Page 90 - 1964-07

B ib lio te c a

H uo>«>r ,#>' P e v ,t
/ PROLETARI DIN TOATE TARILE. VNITl-VAl
În mimam azi m ia fii R. P. Rom fnă
+ Regiunea Bacău în anul 20 a tovarăşului N .V . Podgomîs

(P-g. 2-a)
^ Din experienţa organizaţii­ ln ziua de 27 iulie, tovarăşul Nikol.ai roului Politic al C.C. al P.M.R. A asis­
lor de partid în conducerea eco­ Podgornîi, membru al Prezidiului şi tat ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti,
nomic! ; secretar al C.C. al P.C.U.S., a sosit in tovarăşul I. K. Jcgalîn.
<> Soiurile dc marc producti­ Republica Populară Romîuă, îmr-o vi Discuţiunilc au decurs in spirit cor­
vitate — la baza producţiilor spo­ zîtâ dc prietenie, şi a avui la Eforie o dial, tovărăşesc.
rite. întrevedere cp tovarăşul Gheorghc In ziua dc 28 iulie, tovarăşul N, V.
(pag. 3-a) Gheorghiu-Dcj, piim-sccrctar al C.C. al Podgoruîi s-a înapoiat in U.R.S.S.
P.M R. La întrevedere an hiat parte to­
^ Vizita delegaţiei guverna­ A tît b sosire cît şi Ia plecare, tova­
mentale romînc în Franţa varăşii Gheorghc Apostol, Emil Bodiiă- răşul N. V. Podgornii a fost însoţii dc
(pag. 4-a) raş şi Nicolag Ccnuşcscu, membri ai Bi­ tovarăşul Nicolac Ccanşescu.

Noi utilaje pentru exploatările miniere
1
A N U L XVI. NR. 2980 M IERCURI 29 IULIE 1964 4 pagini, 20 bani Numeroase exploatări miniere din re pneumatice, vagonctc dc mină, fo­ bonifer al ţării, Valea Jiului, de exem­
ţară au prim it recent noi utilaje pen­ reze pentru săparea suitorilor, transpor­ plu, operaţiile dc tăiere şi încărcare me­
tru mecanizarea lucrărilor în subteran toare blindate şi alte utilaje au prim ii canică in abataje au crescut în anii şe-
şi Ia suprafaţa. Mina „la zi4' dc la Ro- minele Lupcni, Pctrila şi Uricani din scnalului dc peste 2 ori. Transportul in
Oamenn_ munţii înscriu noi meeeie excavatorc dc marc capacitate cu caic ţara noastră a produs peste plan in pri­ asemenea, în exploatările dc fier de U
galerii este în întregime mecanizat. De
vinari, de exemplu, a »ost dotată cj
Valea Jiului. '
Industria constructoare dc maşini din
Tcliuc şi Ghclar, dc unde sc
se înlătură sterilul care acoperă stratu­
extrage
rile dc cărbuni, iar exploatările din re­ ma jumătate a anului, aproape 1.000 cea mai marc parte a minereului nece­
giunea Crîşana au fost înzestrate de Ia tone dc diferite utilaje pentru industria sar furnalelor din ţara noastră, toate
CINSTEA MARII SĂRBĂTORI noi a căror valoare se ridică la aproape dului dc mecanizare şi a randament ului la suprafaţă sînt mecanizate. (A ger preş)
minieră, care au dus la creşterea gra­
operaţiile principale din subteran şi de
începutul anului şi pînă acum cu utilaje
2C milioane lcî. Numeroase perforatoa­
în muncă. In ccl mai mare bazin car­
ln raionul lila
H a n c l a i i i e s i i e m m ** S uccesele
spori forestierilor TOATE LUCRĂRILE AGRICOLE
îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor lu timpul optim t
Munca entuziastă pe care o desfăşoa­
a b a t a j e ră forestierii regiunii noastre pentru
Apropie ic i marii sărbători a poporu­ luate în întrecerea socialistă a dat roa­
