Page 86 - 1964-07

PR O IBTAR I o IN TO M E M f iU F 'J S IJ IV A I
PSecarea delegaţiei guvernamentale
mul sudalmiiis Luni dimineaţa a părăsit Capitala. în- ună cu delegaţia a plecat un grup dc Miniştri, de membri ai Consiliului de

a î i P. Romîne în Franţa

consilieri şi experţi.
dreptindu-se spre Paris, delegaţia guver­
unor instituţii centrale, reprezentanţi ai
namentală
romînă, condusă
La plecare, pc aeroportul Băneasa, de­
dc Ion
Ministerului Afacerilor Ex­
conducerii
Gheorghc Maurcr, preşedintele Consili­ legaţia a lort condusă dc tovarăşii stat şi ai guvernului, conducători aî
ului dc Miniştri al R. P. Romîne, înso­ Gheorghc Apostol, Lmil Bodnărnş, Pe­ terne şi alte persoane oficiale.
ţit dc vicepreşedintele Consiliului dc M i­ tic Borilă, C hiui Stoica, Alexandru Au fost dc faţă Jcan-Francois Noi viile,
niştri, Alexandru Bîrlădeanu, şi dc mi-, Drăghici, Alexandru Moghioroş, Lcon- însărcinat cu afaceri ad-interim al Fran­
nistru! afacerilor externe, Corneliu Mă- tin Sălăjan, Ştefan Voitcc, Mihai Dalca, ţei in R. P. Romina, şi membri ai am­
ucscu, care la invitaţia guvernului fran­ di! Gheorghc Gaston Marin şi Gogu Ră- basadei.
cez va face o vizită in Franţa. împre­ dulcsv.i, vicepreşedinţi ai Consiliului de (Agerpres)
SOSIREA LA P A R I S
Lucrările agricole de vară Mircca Moarcăş, transmite : Louis Joxe trec in revistă garda de cucerit titlu ri dc nobleţe in civilizaţia
Ion Gheorghc Maurer împreună cu
PARIS 27 Trimisul special Agerpres,
Parts care, dc-a lungul secolelor, jI-3
Delegaţia guvernamentală a Repu­
Oaspeţii romîni sînt conduşi în salo­
Este intr-adevăr o excelentă ocazie
i i — ni ■— n r l’ i r ,w i " i mmm blicii Populare Romîne condusă dc Ion onoare. mondială.
Gheorghc Maurcr, preşedintele Consi­ nul dc onoare al aeroportului Orly. pcdtru a adresa guvernului şi poporului
liului de Miniştri, însoţit dc vicepreşe­ Primul ministru interimar al Franţei, francez un salut călduros şi urările de
Să fie urgentat treierişul dintele Consiliului de Miniştri, Ale­ Louis Joxc, adresează înalţilor oaspeţi prosperitate şi dc pace cc i Ic trimite
romîni un ctivînt de bun-venit.
xandru Bîrlădeanu şi de ministrul afa­
guvernul şi poporul romîn.
cerilor externe, Corneliu Mănescu, caic Domnule Preşedinte, Am venit în ţara dumnevoastră în­
intre 27 iulie şi 3 august face o vizită Sînt fericit să vă salut în numele gu­ sufleţiţi dc spiritul prieteniei tradiţio­
In numeroase unităţi agricole din re­ de ce ritmul de treieriş este nccorcspun- în Franţa la invitaţia guvernului fran­ nale dintre cele două popoare ale noas­
vernului Republicii în momentul sosi­
giunea noastră recoltatul t cerealelor p.t- zător. Un alt neajuns constă şi în fap­ cez, a sosit luni la amiază la Paris, rii dv. în Franţa. Ne exprimăm satis­ tre şi sîntem încredinţaţi că aceasta
ioase s-a terminat sau este pe sfîrşile. tul că batozele nu sînt deservite de un cu un avion special. facţia să primim la Paris, ca răspuns la vizită, care s-a concretizat prin acor­
Pe mari suprafeţe, acolo unde nu s-a pu­ număr suficient dc colectivişti din care La sosire, pe aeroportul Orly, dea­ dul guvernelor noastre, va contribui să
tut lucra cu combinele, secerişul s-a cauză alimentarea lor cu snopi iui sc face supra căruia sînt arborate drapelele dc invitaţia noastră, pc preşedintele Consi­ siringă şi mai mult bunele relaţii care
liului de Miniştri al Romînicî şi pc ce­
executat manual, urmînd a sc face treie­ uniform. stat ale R.P. Romîne şi Franţei, dele­ există între ţările noastre.
