bună  ex­  In  prezent,  unui  specialist  cu   pre­
            bune  în  ceea  ce  priveşte  educarea  mem­  de  întărirea  disciplinei  în  cadrul  colec­  în  această  perioadă  s-au  realizat  eco­  perienţă  în  organizarea  şi  desfăşurarea  întrecerii.  Dovadă   In  această  privinţă,  din  comuna  Apoldul  de  Sus  pot  fi   gătire  superioară  îi  revin  în  medie  mai
            brilor  şi  candidaţilor  de  partid  şi  întă­  tivului  unde  lucrează,  tov.  Otto  Kalath   nomii  (a  preţul  de  cost  în  valoare  de   este  şi  faptul  că  (a  sfîrşitul  anului  1962  comuna  Cervi  Bă-   date  multe  exemple.  La  acţiunile  de  înfrumuseţare  îşi  aduc   puţin  de  800  ha  teren  agricol  faţă  de
            rirea  disciplinei  este  repartizarea  de  sar­  răspunde  de  activitatea  gazetei  de  pere­  peste  t.400.000  lei.  căinţi,  care  face  parte  din  această  circumscripţie  a  lost   aportul  majoritatea  cetăţenilor.  aproape  12.500  ha  în  anul  1938.   In
            cini  concrete  si  controlarea  sistematică   te  din  cadrul  sectorului  ctc.  Insufleţitorîi  întregului  colectiv  sînt   declarată  fruntaşă  pe  raion.  Aceasta  a  constituit  un  imbold   Încă  de  la  începutul  anului,  sesiunea  a  IlI-a  a  sfatului   fiecare  gospodărie   agricolă   colectivă
            a  îndeplinirii  lor.               A lţi  membri  de  partid  ca  tov.   Sc-   comuniştii  Constantin  Flcşcan,   Sevas-   în  munca  de  viitor.           popular  comvinal  a  dezbătut  planul  de  lucrări  gospodă­  există  cel  puţin  un  specialist  cu  stu­
              Repartizarea  de  sarcini  concrete   se   vastlan  Dogaru  au  sarcini  în  cadrul  or­  tian  Dogaru  şi  alţii  care  conduc  cu  pri­  Prima  jumătate  a  anului  1964  s-a  încheiat  cu  realizări   reşti  şi  de  înfrumuseţare.  El  a  trezit  un  viu  interes  în  rîn­  dii  superioare,  Iar  în  gospodăriile  agri­
            face  în  mod  judicios.  Biroul  organiza­  ganizaţiilor  de  sindicat  şi  U.T.M.  In  re­  cepere  munca,  constituie  exemple  dem­  Importante.  S-au  făcut  lucrări  a  căror  valoare  se  ridică  la   dul  deputaţilor,  care  s-au  angajat  cu  acest  prilej  să  depună   cole  de  stat  citc  4-7.
            ţiei  de  bază,  atunci  cînd   repartizează   partizarea  sarcinilor  nu  s-a  scăpat  din   ne  de  urmat  în  lupta  pentru  îndeplini­  peste  250.000  lei.  Printre  lucrările  executate  amintim  re­  eforturi  pentru  mobilizarea  locuitorilor  comunei  la  în­  In  anul  şcolar  1963— 1964  au  funcţio­
            membrilor  şi  candidaţilor  de  partid  o   vedere  nici  munca  culturală.  Unor  mem­  rea  planului  şi  a  angajamentelor  luate                        făptuirea  lucrărilor.  Atenţie  deosebită  s-a  acordat  şi  mo­  nat  5  institute  de  învăţămînt  superior
            sarcină  ţine  scama  de  mai  multe  criterii.   bri  de  partid  cum  sînt  tov.  Victor  Ga-   în  întrecerea  socialistă.  pararea  şi  întreţinerea  a  21  km  drumuri,  plantarea  unui   bilizării  femeilor.  agricol  cu  16  facultăţi  urmate  de  8.780
            Se  au  în  vedere  aptitudinile  fiecărui  to­  icr  şi  Ioan  Pîrvu  li  s-au  încredinţat  sar­  La  rezultatele  bune  obţinute  o  con­  număr  de  1.000  pomi  ornamentali  pe  străzile  satelor,  pres­  Pentru  buna  organizare  şi  desfăşurate  a  lucrărilor,  co­  studenţi.