lui nostru a dat un imbold deosebit în- de şi în această lună. La rezultatele
ircccrii pe caic o desfăşoară minerii frumoase obţinute în primul semestru ei ln G.A.C. din raionul llia recoltarea strîngciea recoltei s-a trecut şi la trans­ îcrat pînă acum recolta de pe numai 80
dîn Vulcan. Îndrumaţi de comitetul dc au adăugat altele noi. In numai 25 de cerealelor păioasc sc apropie de sfîr- portul snopilor din cîinp şi la executa­ de hectare din cclc 180 de hectare re­
partid, ci au aplicat măsuri telinîco-or- zile ale lunii la sortimentele buşteni dc şit. Astfel, pînă la 28 iulie această lu­ rea trciciişului. Pînă acum s-a transpor­ coltate manual. Ritmul nesaţisficător
ganizaioricc care au dus la îmbunătăţi­ gater răşiuoasc ci au realizat vin plus crare s-a executat pc mai bine dc 97 la tat la cele 2 arii orzul şi griul de pc mai în caic se desfăşoară aici trcierişul se
rea producţiei. Mecanizarea procesului de 2.356 m.c. faţă de planul întregii sută din suprafaţa de 4.757 hectare cul­ bine dc 40 hectare. Aici, zilnic cclc 15 d.uorcştc slabei organizări a transpor­
de extracţie 51 încărcare în unele aba- luni, au produs peste planul lunar 1600 tivate cu griu, orz şi secară. Este un lu­ atelaje şi autocamionul gospodăriei lu­ tului snopilor la arii. Cu toate că gos­
f3/c frontale, organizarea temeinica a traverse normale, 800 m.c. lemn pentru cru bun pentru care colectiviştii de aici crează din plin la transportul snopilor, podăria dispune dc un autocamion, o
muncii ji folosirea noilor materiale de construcţii, 700 m.c. lobde industriale şi merită toată lauda. Dar, aceasta iui în­ asigurînd astfel o bună funcţionare a remorcă şi 12 atelaje totuşi nu sc asi­
gură o rezervă dc stoguri care să per­
susţinere în abatajele cameră, au dus 600 ni. cherestea răşinoasc. seamnă că s-a făcut totid pentru ca în­ batozelor. Proccdînd astfel colectiviştii mită funcţionarea continuă a batozei.
la sporirea vitezelor de avansare, la treaga recoltă de cereale păioasc să din Lăpuşnic reuşesc ca zilnic să treie­
Şi la celelalte sortimente forestierii ajungă cît mai repede în hambare. Cînd re cîte 20 tone dc griu ceea ce înseam­ Pc de altă parte, nici conducerea S.M.T.
randamente ridicate. In primul semes­ şi-au realizat sarcinile faţă de planul zil­ spunem acest lucru r,e referim Ia fap­ nă că în 4-5 zile lucrarea amintită va din Dobra nu s-a îngrijit să asigure la
tru al anului în abatajele frontale vi- nic. Ei nu livrat în aceasta lună 17.200 tul că 76 la sută din cerealele păioasc li terminată. unul din grupurile electrogene de aici
icra de avansare a crescut cu 0,4 la tone lemn de foc, 300 stîlpi pentru elec­ au fost recoltate manual şt, ca atare Sînt însă în raionul Ilîa unităţi agri­ şaiba necesară pentru realizarea la ba­
trificare, 12.60C m.c. buşteni dc fag pen­ cIc trebuie treierate. Fină în prezent, în toză a unei turaţii corespunzătoare ca­
sută, iar în abatajele cameră cu 2,8 Ia cole socialiste unde treieratul cerealelor
tru gater şi 2 200 m.c. cherestea fag. această direcţie s-a acţionat însă cti în­ păioasc este mult rămas în urmă. In pacităţii ei de treier.