ratul. Se constată însă că în uncie gos­ Şi la G.A.C. din Aurel Vhicu numea gaţia guvernamentală romînă a fost tn- lelalte personalităţi caic îl însoţesc şi Dorinţa guvernelor noastre dc a pro­
podării colective deşi recoltatul s-a ter­ dc stringere a cerealelor păioasc s-a lîmpinată dc Louis Joxc, prim-ministru in primul rînd domnul Bîrlădeanu, vice­ mova şi dezvolta relaţiile noastre con­
preşedinte al Consiliului, şi domnul Mă­
minat nu s-a trecut încă la treierat. Mai terminat. Aici au fost recoltate manual interimar, în timpul lipsei din Fran­ stituie o premisă pentru avîntul cola­
mult chiar, acolo unde lucrarea amin­ 250 dc hectare. De pe această suprafaţă ţa a primului ministru Georgcs Pom- nescu. ministrul afacerilor externe. borării franco-romînc.
Călătoria pc care o veţi face, domnule
tită a început, numea nu este suficient urma ca cerealele să fie strînsc şî să pidou, Michcl Habib-Delonclc, secretar preşedinte, reînnoieşte, după multe vici­ Aşteptăm cu interes întrevederile şî
de bine organizată. Astfel, la G.A.C. din înceapă treieratul paralel cu recoltări­ dc stat la Ministerul Afacerilor Ex­ vizitele caic ne vor permite să proce­
Orăştic cu toate că cele două batoze le. Pînă acum iui s-a făcut însă nimic. terne, Picrrc Siraud, şeful protocolului, situdini, adînci transformări şi o lungă dăm la un schimb dc păreri cu eminen­
întrerupere, o veche tradiţie —, aceea a
existente atei au fost puse în funcţiune, Nici una din cele 2 arii dc treier pre­ Jcan Louis Pous, ambasadorul extraor­ prieteniei franco-romînc. tele personalităţi ale guvernului dum­
ele iui sînt încă folosite la întreaga ca­ văzute iui s-au amenajat şi nici nu a în­ dinar şi plenipotenţiar al Franţei La Afinităţi evidente unesc, înlr-adevăr, neavoastră,
pacitate de lucru. Zilnic sc realizează ceput măcar transportul snopilor la Bucureşti, precum şi dc înalţi funcţio­ cclc două popoare — afinităţi întreţi­ Le aşteptăm cu ferma convingere c5,
numai cile 5—6 tone. Aceasta datorită arie. In acest sens consiliul dc conducere nari ai preşedinţiei Consiliului dc M i­ nute la izvoarele aceleiaşi culturi şi în­ pentru stabilirea unui climat de pace
(preşedinte Aurel Mariş), trebuie să ia niştri şî ai Ministerului Afacerilor Lx-
faptului că munca începe dimineaţa cu terne al Franţei. La sosirea delegaţiei, tărite dc legaturile ce s-.r.i stabilit încă şi de securitate internaţională, contac­
măsuri urgente pentru începerea treie­ dc la începuturile statului dv. tele directe între oameni dc'stat şi cu­
întîrziere, sc întrerupe circa 2 orc Ia ratului. Este necesar, dc asemenea, ca. pe aeroport se aflau prezenţi dr. Vic­ Guvernul francez doreşte ca contac­ noaşterea reciprocă a ţărilor aparţi-
prînz, iar scara la ora 6 sau 7 lucrarea cele 15 atelaje şi autocamionul gospo­ tor Dim itriu, ambasadorul extraordinar tele cc sc pot stabili acum să permită nînd unor sisteme social-cconomice di­
ta C A C . tirn f iic u se fo c o /fe a /j u/O nie/e heclan* cu firii încetează. Totodată trebuie să arătăm dăriei să fie mai judicios folosire, astfel şi plenipotenţiar al R.P. Romîne la naţiunilor noastre să sc regăsească, să ferite, constituie, în cadrul politicii de
Paris, şi membrii ambasadei.