            varăş,  condiţiile  în  care  îşi  duce  acti­  cini  cu  privire  la  îmbunătăţirea  activi­  tribuţie  importanta  şi-a  adus-o   biroul   tarea  de  muncă  necalificată  la  construcţia  dispensarului  me­  Alături  de  ingineri,   în   agricultura
             vitatea  la  locul  de  munca,  nivelul   de   tăţii  brigăzii  artistice  de  agitaţie,   de   organizaţiei  de  bază  P.M.R.  care  a  ştiut   dical  din  Blandiana  şi  a  căminului  cultural   din   Aurel   mitetul  executiv  al  sfatului  popular  comunal  a  format  un   noastră  lucrează  peste  30.000  cadre  teh­
             pregătire  politică  şi  profesională.  atragerea  unui  număr  mai  mare  de  oa­  să-şi  organizeze  astfel  munca,  îneît  de   Vlaicu,  curăţarea  a  1.000  ha  păşune  şi  altele.  colectiv  din  deputaţi,  căruia  i  s-a  încredinţat  această  sar­  nice  cu  studii  medii  şi  65.000  de  trac-
              Organizaţia  de  partid  din  sectorul  de   meni  ai  muncii  la  activitatea  cullur.nl-   fiecare  dată  în  centrul   preocupărilor   In  acelaşi  timp  sfaturile  populare  au  pus  accent  şi   pe   cină.  In  acelaşi  timp,  colectivul  a  ţinut  şi  evidenţa  lucră­  torîşti-mccanizatori.  Unui  tehnician  a-
                                                                                                                                                                                                                            gricol  ii  revin  astăzi  în  medic  490  ha
             investiţii  de  la  E.  M.  Petrila  este^ pu­  artistică.          sale  să  stea  problemele  esenţiale   ale   ridicarea  aspectului  gospodăresc  al  satelor.  Cetăţenii  au   rilor,  urmărind  felul  cum  sînt  executate.  teren  agricol,  de  13  ori  mai  puţin  dc­
             ternică.  Numai  anul  acesta  ca  s-a  întă­  S-a  dat  ca  sarcină  unor  candidaţi  de   producţiei,  ale  muncii  politice,  punind   fost  mobilizaţi  la  repararea  şi  zugrăvirea  faţadelor  la  case,   Avînd  sprijinul  deputatelor  din  comună,  al  comisiei  de
             rit  cu  peste  20  membri  şi  candidaţi  de                                                                                                               femei,  s-a  mobilizat  un  marc  număr  do  cetăţeni  la  ame­  cît  în  anul  1938.
                                               partid  printre  care  se  numără  tov.  N i-   totodată  accentul  principal  pe  educarea   alinierea  şi  înlocuirea  gardurilor  nccorcspunzătonre,  des­                 Pentru  ridicarea  nivelului  de  cunoş­
             partid.  O  atenţie  deosebită  se  acordă                          comuniştilor,  pe  întărirea  disciplinei  şi   fundarea  şi  curăţarea  şanţurilor,  menţinerea  curăţeniei  în   najarea  de  spaţii  verzi  în  faţa  sediilor  G.A.S.  şi  G.A.C.   tinţe  agrozootehnice  a  ţăranilor  colec­
             educării  candidaţilor  şi  noilor  membri   colac  Man  şi  Ioan  Cioica  de  a  pregăti              sate  ctc.  Asemenea  lucrări  s-au  făcut  mai  ales  la  Aurel   pe  o  suprafaţă  de  600  in p.  Aici  au  participat  peste  960   tivişti  şi  a  lucrătorilor  din  gospodă­
             de  partid  pentru  a  se  ridica  Ia  nivelul   şi  prezenta  recenzii  asupra  unor  cărţi.  a  răspunderii  pentru  înfăptuirea  sarcini­                cetăţeni.                                         riile  de  stat  şi  staţiunile  de  maşini  şi
             cerut  de  calitatea  de  comunist.  Celor   La  repartizarea  sarcinilor  s-a  avut  în   lor  ce  le  revin.  Vlaicu,  Şibot  şi  Balomir.                 De  asemenea,  s-au  reparat  şt  întreţinut  şanţurile  pe  2   tractoare,  s-a  organizat   învăţămîntul
             mai  buni  membri  de  partid,  cu  experi­  vedere  să  se  înlăture  aglomerarea  unor  P.  UNGUREANU  Succesele  obţinute  au  fost  posibile  datorită  faptului  că   km.  Pe  străzi  şi  în  zonele  verzi  s-au  plantat  370  pomi  fruc­  agrotehnic  de  masă  cu  o  durată   de
                                                                                                                    în  activitatea  noastră  de  deputaţi  am  căutat  să  facem  cu­                                      trei  ani.  Anul  trecut,  la  aceste  cursuri,
                                                                                                                    noscute  acţiunile  propuse  în  plan,  să  atragem  cît  mai  mulţi   tiferi,  410  arbori  ornamentali,  120  trandafiri,  5.000  buc.   care  se  desfăşoară  în  lunile  de  iarnă,
                                                                                                                    cetăţeni  la  înfăptuirea  lor.                      flori.                                            au  participat  aproape  un  milion   do
                                                                                                                                             SAFTA  MAR1Ş                                        LA7.AR  FELICIA           colectivişti  şi  muncitori  din  unităţile
                                                                                                                                    deputată  în  circumscripţia  electorală             deputată  în  circumscripţia  electorală   agricole  de  stat.