sulă, rcali/.îndu-se 84,3 m. pe lună, faţă Faţă dc realizările de pînă acum est*
Cele mai bune rezultate au fost obţi­ cetineală. unele gospodării colective nici măcar
de 82 planificat. In aceeaşi perioadă, nute de întreprinderile forestiere dîn Este bine cunoscut că. buna desfăşu­ nu a început. Din această cauză pîn3 necesară punerea imediată în funcţiune a
randamentele în abataje au crescut dc Sebeş, Petroşani, Dobra, Hunedoara rare a treicriştilui depinde în cca mai in prezent s-a treierat recolta dc pe tuturor batozelor, organizarea lucrului
la arii pc două schimburi, folosirea din
la 3,630 tone pe post planificat Ia ţi Baia dc Criş, caic şi-au întrecut cu marc măsură dc organizarea judicioasă abia 759 ba. din cele 3 637 ha. recoltate
mult sarcinile dc plan. Pe lingă aceasta, a transportului dc snopi şi a muncii la manual. O asemenea râniînere în urmă plin a tuturor mijloacelor pentru trans­
3,756 realizat. portul snopilor, ctc. Dc asemenea, acolo
la sortimentele dc cherestea, indicele dc arii. In această privinţă în numeroase sc d.uorcştc şi faptului că pînă acum
Şi în această lună minerii din Vulcan gospodării colective s-au luat din timp unde sînt condiţii este bine să fie folo­
calitate a fost depăşit, iar la celelalte sor­ dîn cclc 36 hectare existente în raion,
au înscris pe graficul întrecerii noi suc­ măsurile necesare pentru mobilizarea şi nu au fost puse în funcţiune decît 21. site la treieratul staţionar cît maî mul­
timente s-iu înregistrat indiei superiori folosirea tuturor mijloacelor de trans­ te combine.
cese. Aplicînd iniţiativele „doua cini- dc valorificare a masei lemnoase. port (autocamioane, remorci, atelaje), De asemenea, datorită unei organizări O alta problemă deosebit de impor­
puri de cărbune în fiecare schimb, dîn precum şi pentru buna organizare a nccorcspunzătoarc a muncii Ia arii, ba­ tantă căreia in această perioadă trebuie
tozele nu sînt folosite cu întreaga lor
fiecare aripă de abataj cnnicră44 şi muncii la treieriş. Dc exemplu, la gos­ capacitate de lucru, majoritatea din ele să i sc acorde toată atenţia este execu­
Şi-au respectat podăria colectivă din Lăpuşnic recolta­ tarea arăturilor dc vară. In această pri­
„două fîşii pe zi44 realizate în abata­ rcalizînd doar 5-7 tone în loc de U-14 vinţă trebuie să arătăm că pînă în pre­
jele frontale, ei au înregistrat în pri­ tul celor 214 ha. cultivate cu cercate tone pc zi. Aşa stau lucrurile la gospo­ zent din cele 3 500 I1.1. prevăzute în
păioasc s-a terminat la 22 iulie. Lucra­
Brănişca,
dăriile colective din
Vcţel,
mele 27 dc zile ale lunii un plus dc cuvîntul dat rea amintită s-a efectuat în niaî puţin Gurasada, Holdca, Burjuc şi altele. Ast­ planul operativ pe campania de vâri
5273 de tone dc cărbune cocsificabîl La fabrica de cherestea din Sebeş, munca manuală este treptat În­ de 10 zile. Recoltatul manual s-a făcut fel, la gospodăria colectivă din Vcţel s-au arat doar 405 ha. Deosebit dc pu­