ca nu s-au organizat 2 echipe care să Incit şi recolta de pc cele 250 ha să fie La coborîrca din avion, preşedintele reînnoiască tradiţiile lor comune, să-şi coexistentă paşnică, factori esenţiali,
lucreze în aceeaşi zi în 2 schimburi, lată cit mai grabnic depozitată în magazii. Consiliului dc Miniştri al R.P. Romîne, dezvolte relaţiile. Sînicm convinşi că Guvernul romîn este încredinţat că
Ion Gheorghc Maurcr este îutîmpinat convorbirile cc sc vor desfăşura între toate ţările, nuri sau mici, trebuie să-şi
aducă contribuţia la opera dc colabo­
de Louis Joxc, prim-ministru interimar delegaţia dv. şi a noastră vor contribui rare şi de pace în lume. Si ne expri­
în mod folositor la acest rezultat. Acea­
R ITM M AI IN TE N S al Franţei. Primul ministru interimar al sta este domnule preşedinte dorinţa pc măm speranţa că la capătul acestei vi­
Franţei prezintă preşedintelui Consiliu­
lui dc Miniştri al R.P. Romîne oficiali­ care o formulez întîmpimndu-vă şi zite caic începe acum, vom putea rea­
liza progrese ccuc în cc priveşte dez­
tăţile franceze venite în întîmpinarc. urîndu-vă ccl mai călduros bun-veniti voltarea relaţiilor dintre ţările şi din­
Răspunde Ion Ghcorghe Maurer, pre­
LA R E C O L TA T! Preşedintele Consiliului dc Miniştri al şedintele Consiliului de Miniştri ai R.P. tre popoarele noastre.
Romîne
prezintă
R.P.
oficialităţilor
franceze pc membrii delegaţiei guverna­ Romîne. Vă mulţumesc !
Preşedintele Consiliului de
Miniştri
Pe ogoare, în aceste zile munca sc ţie asemănătoare se întîlneşte şi în ra­ mentale romîne. Domnule Preşedinte. al R.P. Romîne, Ion Ghcorghe Maurer,
desfăşoară în ritm susţinut. Pentru a nu ionul Haţeg şi oraşul regional Hune­ In faţa drapelului Republicii Fran­ Domnilor miniştri, şî primul ministru interimar al Franţei,
sc pierde nici un bob. colectiviştii, me­ doara, unde s-a realizat abia 50—60 la ceze, preşedintele Consiliului dc Miniş­ Doamnelor si Domnilor. Louis Joxe, îşi strîng mîiuîlc.
canizatorii şi lucrătorii din gospodăriile sulă din viteza zilnică de lucru stabi­ tri al R. P Romîne, Ion Gheorghc Permiteţi-mî ca, în numele delegaţiei După festivitatea prim irii membrii
de stat zoresc strîngcrca recoltei de pă­ liră. Deficienţele existene în organizarea Maurcr, împreună cu primul ministru guvernamentale romîne, să vă cxpiim delegaţiei iau loc în maşinile oficiale,
ioasc din acest an. Totodată, ci pregă­ muncii şi folosirea mijloacelor mecani­ interimar c.l Franţei, Louis Joxc, sc viile noastre mulţumiri pentru primirea împreună cu reprezentanţii guvernului
tesc cu grîjă temelia viitoarelor recolte. zate la recoltat au o influenţă negati­ opresc şi salută dranelul. Comandantul călduroasă cc ni se face.