                                                                                                                                        regională  nr.  37  —  Oraştic                          nr.  45  regională  Sebeş                        (Agerpres)

                                                                                                     itl








                                                                                                   C o n s tr u ită  şi m o ­
                                                                                                 d e r n iz a tă   in   anii   Obţinerea  unor  producţii  vegetale  tot   producţiile  realizate.  De  aceea,  ci   se  zilelor  muncă  necesare  pentru  realiza­  buirea  suplimentară  s-a  aplicat  şî  la  cul­
                                                                                                 r e g i m u l u i    d e    d e ­  mai  ridicate  este  determinată  în  marc   străduiesc  să  efectueze  toate lucrările  rea  acesteia.  De  asemenea,  în  adunarea   tura  tutunului  unde  producţia  planifi­
                                                                                                 m o c r a ţ i e   p o p u la r ă ,   măsură  nu  numai  de  fertilitatea  terenu­  la  timp  şi  de  bună  calitate.  In  cursul   generală  cînd  s-au  aprobat  sarcinile  de   cată  la  hectar  a  fost  depăşită  cu  555  de
                                                                                                 u z in a   d e   s e m i c o c s
                                                                                                                    lui  ci  şi  de  priceperea   şi  hărnicia  cu   anului  trecut  (a  G.A.C.  din  Gîrbova  s-a   producţie  pe  brigăzi  şi  echipe  s-a  stabi­  kg.  ca  urmare  a  folosirii  unui  răsad  co­
                                                                                                 d in   C ă la n   e s te   o    care  muncesc  oamenii.  Toate  lucrările   făcut  o  organizare  judicioasă  a  muncii.   lit  ca  40  la  sută  dîn  depăşirea  de  pro­  respunzător  plantat  la  timp  şi  îngrijit
                                                                                                 v e r i g ă   im p o r ta n tă
                                                                                                                    de  pregătire  a  patului  germinativ;  se­  Astfel,  terenul  s-a  repartizat  pe-brigăzi   ducţie  la  culturile  de  porumb  şt  carton   ■ în  hune  condiţiuni,  prin  aplicarea  a  4
                                                                                                 în   p r o c e s u l   d e  p r o ­  mănat,  îngrijire  a  culturilor  şi  recoltat   şi  echipe.  S-a  ţinut  apoi  seama  ca  în   şi  50  la  sută  la  plantele  tehnice  să  se  îm­  praşilc.
                                                                                                 d u c e r e   a  f o n t e i.