extras peste plan. locuită de maşini şi utilaje de Înaltă tehnicitate. Muncitorii de aici, pe pe o suprafaţă de 118 ha. Paralel cu ileşî funcţionează două batoze j-a tre- ţin dacă ţinem seama dc faptul că tim ­
La începutul anului furnaliştii
din
pul a fost favorabil executării acestei
N. TRAIAN lingă alte operaţiuni mecanizate, descarcă, azi, materialul lemnos din Călan s-au angajat ca pînă la 23 August lucrări. Dar, în multe G.A.C. din raio­
corespondent vagoane, cu ajutorul automacarale lor. să producă peste plan 2500 tone fontă nul llia nu au fost create condiţiile ne­
cenuşie dc bună calitate. Luptînd pen­ cesare efectuării araturilor pe suprafeţe
tru îndeplinirea angajamentului luat în cît mai ni a ri. Dîn această cauză nu s-a
Evitînd risipa si cheltuielile neeconomicoase întrecerea socialistă ei au folosit mai putut realiza nici planul de însăinîiiţa-
rc a plantelor furajere în cultură du­
bine capacitatea agregatelor rcalizînd in­
dici de utilizare superiori celor planifi­ bla. O asemenea situaţie sc datoreşte
.iSă -Construim repede şi la un preţ Unul dîn cele mai importante este foloseam anul trecut. Prin acest proce­ caţi. Prîn masurile luate, la indicaţia co­ faptului că terenul nu a fost eliberat de
dc cost scăzut *. .Exprimat astfel sau : realizarea a 518.0CC Icî economii la pre­ deu am economisit pc fiecare bloc mitetului de partid, furnaliştii din Călan Pcntru a grăbi rit­ baloţii de paie $i dc clăi în perioada co­
mai complex, angajamentul constructo­ ţul dc cost. 25 680 lei; la cele patru blocuri turn au dat în acest an peste plan 2.746 tone mul strîngcrii recol­ respunzătoare. Prîn urmare, nici cele 34
rilor dc |>c şantierul nr. 4 al I.C.S.H. Despre felul în care s-a obţinut acest glisate pînă acum valoarea economiilor fontă, întrejriivJu-şi cu 246 tone angaja­ tei dc păîonsc, co­ dc tractoare repartizate pentru execu­
este afişat pe fiecare bloc aflat în con­ succes dc prestigiu ne-a relatat, foarte se ridică Ia aproape 103.000 Ici. mentul hiat. lectiviştii din Ribiţa, tarea arăturilor nu sine folosite la în­
strucţie la Hunedoara. Mai concret, an­ pe scurt, zilele trecute tov. Grigorc Măsurile tehnice aplicate pe parcurs Este rezultatul strădaniilor depuse dc raionul Brad au fo­ treaga lor capacitate dc lucru, iar în
gajamentul constructorilor a fost însă Boicru, secretarul organizaţiei de bază au fost secondate şi de măsuri organi­ întregul colectiv dc muncă, dar mai ales losit pc lingă com­ unele gospodării colective chiar deloc.
exprimat la începutul an ului cînd cu P.MR. dîn cadrul şantierului. zatorice. Zilnic, în cadrul loturilor se fac de furnaliştii Ioan Stăniloiu, Ioan Szabo, bine şi mijloacele Faţă dc o asemenea stare de lucruri
toţii şi-au arătat dorinţa de a obţine „Succesul nostru se daroreşte faptu­ urmăriri operative asupra felului cum Marcel Scmciuc ctc. care au reuşit ca pruprii recoltîiul consiliul agricol raional, sfaturile popu­
în 1964 economii la preţul dc cost în lui că, desfăşiirmd o susţinută muncă Se realizează sarcinile Ia preţul de cost. în această lună să reducă procentul de manual circa 30 la lare şi consiliile de conducere ale G.A.C.