vă asupra ritm ului de desfăşurare a lu­ gărzii dc onoare, aliniată pc aeroport Pcrmileţi-mi apoi să-mi exprim satis­ francez. Convoiul de maşini însoţit de
Pulsul muncii avîntatc sc întîlncştc facţia dc a putea să vă adresez aceste o escortă dc motocîclişti sc îndreaptă
pretutindeni, pc ogoarele gospodăriilor crărilor de strîugcre a recoltei. Acest cu acest prilej, prezintă raportul. Sc cîteva cuvinte chiar în. momentul in spre Piaţa Concordiei, la hotelul Crillon,
colective şi de stat. Din zori şi pînă lucru se desprinde şi dîn faptul că in Intonează imnul dc stat al R.P. Ro- caic delegaţia noastră a sosit pe solul reşedinţa delegaţiei guvernamentale ro-
mînc şi Marssclllcza, imnul de stat al
ziua dc 26 iulie în gospodăriile colec­
Colectiviştii din Bretea Strei, raionul Hotep,, au recoltat cu com­ în scară, cu ajutorul mecanizatorilor şî tive din regiune s-au secerat păionsclc Franţei. francez, în apropierea gloriosului oraş mînc.
binele însemnate suprafeţe ocupate cu cereale păioase Acum, ci lu­ cu forţe proprii, colectiviştii sc stră­ dc pc numai jumătate dîn suprafaţa
duiesc să adune în hambare noua re­
crează intens la eliberarea terenului. planificată. Anevoios decurg şi lucră­
coltă, să elibereze toate suprafeţele dc
IN fOTOCRAFIE : mecanizatorul loan Căldeanu electuînd balotu­ paie şi să execute arături adinei. Reali­ ri Ic dc eliberare a terenului, ceea ce D eju n u l o fe r it
lui paielor „• zări bune în această direcţie au obţinut face ca ritmul dc executare a arături­
pînă acum colectiviştii din raioanele lor să fie sub nivelul posibilităţilor.
Ilia. Orăştîe, Brad şi oraşul regional Se cunoaşte faptul că orice zi dc în- de m in istru l a fa c e rilo r externe a l F ra n ţe i
In c in stea MARII SĂRBĂTORI Deva. tîrzierc Ia seceriş nu poate avea decît cererea ziariştilor, Ion Ghcorghe Maurcr
efecte negative, provocînd pierderi în­
Avînd sprijinul şi îndrumarea orga­ semnate de recoltă. Iată dc cc este ne­ TAR1S 27 — Dc la trimisul special vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a făcut următoarea declaraţie :
nizaţiilor dc partid, membrii gospodă­ cesar ca în aceste zile organizaţiile dc Agerpres, Mircca Moarcăş : Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor „Am satisfacţia dc a vă putea Infor­
externe, ji alte persoane oficiale care în­
Luni la amiază ministrul afacerilor ex­
Mai repede, mai b i n e riilor colective din raioanele amintite partid să determine consiliile dc con­ terne al Franţei, Couvc dc Murvîllc, a soţesc delegaţia romînă. ma că prima noastră luare de contact
au urmărit îndeaproape înfăptuirea mă­
surilor tchnîco-organizatoricc stabilite ducere ale G,A.C. sa mobilizeze toate oferit un dejun intim la Quai d’Orsay, Dîn partea franceză au participai cu personalităţile oficiale franceze, care
Avîntul întrecerii în cinstea marii tor I şi Merişor 1J, au lost evidenţiate cu privire la desfăşurarea lucrărilor a- lorţelc şi miiloaccle existente Ia urgen­ în cinstea delegaţiei guvernamentale io- Louis Joxc, prim ministru interimar al nc-au onorat cu acest dejun intim, s-a
sărbători a ponorului nostru a cuprins în cadrul consfătuirilor dc producţie. gricole din campania dc vară. Datorită tarea lucrărilor de recoltare a păioa- inîne, Franţei, Habib Dclondc, secretar de stat desfăşurat sub bune auspicii. Această in-
ţi colectivul tic muncă al întreprinderii Printre lucrătorii caic au înscris pe folosirii judicioase a combinelor şi a sclor. la eliberarea terenurilor şi efec­ tîlnire a fost pc cit ele utilă, pc atit da
dc poduri, lucrări speciale şi transport graficul întrecerii cele mai bune rezul­ celorlalte foiţe şi mijloace utilizate la tuarea .-vălurilor atlmci, ne această calc Au participat Ion Gheorghc Maurer, pentru afacerile externe, şi alte persoa­ agreabilă, şi primul schimb dc vederi,
— sectorul Baniţa. Bilanţul făcut în re­ tate, depăşîndu-şi cu regularitate sarci­ recoltat, iu G.A.C. dc pe raza oraşului asîgurîndu-sc consolidarea economico- preşedintele Consiliului dc Miniştri al ne oficiale. străbătut dc cordialitate şi de bunăvoin­
centa consfătuire dc producţie de către nile, şi cxecntînd numai lucrări de bună regional Deva s-au secerat paioasclc dc ortanizatorică a tuturor unităţilor agri­ R. P. Romîne, Alexandru Bîrlădeanu, La plecarea dc la Quai d’Orsay, la ţă reciprocă, nc parc a fi prom iţător",
şclul sectorului, iov. îng. Spiru Paras- calitate, sc numără cele dîn echipele con­ pc 98,1 la sută din suprafaţa planifi­ cole.