                                                                                                                    trebuie  efectuate  la  timp  şi  la  un  nivel   funcţie  de  fertilitatea  terenului  să   se  partă  membrilor  colectivişti.  Avînd  în   In  felul  acesta  faţă  de  500.000  Ici  pla­
                                                                                                                    agrotehnic   corespunzător.   Realizarea   stabilească  producţii  diferenţiate   de la  vedere  acest  lucru  colectiviştii  de  aici   nificaţi  a  se  obţine  de  !a  cultura  tutu­
                                                                                                                    acestui  obiectiv  este  pe  deplin  posibilă   o  tarla  la  alta.  Pămîntul,  mijloacele  de   au  depus  o  muncă  intensă  pentru  do-   nului  s-au  realizat  1.136.000  lei.  Din  de­
                                                                                                                    atunci  cînd  întreaga  masă  de  colecti­  muncă  precum  şi  utilajele  necesare  au   bîndirca  unor  rezultate   cît  mai  bune.   păşire,  50  la  suta  s-a  distribuit  colecti­
                                                                                                                    vişti  participă  activ  la  munca  şi  bine­  fost  date  în  folosinţă  brigăzilor.  S-a  ur­  Şi,  într-adevăr,  producţia  planificată  de   viştilor  ca  retribuire  suplimentară,  con­
                                                                                                                    înţeles  în  perioadele  necesare.   Pentru   mărit  pe  cît  posibil  ca  brigăzile  şi  echi­  1.800  kg.  porumb  boabe  la  hectar  a  fost   form  producţiilor  obţinute  de  către  fie­
                                                                                                                    antrenarea  lor,  ca  o  formă  deosebit  de   pele  să  aibă  condiţii  de  muncă  egale,  te­  depăşită  pe  întreaga  gospodărie  în  me­  care  echipă  în  parte.  Realizarea  în  bune
                                                                                                                    eficace  s-a  dovedit  a  fi  aplicarea  siste­  ren  asemănător  din  punct  de  vedere  al   die  cu  oeste  800  kg.  la  ha.  Din  depăşire   cotrdiţiunî  a  aplicării  retribuirii  s-a  da­
                                                                                                                    matică  a  retribuţiei  suplimentare  pen­  fertilităţii,  aceeaşi  structură  a  culturi­  fiecare  brigadă  a  prim it  produse,  drept   torat  şi  faptului  ca  tot  timpul  s-a  ţinut
                                                                                                                    tru  depăşirea  producţiei.   Călăuzit  de   lor,  să  folosească  aceleaşi  cantităţi  de   retribuire  suplimentară,  proporţional  cu   o  evidenţă  precisă  a  lucrărilor  realizate
                                                                                                                    acest  principiu,  consiliul  de  conducere   îngrăşăminte  ctc.  Totodată  s-a  acordat   producţiile  realizate,  cantităţile  ic  reies   de  căwc  fiecare  colectivist,  cu  scopul  ca
                                                                                                                    al  gospodăriei  colective   din  Gîrbova,   atenţie  şi  planificării  producţiei  ca  şi  a  din  tabelul  alăturat:  apoi  răsplata  să  se  poată  face  în  funepe
                                                                                                                    raionul  Sebeş,  a  trecut  cu  cîţiva  ani  în                                                        de  numărul  de  zile  muncă  efectuate  de
                                                                                                                    urmă  la  punerea  în  practică  a  sistemu­                                                           către  fiecare  colectivist.
                                                                                                                    lui  de  retribuire  suplimentară  pentru   Nr. brîg.  Suprafaţa   Depăşirea  de  producţie   Lucrări    Colectiviştii  dîn  Gîrbova  au  ţinut  sca­
                                                                                                                    depăşirea  producţiei  planificate.  Rezul­     in  ha      In  kg  ştlulcţl  la  Ita  de  întreţinere  ma  de  faptul  că  pentru  depăşirea  pro­
                                                                                                                    tatele  dobîndite  au  fost  bune.  An  de  an                                    3  prnşitu  mecanice   ducţiilor  planificate  un  rol  de  scamă  îl
                                                                                                                    gospodăria  de  aici  s-a  dezvoltat  şi  în­
                                                          vin                                                       tărit  atît  din  punct  de  vedere  econo­  .  I  57            30.248           3    ,,   manuale    arc  mecanizarea  lucrărilor.  Pentru  acea-
                                                                                                                                                                                                                           la  în  cursul  anilor  trecuţi  între  brigă­
                                                                                                                                           Paralel
                                                                                                                              organizatoric.