valoare dc 500000 lei. Săptămînal, în şedinţele operative ale au datoria ca sub îndrumarea organi­
politică de masă, comuniştii au reuşit declasate cu 33 la sută sub admis. sută din suprafaţa zaţiilor de partid să asigure o bună or­
Din momentul rostirii angajamentului Să imprime în rîndul marii majorităţi a loturilor cu conducerea şantierului, sc Succese de scamă în întrecerea socia­ cultivată cu grîu. ganizare a muticii la arii, iar acolo unde
s-au scurs aproape 7 luni. In răstimpul muncitorilor, convingerea că şantierului analizează acest indicator şi se iau mă­ listă a obţinut şi colectivul dc muncă Acum, aici se des­ s-a terminat recoltarea cu combinele,
care a trecut, toată atenţia, toată price­ îi stă mai bine dacă c gospodărit. Acum, suri eficace acolo unde producţia cere dc la turnătoria nr. 1. La începutul anu­ făşoară din plin tre­ acestea să fîc folosite la trcîeriş de la
perea constructorilor s-a îndreptat spic pe Ia fiecare loc de muncă domneşte intervenţii. lui muncitorii de aici s-au angajat că ieratul cerealelor re­ claie la claie sau staţionar. De aseme­
acest indicator, dc maximă importanţă, ordinea, curăţenia. Trebuie relevat şi De asemenea, în perioada care a tre­ coltate manual. In nea, trebuie acordată mai multă grijă
a planului dc stat. întrecerea socialistă faptul că cfcctuînd un control sistema­ cut şi în prezent membrilor şi candida­ vor turna peste plan 200 tone piese de acest scop sc folo­ organizării transportului de snopi, ast­
s-a desfăşurat cu mai mult entuziasm, tic, în fiecare sâptăniînă, pe la locurile ţilor de partid cu cea nul bună pregă­ bună calitate. Ridicîndu-şi continuu seşte cu bune rezul­ fel ca batozele să poată fi alimentate
evidenţiaţii fiind declaraţi cei mai buni de muncă, am reuşit sâ punem multă tire politică şi profesională li s-a în­ nivelul cunoştinţelor profesionale, cău- tate şi sistemul tre­ continuu. Datorită faptului că nici rit­
dintre cci mai buni gospodari, dintre ordine în ceea ce priveşte depozitarea credinţat sarcina să răspundă, pe speci­ tînd sâ folosească din plin rezervele de ieratului cu combi­ mul executării arăturilor de vară nu este
cei mai harnici muncitori. Se cuvine să Şi păstrarea materialelor. fic dc lucrări şi pc obiective aflate în na în staţionar, corespunzător forţelor dc lucru existen­
relevăm în rîndmilc de faţă contribu­ Dc asemenea, a existat o preocupare construcţie, de modul cum se realizea­ caic dispun, timpul afectat programului aşa după cum re­ te este necesar să sc ia măsuri pentru
ţia brigăzilor conduse dc Gheorghc Bile, şi pentru adoptarea şi punerea în prac­ ză prevederile la preţul dc cost, de felul de lucru, organizîndu-şi mai bine fie­ iese şi din fotogra­ folosirea tractoarelor la întreaga lor ca­
Vasilc Carlaonţ, Dumitru Gorun, Con­ tică a unor soluţii economicoase. De cum se gospodăresc echipele, cum sc care loc de muncă, ci au reuşit ca fia alăturată. pacitate, prin organizarea lucrului în
stantin Păsărelu a căror locuri dc mun­ pildă, la blocurile turn, construite după păstrează materialele la locurile de de la începutul anului sâ toarne peste Foto : S. TRUŢA schimburi prelungite.
că sînt bîne gospodărite, curate. Numă­ metoda cofrajclor glisante, s-au înlocuit muncă. Toate acestea au dus la evitarea plan 276 tone piese. Comitetul raional de partid şi orga­
rul bunilor gospodari este însă mult cutiile de lemn pentru goluri cu cutii risinei, la obţinerea dc economii. nizaţiile dc bază din G.A.C. trebuie să
mai marc. Din munca celor amintiţi, metalice. Astfel, am realizat o econo­ Din analizele desfăşurate pînă acum Astfel, lucrătorii de la turnătoria nr. exercite un control permanent asupra
din munca tuturor muncitorilor caic lu- mie dc 16.100 Ici. Tot la blocurile turn s-a desprins însă şi faptul că în privinţa 1. printre care Ioan Hodorog, Viorel felului cum sc desfăşoară trcierişul, cum
cază pe şantierul nr. 4 al I.C.S.H. a icduccrii preţului de cost mai sînt re­ Avram, Ioan Ciornei, Ioan Şcbnitzky, sînt folosite tractoarele la arătură şl să
izvorit la sfîrşitul primului semestru un executăm glisarea numai cu .ajutorul zerve interne ncfolosite. Acum, în zilcie losif Stronschi şi alţii, şi-au întrecut intervină în niod operativ acolo unde
buchet dc frumoase succese. unei singure macarale, faţă de două cîte premergătoare marii sărbători ne stră­ sînt semnalate neajunsuri, astfel ca lu­
duim cu toţii sâ Ie punem în valoare propriul angajament în întrecerea socia­ crările din actuala campanie să fie rea­
pentru ca să putem întîm pjiu ziua de listă, lizate Ia timp şi în bune condiţiuni.