cluvescu, arată că constructorii dc dru­ duse de Nicolac Apnraschîvci, Augustin cată, iar în raioanele Ilia, Orăştîe si T.a data dc 26 iulie a.c., situaţia re­
muri şi-au realizat în primul semestru Cita, Mihai Istrate, Petic Banciii, Nico­ Brad a mai rămas dc strîns recolta de coltărilor în G.A.C. sc prezenta astfel : întrevederea tovarăşului Alexandru Bîrlădeanu
planul de producţie în proporţie de 101 lac Lnpaşcu, Vasilc Ciobanii, Gheorghc pe mai puţin de 10 la sută din supra­
la sută, iar productivitatea muncii a Andoncscu, Francisc Valog şi alţii care feţele ocupate cu grîu şi orz.
crescut în aceeaşi perioada cu 5 procen­ au fost declaraţi evidenţiaţi în întrece­ In gospodăriile colective din raioanele Deva 98,1 % cu ministrul de finanfe al Franţei
te. Pentru calitatea deosebită a lucrări­ rea socialistă. Haţeg. Alba, Sebeş, şi oraşul regional
lor executate, loturile Crivndia, Meri­ BURA T1T-LIVIU corespondent Hunedoara lucrările de recoltat sînt ră­ Ilia 97,2% | PARIS 27. — De la trimisul special îmi parc a fi fost utilă şî destul dc amă­ ilor economice reciproc avantajoase în­
mase în urmă. Pînă la 27 iulie, dc pil­ Orâstie M .5% Agerpres, Mircca Moarcăş : nunţită. Acest schimb dc vederi uşurea­ tre Romîuia şi Franţa".
ic
Realizări de seamă dă, în raionul Haţeg s-a strîns recolta In cursul după-amiezii, la Ministerul ză înţelegerea reciprocă a problemelor In seara aceleiaşi zile membrii delega­
dc pe numai 63,7 Ia sută din suprafaţa Brad 90% ile Finanţe al Franţei a avut loc o în­ şi punctelor dc vedere şi contribuie ast­ ţiei romîne au făcut o plimbare cu ma­
MinerîT dc Ia E.M. Lonca continuă a îmbunătăţirii organizării muncii, uti­ planificată, iar în raionul Alba mai trevedere între vicepreşedintele Consi­ fel la precizarea şî folosirea posibilităţi­ şinile ptiu centrul Parisului şi apoi cu
liului dc Miniştri al R. P. Romîne, Ale­
să obţină noi şi însemnate succese în lizării din plin a utilajelor, ridicării ca­ trebuie recoltate păîoasclc dc pe 1.900 lor existente pentru dezvoltarea relaţi­ un vaporaş pc Sena.