                                                                                                                    mic  cît  şi
                                                                                                                                                  cu
                                                                                           e
                                                                                                                    aceasta  a  crescut  simţitor  şi  nivelul  de   II  57          25.915           3    ,,   mecanico   zile  de  cîmp  ale  G.A.C.  şi  brigada  de
                                                                                                                                                                                                                           tracfi-arc  de  la  S.M.T,  Miercurea  a  exis­
                  In  tabăra  nr.  12  de  la  Bîrcca   îşi   o  ploaie.  Atunci,  cei  care  au  ridicat   tor  (Trustul  nr.  5  Braşov).  Se  pune  în­  trai  al  colectiviştilor.                3    ,,  manuale     tat  o  suinsa  colaborare  fapt  cc  a  făcut
                petrec  o  bună  parte  din  timpul  lor   construcţiile  respective  şi-au  dat   în   trebarea;  nu  s-a  făcut  oare  rccepţio-   O  întrebare  apare  în  mod  firesc.  Cum       3    ,,  mecanico    ca  toate  lucrările  să  se  efectueze  la  timp
                liber  peste  600  de  muncitori   de   la   petec.  Ploaia  a  pătruns  prin  acoperiş   narea  acestor  lucrări?  De  ce  s-au  „în ­  a  influenţat  retribuţia  suplimentara  asu­  HI  57  J 8.881  3   ,,  manuale  şi  la  un  nivel  agrotehnic  superior.
                I.C.S.  Hunedoara.  Cu  un  an  în  urmă,   şi  tavan  făcîml  sala  numai  un  lac  de   chis  ochii"  în  faţa  unor  deficienţe  atît   pra  cointeresării  colectiviştilor  în  obţi­                    Prin  aplicarea  retribuţiei  suplimentare
                tinerii  (cea  mai  mare  parte  din  mun­  apă.  Operatorul  Ivan   Ştefan  a  fost  de  grave?  La  rîndul  lor,  conducerea   nerea  de  producţii  sporite ?                       2      mecanice     G.A.C.  din  Gîrbova  a  reuşit  să  obţină
                citori  sînt  tineri)  aveau  la  dispoziţie                     tehnieo-administrativă  şi  comitetul  sin­  La  întrebarea  respectivă,  vom  răspun­  IV  57      10.8'JS           2   ,,  manuale     rezultate  bune   în  sporirea  producţiei
                un  club,  cu  o  bogată  bibliotecă  şi  o                       dicatului  de  la  I.C.S.  Hunedoara   se   de  în  cele  cc  urmează.  La  G.A.C.  din                                                  vegetale.  Măsurile  luate  în  acest  an  pen­
                baie.  La  club,  se  organizau  numeroa­  N O T A                „spală"  pe  mîini  spunînd  că  nu  e  de   Gîrbova  s-a  Introdus  principiul  retribu­                                                tru  practicarea  în  continuare  a  retribu­
                se  activităţi  cultural-artisticc,  la  care                     competenţa  lor.                  ţiei  suplimentare  pentru  producţia  ob­  Din  cele  prezentate  se  poate  consta­  învăţăminte  preţioase,   întrucît   pînă   irii  suplimentare  prin  acordarea  a  40  la
                tinerii  participau  cu  mult  interes.                             In  timp  ce  toţi  se  feresc  sâ-şi  re­  ţinută  întrucît  au  fost  cazuri  cînd  mem­  ta  că  atunci  cînd  nu  se  aplică  praşilelc   acum  pe  roate  cele  327  hectare  cu  po­  sută  dîn  depăşirea  producţiei  la  porumb
                                                 nevoit  să  scoată  aparatele  de  proiec­  cunoască  vina...  în  sala  clubului  con­
                  lată  insă  că  într-o  bună  zi,  pentru                                                         bri  din  unele  brigăzi  de  cîmp,  în  goa­  la  timp  şi  îiur-un  număr  corespunzător   rumb  s-au  aplicat  3  prăşite  mecanice  şî   şi  cartofi  şi  50  la  sută  la  tutun  şi  sfecla
                extinderea  fabricii  de  materiale   de   ţie  la...  soare  să  le  usuce.  tinuă  să  plouă.  Noi  o  spunem  răspi­  nă  după  zile  muncă,  efectuau  lucrări   producţia  şi  respectiv  retribuirea  supli­  de  zahăr  se  vor  realiza  conform  preve­
                                                  Cît  priveşte  vizionarea  spectacolelor
                construcţii  de  la  Bîrcea  a  fose  necesar   de  film  (chiar  pe  timp  frumos),  este   cat;  vina  este  şi  a  unora  şi  a  altora.   de  slabă  calitate  şi  obţineau  astfel  pro­  mentară  sînt  influenţate  în  mod  negativ   3  manuale.   In  cursul  anului  trecut  la   derilor.