23 August cu realizări cît mai fru­ I. CRAŞCA I. M ANEA
moase4*. corespondent A. POTOPEA
f jp / g a e f a

L U P EIV f m e n ilo r , al vieţii însăşi. n icio d a tă d e p e listQ f m n t a ş i l o r
mai d r u m u l ora şu lu i, ci şi al o a ­
sau e v id e n ţi a ţi lo r in î n tr e c e r e , b ri­
o
găzile lor n-au rămas iu n ici
P e a c e s t d r u m d e m a ri în fă p tu iri
lu n ă sub plan.
slu t p r e s ă r a te o b i e c t i v e im p o r ta n te ,
fă u r it e d c cei c e m u n c e s c p e n tru A n u l a c esta b rigad a lui P e tr e
ei înşişi, o b i e c t i v e c a r e su b lin ia ză C o n s ta n tin s-a a n g a ja t să e x tr a g ă
o d ată m a i m u lt tr e c e r e a o m u lu i p e s t e p la n 3.500 to n e c ă r b u n e ; piu ă
L ă s ă m in u n n â U rica n iu l şi p e orîn d n iu lă , că nici nu e x is lă v r e o
d c la rob la siăp ln . N -a m p u tu t n u ­ a c u m a rea lizat d e ja 4.000 tona. Iii
ş o sea u a asfaltată, ce ş e r p u i e ş t e d e-a leg ă tu ră in tr e casc. D a c ă p r iv e ş ti
m ă ra b lo c u r i l e şi c a sele , dar a flă m lun a tr e c u tă a în reg istra t un ra n ­
lu n gu l Jiului d e v est, u e î n d r e p tă m însă mai. a ten t b u lrin a o ş e z a r e m i­
d e la sfatul p o p u la r că in cci 20 d a m e n t cu circa o ton ă pc post mai r*lc, n e s p u n e m p ă r e r e a asu p ra a
s p i c L n p cn i. ln m a i p u ţin d e z e c e n e r e a s c ă şi e x a m i n e z i in a m ă n u n t
d e ani s-au co n s tr u it 2 255 a p a r ta ­ mare şi un cîşlig d e 3 700— 1 000 tot c e v e d e m , d ar în a in te d e a pă-
m i n u te s in te m îa d estin a ţie. fie c a r e p a r te a ei, co n s ta ţi că, d i m ­
m e n t e un spital nou ; câ iu L u ­ lei p c post d e m in er. >ăsi lo cu l se m a i n a ş te o în tr e b a r e :
— Jşc m a i zic şi eu — n e sp u n e p o triv ă , e x istă m u ltă a r m o n ie m ai p e n i f u n c ţi o n e a z ă a c u m cel mai c e va fi ? /lşa-i şi la m in a L u p e n i :
un bătrin p ă s to r din U rican i. A c u m ales in c e e a c e s-a fă c u t in u lti­ m o d e r n c i n e m a t o g r a f din reg iu n e, O rta cii lui G h io u u c ă S abin s-au c u m va arăta ea in v iito r ?