întrecerea socialistă ce o desfăşoară iu lificării profesionale etc. ha. Rămîncrca în urma sc daioreştc Sebeş 80 % xandru Bîrlădeanu şi ministrul de finan­
cinstea zilei de 23 August. In luna iu­ La obţinerea' succeselor amintite o ţe al Franţei, Valcry Giscard d’Estaing
lie ci au extras peste prevederile pla­ contribuţie însemnată şi-au adus-o co­ faptului că nu se respectă viteza zil­ Alba 77,3 ni | La întrevedere au participat consilieri şi în sprijinul oţelarilor
nului maî mult dc 3.000 tone cărbune. lectivele dc muncă de la sectoarele I, nică de lucru stabilită. In ziua dc 26 experţi din cclc două părţi.
Dc la începutul anului şi pinâ la data II, IV şi V, care an extras peste pre­ iulie, spre exemplu, în raionul Alba s-au Huned 7C tit
/D l0
de 23 iulie colectivul dc muncă şi-a de­ vederile planului cărbune mult, dc ca­ strîns cereale de pc numai 155 ha, ceea După întrevedere, Alexandru Bîrlă- Mobilizaţi de către Comitetul vechi, 8 tone fontă şi peste 2.00C
păşit planul cn peste 19 300 tone căr­ litate tot mai bună. Ha[ej> 63,7 dcanu a declarat ziariştilor următoarele: U.T.M.. tinerii din secţia I inontaj- bronz.
bune. S. NACY ce reprezintă mai puţin dc 25 la sută „Întrevederea pe caic am avut-o cu mi­ locomotive de la Atelierele R. M. R. O contribuţie de seamă in buna
Realizările dobîndite sînt o urmare corespondent din norma zilnică planificată. O situa­ nistrul dc finanţe, dl. Giscard d’Estaing. .Sinicna, au reuşit să colecteze şi să tri­ ga nizai c şi desfăşurare n acestor
mită oţelarilor hunedoreni în cursul uni dc muncă patriotică şi-au ac
lunii iunie, o mare cantitate dc me­ tinerii O paiţ Petru, Traî.in Chil
tale feroase şi neferoase. Astfel, în ca­ loan Haţeg,ni, Petru Brădişieanu,
drul acţiunilor dc muncă patriotici cc Ţuligă şi alţii.
brigadanoasfrâ s-au desfăşurat, au fost colectate şi NICOLAE IRI
expediate spre Hunedoara 30 tone fier
corcspondcn
Drumeţind prin ţară
m w w m i m In cadrul E. M. Deva lucrează pes­ social-culturalc, monumentelor istorii
te 503 dc tineri. Pentru a-şi petrece şi frumuseţilor regiunii noastre, î -j
timpul liber în mod plăcut, instructiv organizat excursii la Hunedoara, H
Şi educativ, comitetul U.T.M. a orga­ ţcg, Alba Ii.lia, Brad ;i Muntele Găin
s v G A G cleştare între natură şî om. Din acea­ lucrează în uzină, la Cugir. Iar fata nizat cu ci diferite activităţi. In pri­ organizat numeroase concursuri pe d
aşteaptă să fie valorificată. Este o în­
Iunicularul. Unul este tractorist. Altul
Dc asemenea, in acelaşi scop, s-s
ma jumătate a anului s-au organizat
stă încleştare omul şi motorul, creat
10 cxcur>ii Ia caic au participat peste
dc el, ies învingători. este tehniciană veterinară. Nu le mai 380 dc tineri. Drumeţind prin ţară ti- ferite teme ca: „Cine >rîc meserie ci
poartă grija. Au ca şi cl salariu bun
tiga", „Cine ciicşte cunoaşte", „Căi
Urle acum rîul cit poate! Curînd şi tot cc le trebuie. nerii au vizitat oraşele Timişoara, Tg. torii pc hartă" etc.