                să  se  demoleze,  mai  întri  clubul  şi  apoi   sub  orice  critică.  Din   cauză  că  s-a   Sesizările  celor  600  de  tineri  din  tabă­  ducţii  sub  posibilităţi.  In  schimb,  la  îm­  (cazul  brigăzii  a  IV-a).  De  fapt  alei  tre­  gospodăria  colectivă  din  Gîrbova  retri­  Ing.  A.  POTOPEA
                baia,  Conducerea  fabricii  s-a  angajat   „omis*  instalaţia  electrică,   curentul   ra  nr.  12  Bîrcea,  sînt  întemeiate.  Aşa   părţirea  veniturilor  ci  primeau  răsplată   buie  să  amintim  că  nici  densitatea  plan­
                atunci  că  va  construi  un  alt  club,  tot   este  adus  pe  un  cablu  improvizat,  cre-   stînd  lucrurile,  vinovaţii  sînt  obligaţi   mai  marc  ca  alţi  colectivişti  care  în
                în  incinta  taberei.  Pînă  la  urmă,  ce-i   înd  multe  neajunsuri.  să  ia  măsuri  urgente  pentru  rezolva­  condiţii  asemănătoare  realizau  producţii   telor  Ia  hectar  nu  s-a  realizat  conform
                drept,  după  mai  bine  de  un  an,  a  fost   Întrebată  de  ce  calitatea  lucrărilor   rea  acestor  cerinţe  pe  deplin  justifi­  mai  mari  şi  cu  un  consum  scăzut  de   gradului  de  fertilitate  a  solului.   Ea  a
                                                                                  cate.
                construit  un  club  nou,  o  sală  pentru   la  club  sînt  necorespunzătoare,  con­               zile  munca.  Iată  de  ce,  pentru  înlătu­  fost  de  numai  25.000  de  plante  la  hec­
                cinematograf  şi  baie.  Totul  a   fost                                  AUGUST1N  FECHETE          rarea  acestui  neajuns  s-a  stabilit  intro­  tar,  faţă  de  35.000  cîte  aveau  realizate
                                                 ducerea  Fabricii  de  materiale  pentru   membru  a!  Comitetului   ducerea  retribuirii  suplimentare.  Colec­                                                          V . V,  k-i-jwgfuY  ţ.Jt   V Tn
                bine  pînă  cînd  într-o  noapte  a  început  construcţii  Bîrcea  dă  vina  pe  construc-  regional  U.T.M,  Hunedoara  tiviştii  de  aici  s-au  convins  pe  parcurs   în  medie  celelalte  brigăzi.  Din  această
                                                                                                                     că  veniturile  lor  cresc  proporţional  cu  stare  de  lucruri  toţi  colectiviştii  au  tras
                                                                                                                                                                                                                          t  -  •1\ ~ x & l-Fa »-•  t . r  Sbii,
                 Neasemuit  e  spectacolul  muncii  de   inumane,  oamenii  erau  siliţi  sa  plămă­  principa!  Florean  Juren  sau  maistrul   sută;  1963;  400  la  sută.  Rebut,  1960:   atîţia  anî,  unii  dintre  noi  mai  dăm  do­
               pe  platformele  oţelăriilor   Condeiul   dească  oţelul  pentru  cartuşele  cu  care   de  schimb  Nicolae  Avramescu.  Omul         vadă  de  delăsare.  Doar  ne  numîm  oa­
               rămîne  de  molie  ori  tributar  vajnici­  erau  sfîrtccaţi  părinţii  şi  fraţii  lor.  fără  calificare  e  azi  prini-topitorul   13,1  la  sută,  1963:  3,98  la  sută ..  menii  Hunedoarei  şi  nu-i  frumos.  Dacă
               lor  oţelvri,  acestor  oameni   care   in   Anul  care  a  pus  în  mina  clasei  mun­  Florean   Haiduc,   Teodor   Lupaşcu,   —  In  încheiere  trecem  şi  aprecierea,  ne  gîndim  numai  la  plan,  în  grija  cui
               lupta  cu  locul  au  prins  să  se  inacacă   citoare  principalele  mijloace  de  pro­  Glieorghc  Cordoneanu  sau  Vasile  Sol-   —  Trecem.  Deci.  calitativ,  oţeluri­  lăsăm  întreţinerea  cuptorului?  Schim­
               cu  timpul,  care  dirijîr.d  răsuflarea  de
                                                 ducţie  a  readus  la  viaţă  şi  unicul  cup­  can  şi  Ştefan  Rahotă  care  după  orele   le  de  rulmenţi  produse  la  C.  S.  Hune­  bul  I  îl  lasă  schimbului  II,  schimbul  II
               loc  dîn  inima  colosului  încins,  pun                                                                                              celuilalt  şi  aşa  mai  departe.  Aşa  am
               trainice  cărămizi  la  temelia   viitoru­  tor  al  oţclăriei  electrice.  Oamenii  cu-  de  muncă  sînt  elevi  ai  şcolii  de  maiş-  doara  ocupă  locul  II  în  lume...  ajuns  ca  azum  să  reziste  numai  la  33
               lui.