20 d e ani d r u m u l a c esta n u -l p u ­ m u l tim p. A lă tu r i d e c a s e in d iv i­ că e x i s tă sco a lă m e d i c d c 12 ani, a n g a ja t să e x tr a g ă piu ă la 23 A u ­ — In p r e z e n t m in a s e g ă s e ş te la
tea i f a c e d e c it p e jos. Ca să c u m ­ d u a le — toa te, fără e x c e p ţ i e , a c o ­ că s-a în fiin ţa t d is p e n s a r d c cop ii, gust 2 000 t o n e c ă r b u n e p e s t e plan ; c c l m a i înalt n iv e l d e p r o d u c ţi e
p e r i sa re şi p e t r o l tr e b u ia să le p e r it e cu ţiglă — se ridică m a ie s ­ au rea liza t d e ja 2.500. M in e r ii d in din istoria sa — n e s p u n e a t o v a ­
tu o a s e b lo c u r i cu 3-4 e t a je — mai că s u te d e m in e r i şi-au construit b rig a d a lui G h i o a n c ă Io a n s-au
p r e g ă te ş ti scara, să -ţi pu i m în c a r e case noi răşul A n a l'erd in a n d , s e c r e ta r u l
in straiţă, şi a d ou a zi s - o p o r n e ş ti nou cu n o u ă e t a je — la al că ro r a n g a ja t la 1.500 to n e, şi au re a li­ c o m it e tu l u i d e p a rtid d e la m in ă
d e d im in ea ţă . A c u m m e r g e m in p a r te r sint a m e n a ja t e m o d e r n e Aceasta este o parte din v e r t i ­ zat 1.1)71 tone. L x t r a g e m z iln ic ln m e d i e 5.000
L u p e n i d o a r ca să n e p lim b ă m . D c sp aţii c o m e r c i a l e . î n c e r c i să n u ­ cala p c c a re a m e r s o ra şu l L u ­ V r e d n i c i sint şi ceila lţi m in eri to n e c ă r b u n e c o c s ific a b îl. D ar n i­
n e v o i e nu m ai t r e b u i e să m e r g e m ; m e r i b lo c u r i l e noi, d a r jcnuuf.i re­ p e n i in u lti m e le d ou ă d ecen ii. din s e c t o r u l III, D e altfel aşa se şi v elu l actu a l d e d e z v o l t a r e n u -i d e ­
a v e m şi la U rica n i to t c e e la L u ­ pede : sint p r e a m u lte. Î n c e r c i să e x p l i c ă faptu l că s e c t o r u l a e x tr a s lo c p u n c tu l c u lm in a n t in a c t i v i t a ­
pen i. n u m e r i c a s e le noi, dar nu r e u şeşti : Trei plus trei sute p e s te plan, d e la în c e p u t u l anului, tea n o a stră Ca ln t o a t e m i n e l e din
şi c e l e v e c h i s-au reîn n o it. A tu n c i, m a i m u lt d e ÎS 000 t o n e că rb u n e.
lini s tr in g e m in a cu p u t e r e şi se Va/ea J iului şi din ţara n oastră , şi
c h ia r fă ră să v rei î{i a m in te ş te P c m ă su ra rea liz ă rilo r c. d esig u r, şi
d e p ă r tea z ă . N u u c -a m vă zu t n ic i­ la L u p e n i v a c o n tin u a in tr -u n ritm
c o c io a b a iu c a r e lo cu ia /-lua G o l- Sînt d i c t a n u m e • b in e c u n o s c u te ciştig u l ; in m u ie ci.ştignl m e d iu pe
od a tă pîn ă atunci. Se vede tr e a b a în L u p e n i ; şi nu n u m ai in L u ­ su sţin u t i n t r o d u c e r e a d c n m m e ­
c c a d in film u l „ L u p e n i 29" $ i a lă ­ seci o r a fo st d c 2.6 Ji Ici !