„Secolele urma ŞÎ-o lăsară; „stcicî“ de sen, în care trăiam mai n-o să mai aibă de cc. Oamenii au Avea dreptate mărgineanul cînd nc Jiu şi Băile Hcrculanc. Pentru cunoaş­ c o n s t a n t in AOANI
Noi dc cîml cran bătrînji prunci, toţi pc aici, nu Ic căutaţi, că-i de­ hotărît ca în ultimul trimestru al îndemna să privim oamenii, faptele terea noilor obiective industriale şi corespondent
Din străbuni, chemaţi dc pe la siînc geaba. Le puteţi vedea poate în vreo anului acesta, să nu-i mai dea nici o lor. La tot pasul întîlnim lucruri şi
Scoboram că căpătăm porunci. poză. b muzeu la Sebeş. bucată dc lemn în scamă. Şi, se ştie obiceiuri noi, cc vorbesc dc transfor­
că cc hotâreşte astăzi omul în ţara mările petrecute şi aici în munţi. Iată! spune şî dc noi, mecanicii dc la fie­
N-o luaţi pc jos! — nc-a oprit lo-
Porunceau trimişi dc siăpînîrc Cuitii bătrîiml sfătos vă/înd că nc de­ asta, aşa se face. Nu peste mult timp, Cum te apropii dc un parchet dc răstraie.
LI.» meni roi ol ci, cu glas străin, părtăm. Frumoasă-i valea noastră că în bazinul Văiî Sebeşului plutirea săl­ exploatare, freamătul muncii te anun­ Pc mese, mai multe ziare.
Nc dădeau, porunci pc rînd, primarii, tot trecătorul se minunează, da-i lun­ batică a lemnului va înceta. Totul c ţă de departe că astăzi altfel lucrea­ — Dc cînd sînt?
Şi jandai mii-nfierbmtaţi dc vin..,“ gă, tare lungă. Luaţi maşina, că dru- pregătit. Drumul pc caic maşina urcă ză loicsticrii. Nu mai trag pînă la is­ — Dc azi. Lc-am citit.
mu-i bnn... fără opriri, durat in ultim ii ani, bun tovire de minerul joagărelor. T'*o Foile au încă mirosul dc cerneală
Versurile vorbesc dc oamenii dîn — aşa cum spunea mărgineanul — ur­ spune zgomotul motoarelor, ficrăstra- proaspătă. Forestierii, mulţi dîn ei
mează firul rîului, sc abate prin par­
$ugag, pfima comună întilnita dc rîul ielor mecanice. Nu sc mai înhamă ală­ mărgineni uin satele Şugagului, sînt la
Sebeş, caic in goana Iui spic Mureş Mesajul forestierilor chetele unde lucrează forestierii, ajun- turi de cai ca să tragă buştenii. Şi curent cu tot cc se intîmplă în ţară
străbate dc-a latul munţii cu acelaşi gînd din ce în ce mai aproape de nu mai dorm sub cerul liber, nu mai şi peste hotare.
locurile unde se depozitează
„aurul
nume. O comună mare, cu sate şi că­ Am ascultat povaţa mărgineanului. străbat zeci de kilometri în căutare Oamenii citesc, învaţă, se distrea­
tune răspînditc pe firele pîrîiaşelor în­ Autoturismul, căruia constructorii ro­ verde" de pe aceste meleaguri. Cu­ dc alimente. O mărturisesc cabanele ză. Au tot cc Ic trebuie. Iar atunci
frăţite cu rîul. îşi întinde hotarele, mîni i-au îngrămădit în piept inimile rînd va ajunge la Oaşa. Pe Valea Do- arătoase, cu paturile acoperite în cear­ cînd se apuca dc lucru, lucrează. Cu
ca nişte braţe uriaşe, cuprinzîml în- a 65 dc cai locoşi, străbate kilometru hri a pătruns 5—10 km. şi merge tot ceafuri de un alb imaculat, magazine­ entuziasm şi voie bună. Aşa cum Ic
Lre ele mai bine dc 70 dc kilometri ai kilometru încîntătoarelc peisaje ale înainte. Constructorii de drumuri fo­ le forestiere, unde omul găseşte la fel c viaţa lor dc az.i. Vor să răspundă
pătraţi. Greu se ajungea înainte pe V jii Sebeşului, străjuite de o paitc şî restiere au spor! Coloana maşinilor, ca la oraş tot cc doreşte. faptelor prin fapte, să încheie al doi­