                                                                                                                                                     de  şarje.  Ce  adăugăm   Ia  cele  2.422
                 Pe  platformele  oţelăriilor  hnnedorc-                                                                                             tone  date  în  plus  în  primul  semestru?
               nc  se  îm i In esc  sute  de  asemenea  oa­                                                                                          8  tone?  Nu,  tovarăşi.  Cu  asemenea  re­
               meni,  Măreţia  muncii  lor  nu  poate  li                                                                                            zultate  nu  ne  putem  alătura  celor  de
               redată  prin  vorbe,  iar  entuziasmul, acel                                                                                          la  O.S.M.  I  şi  11.  Trebuie  să  ne  aju­
               ciocoi  viu  al  strădaniei,  răzbate  prin                                                                                           tăm  unii  pe  alţii,  să  mergem  uniţi  în
               halele  mari  de  la  un  capăt  la  altul.  El                                                                                       muncă.
               se  concretizează  prin  tone  de  Oţel  mai                                                                                            Au  vorbit  mulţi.  Au  analizat  pro­
               mult.  mai  bun                   noşteau  prea  puţin  tehnologia  elabo­  ti*î.  Cadre  calificate  stăpîncsc  agrega­  Cîtcva  cifre  caic  vorbesc  de  la  sine.   blemele  pe  îndelete.  Nu  s-a  încheiat
                 Nu  vom  vorbi  despre  frumuseţea   rării,  dar  se  străduiau,  erau  dornici  de   te  puternice  scoţînd  din  pîntecclc  lor   O  apreciere  ale  cărei  comentarii  sînt   proces  verbal  In  şedinţa  din  acea  di­
                muncii  topitorilor  de  la  cuptoarele   înfăptuiri  mari.  Oţelul  produs  era  fo­  metal  superior.  de  prisos.  In  toate  însă  c  materializa­  mineaţă,  dar  oamenii  au  luat  o  liotă-
                Martin,  ci  vom  face  cunoştinţă  cu  oa­  losit  în  combinat  pentru  turnarea  di­                                              rîre  comună.
                menii  şi  oţelurile  speciale  ale  oţclăriei   feritelor  piese.  Anii  treceau  şi  o  dată   Locul  II  în  lume  tă  munca  acelora  care  au  crescut  aici,   Şedinţa  de  pe  platforma  cuptorului
                electrice.                       cu  ei  oamenii  creşteau,  se  maturizau                         la  Hunedoara.                    V  a  fost  oportună.  Şi  aşa  se  proce­
                                                 prolesional.   La  jumătatea   primului
                 O  apăsare  de  buton  şi  cuptorul  uriaş                                                                                          dează  ori  de  cîte  ori  se  ivesc  probleme
                a  prins  să  se  încline.  Topitorii  urmă   plan  cincinal,   oţelarii  raportau  pro­  Intr-un  birou  al  serviciului  C.T.C.    noi.  Comuniştii   intervin  operativ  şi
                                                                                               doi  oţelari  calculează,  Fără  proces verbal
                iese  calm  mişcarea  lentă   a  colosului   ducţia  lor  de  vîrf.  La  cîţiva  ani,  în   dîn  combinat                            rezultatele  nu  întîrzîc.  Topitorii  oţc-
                de  foc  ce-şi  varsă  metalul  încandesccm   1957,  pe  platforma  oţclăriei,  construc­  notează,  iar  calculează.  Unul  c  ing.   lărîci  electrice,  cei  care  trim it  în  ţară
                                                                                                                     Şedinţa  s-a  deschis  acolo,  pe  platlor-
                în  oala  imensă  împrejmuită  cu  jerbe   torii  an  prins  să  contureze  două  mari   Glieorghc  Niţa,  şeful  serviciului  C.T.C,   nia  cuptorului  V,  într-o  încăpere  în   oţeluri  speciale,  stau  mereu  de  veghe
                de  sântei.  Totul  pare  fantastic.  Fan   cuptoare  electrice.  Fiecare  întrecea  de            care  căldura  dogoritoare  a  adunat  pe   muncii  lor.  Prin  strădania  lor,  a  în­
                tasiic  pentru  privitorul  nerieprins  cu   patru  ori  capacitatea  cuptorului  de  5   iar  celălalt,  Ştefan  Conica,  Inginer   tregului  colectiv,  prin  disciplina  teh­
                                                 tone.  Cu  un  an  mai  târziu  inginerii  şi                     Icţele  oamenilor  broboane  de  sudoare.