că a sim ţit n e v o ia să s p u n ă ta re pen i, ci in toa tă V a lea Jiului, lată ca n is m e , c a r e să p e r m i tă m icşo r a -
turi d e a c ea sta v e z i cetea a ltele, la N c - a m o p r ii la h e i brigăzi (lin 1 ca e fo r i u l u i d e p u s d e m in e r i şi
c e e a c e g in d eşte. D a r c a re d in tre (el d c să r ă c ă c io a s e ; în g r o p a t e in trei d in tr e a c e s t e a : P e t r e C o n ­
sta n tin , C h io a n c ă S a b in . G h io u n - S ectoru l U I D ar lu cru ri fr u m o a s e c r e ş te r e a p r o d u c tiv ii ăl ii m u n cii
n oi nu s im te a c ea stă n e v o i e u n e ­ n o r o i n eg ru , aşa c u m le-a i v ă zu l sc p o t s p u n e d c s j n c toţi m in erii A c e a s t a e s te p r in cip a la a c ţiu n e d e
că Ioan. C in e sint c e l trei ? M i­
o ri şi m a i ales a lu n e i ciu d că lă ­ in f il m sau — p e n tru cei v lrsln ici n eri la s e c t o r u l III, to ţi c o m u n iş t i (lin L u p en i. c a r e in a c e s te zile. d e s ­ viilor...
to rim ? — c h ia r in rea lita te. D esch iz i ap oi F i e c a r e d in tre ci c o n d u c e c î t e o făşoară o î n t r e c e r e m a i în su fleţită D e s p i c p r o ie c t e d e v iilo r am
ca a ricin d p e n tru ca la a 20-a an i­
o ch ii şi p r iv e ş ti o ra şu l L u p e n i ; in - < b rig a d ă f o r m a l ă d in c i te o su lă dc aflat şi ia s e c t o r u l d e i n v e s t i m ol
Drum pe verticală c e r c i să co m p a r i, să v e z i acela şi o a m e n i. P r im u l e tin ăr şi nu cu v e r s a r e .a e lib er ă rii p a triei să ra ­ m in ei. Numai, că aici p r o i e c t e l e au
m u lţi ani iu u r m ă nici nu ştia cu m p o r t e z e ca le m ai f r u m o a s e s u c c e ­ î n c e p u t să se rea liz ez e. M in er u l
ora$ la o d if e r e n ţă d e 20 d e avi. arată m in a C eila lţi doi, fraţi, c u ­ se o b ţ i n u t e d e ei vreod a tă . H o n a l h C arol, î m p r e u n ă cu alţii,
P riv it d e sus, d e lin gă c o r p u l d e $ i-ţi dai s e a m a câ s-au p e tr e c u t n o s c m a i d e m u lt a d in c u r ilc n e g r e d o ta ţi cu u tila je m o d e r n e , in tr e ca re
clăd iri al şcolii p r o fe s i o n a l e , o r a ­ şi m a şin i d e în că rca t d e tipul
s c h im b ă r i ra d ica le ; o ra şu l a m e r s d e c ă r b u n e . D ar in h ă rn icie, in Atac spre vest
şul L u p e n i p a r e o im e n s ă m a r c d e K P M .-2, au d e p ă ş it h o ta ru l a c tu a -
m e r e u in a in te, a s c e n d e n t, atlt d e p r ic e p e r e , toţi trei sînt d e n e î n t r e ­
c o n stru cţii, p i g m e n t a tă d e v e r d e l e -
Impunătoare, noile construcţii ale Hunedoarei iţi inal\ă semeţe n eg ru al a r b u ş tilo r d eco ra tiv i. A i a s c e n d e n t incit d r u m u l său p a r e cut. T o c m a i d e a c e e a sint atit dc F â cin d c u n o ş tin ţă cu u n oraş, N. ANDRONACHE
danlelSria de metal spre cer. im p r e s ia că to tu l e a ş eza t in n e - că a u r c a t p e v ertica lă . Şi nu n u ­ cu n o s c u ţi. N u m e l e lor n -a lipsit o uzină, o m in ă, a d m ir ă m rea liză- (Continuare în pag. 3-a)
IN FOI OCRAFIE : vedere par[i ală a celei mai noi secţii de furnale.
T*