aceste plaiuri mârgincne, grea era şi dc alta dc păduri întinse dc fag, cc a remorcilor auto cu trolil cc go­ Intrăm îiur-o cabană, în cea din lea deceniu de muncă liberă cu rea­
viaţa locuitorilor.,. sc continuă în partea superioară cu neşte pc urmele lor, spre forestieri, sc parchetul Haşu, pc pinul Dobrei. Oa­ lizări pc măsura lor. Pînă acum sînt
secularii codii de brad. lungeşte, creşte mereu, despovărind menii s-au întors dc mult dc la lu­ la înălţime. Numai din sectorul Oa­
apa rîului dc buştenii grei. Sc apropie cru. Surprindem cîtcva secvenţe din şa, care se întinde cît ţine comuna
Izbiiulu-se de pereţi) văii care aci
Pop aţa unui mărginean ziua cîml la lanţul realizărilor în­
sc apropie, aci se depărtează, un vuiet viaţa lor cotidiană. Unii citesc cărţi mărginenilor, s-an transportat în şase
surd vine să nc întîmpinc. Umflat, scrise în cclc două decenii dc muncă şi ziare. A lţii ascultă la aparatele de luni cu maşinile peste 50.000 m.c. dc
Dacă ar avea grai munţii noştri, aproape să-şi arunce apa peste albie, liberă forestierii dîn Sebeş vor adău­ radio. Nu mai există nici o cabană răşinoasc şi de fag. Producţia globală
nuthe-ar poveiti. Si dc vremurile ne­ rîul Sebeş se rostogoleşte mugind a- ga o nouă verigă: înlocuirea plutirii fără aparat dc radio. Iată-1 pe Petru şi marfă au depăşit-o cu 30 la sută.
gre dc ieri, şi dc zilele cu soare de meninţător. Pe crestele înspumate, sălbatice a lemnului cu transportul me­ Orga aplecat asupra romanului ,,0 Parchetul condus dc Petru Barbu,
azi. Dar, ci sînt munţi şi nu grăiesc. parcă dc furie că trebuie să se supu­ canizat. Puţinii plutaşi caic au mai ră­ viaţă obişnuită'1. Râinînc impresionat locuitor al Şugagului, a exploatat în
Grăiesc însă faptele oamenilor. Mer­ nă omului, poartă cu uşurinţă trun­ mas, vor mînui funicularelc, fîcrăstra- dc dîrzcnia, dc hotărîrca tinărului iunie peste 1 So m.c. Dîn lemnul dat
geţi — nc-a spus un bătrîn mărginean chiuri lungi de copaci, sute de metri icle mecanice sau alic mecanisme, cum Ivan, unul din personajele romanului. peste plan la sortimentul buşteni de
— dc-a lungul Văii Sebeşului, staţi de cubi de lemn. Alături, pe drumul ce lac dc fapt acum mulţi din ortacii Tînărul Simion Ştefan, „drujbist", rulaj se pot fabrica mai bine de 100
vorbă cu oamenii, priviţi faptele lor. se ţine ca o umbră de şerpuirile apei, lor. Iatâ-| pe 11ic Ştefan, fostul plu­ înapoiază şefului de sector Petru Băr­ garnituri dc mobilă...
O să cunoaşteţi atunci tot cc ştim noî, smticindu-se la comanda omului, a- taş, deservind cu multă siguranţă un bii, broşura „Despic productivitatea Camioanele continuă să alerge pe
vîrstnicii satelor astea răzleţe, despre leargă şi maî vijelios coloane ncsfîr-
trecut, despic prezent. Dacă auziţi şîte dc camioane încărcate „v îrf" cu funicular. Copiii lui sînt „ajunşi" — pădurilor". R. BUDIN
însă de casele mici, cu băşici la fe­ buşteni. Se întrec care să .ajungă mai cum spune el. Doi sînt şoferi. Tran­ — Ţi-a prins bine, Ştefane?
restre în loc de geamuri, luminate cu repede la locul unde masa lemnoasă sportă lemnul pe carc-l coboară cl cu — ..Şi încă mult! Uite aici. Se (Continuate ln pag. a tll-a)
D IN FRUMUSEŢILE REGIUNII