                măreţia  ace tei  munci,  dar  nu  pentru                         principal  la  control.  Amîndoi  au  cu­  Au  venit  oţelari  din  toate  schimburile.   nologică,  prin  îmbunătăţirea  metodelor
                Gheorghe  Fur.uiu  $,iu  Florean  Haiduc,   topitorii  încercau   emoţia   primelor   noscut  dogoarea  de  foc  a  cuptoarelor      de  elaborare,  oamenii  oţelarîci  electri­
                                                 nuri  şarje.                                                      Durabilitatea  zidăriei  refractare  a  cup­
                pentru  Gheorghe  Popcscu  sau  Marin                             oţclăriei  electrice,  amîndoi  le-au  con­  torului  ridica  probleme.  Şeful  secţiei,   ce  au  redus  rebutul  în  ultim ii  patru
                                                   De  atunci,  oţelăria  electrică  a  fosi                                                         anî  de  Ia  6,C5  la  sulă  la  2,20  la  sută.
                lordachc,  pentru  cei  ce  zi   şi  noapte   o  adevărată  pepinieră  de  cadre.   Azi,   dus  spre  un  drum  ascendent.  ing.  Ion  Ibincccnu  şi  secretarul  orga   Pentru  calitatea  oţelului  ci  luptă  me­
                dau  viaţă  rîurilor  de  metal.  oameni  cu  înaltă  calificare   dirijează   —  Notează.  Dinamica  creşterii  pro   nizaţici  de  partid  din  oţelăria  electri­  reu.  Infruntînd  dogoarea  cuptoarelor,
                                                                                                                   că  au  vorbit  oamenilor   pe  îndelete
                  începuturile  oţclăriei  electrice   co   plămădirea  oţelurilor  speciale  cc  por   ducţici  oţelurilor  de  rulmenţi.  1961  :   îuvingîml  greul  ce  se  mai  iveşte,  ci
                                                                                                                   Două  ore  au  discutat  oţelarii.   N-au
                incid  cu  anii  cînd   cizma  fascistă  a   nesc  apoi  spre   uzinele  constructoare   125  la  sută,  1963:  6S0  la  sută.  Rebut,   ascuns  lipsurile  :  dirijează  cu  maturitate  clocotul  de  foc
                prins  să  bată  pe  cjldarimui  ţârii  Ko   Jc  maşini  din  ţară,  a  căror  faimă  a   1960:  15,70  la  sută,  1963:  2,C7  la  su­  al  metalului,  înscriind  cu   fiecare  zi
                                                                                                                     —  E  datoria  fiecăruia   să   lucreze   fapte  tot  mai  frumoase  în  cronica  de
                mîneşti.  Puţinul  cît  îl  fabrica  era  des­  trecut  hotarele  ţârii.  Omul  5  sau  omul   tă.  Mai  departe.  Oţel  silicios  pentru   cum  se  cuvine  —  spunea  macaragiul   azi  a  Hunedoarei.
                tinat  producţiei  de  război.  In  condiţii  4,  topitorul  II  sau  I,  e  azi  maistrul  industria  electrotehnică:  1961:  142  la  Constantin  Creţu.  Nu  e  bine  că,  după  LUCIA  LIC IU  SA  Pil  C U M IN TE !
                                                                                                                                                                                                                               Foto:  N.  MOLDOVEANU
   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89