Page 91 - 1964-07

Pagi S Drumul socialismului Nr. 2980
---------------L-

eleclroener getice

Statisticile arata că în anul 1963 re­ alimentează, de asemenea, cu energie
giunii Bacău îi reveneau 21,5 procen­ termică Combinatul de industrializare a
te din întreaga producţie de energie c- lemnului şi cartierul nou construit în
lectrică şi termică a ţării. Aceasta ilus­ oraş.
trează impetuoasa dezvoltare a indus­ După terminarea lucrărilor de la Ri-
triei clcctroencrgcticc a regiunii în anii caz a început construcţia altor 12 h i­
de după eliberare, nui ales dacă ţinem drocentrale, în aval de Stcjnru, a căror
scama de faptul ca în 1938 producţia putere va însuma peste 240 M.W. In
era de numai 80.781 iar pu­ felul acesta, apelor Bistriţei le vor Hi
terea instalată în centrale era de 34,4 smulse anual încă 918 milioane k\'7b,
PE SCURT M . W . care se vor adăuga celor 450 de m ili­
Dezvoltarea acestui important sector
oane produse de hidrocentrala „V . I.
industrial este strîns legată pe de o par­ Lemn*'. Ritmul intens iu care se des­
O Greutatea specifica a regiunii Bacău în producţia te de ritm ul înalt de creştere în an­ făşoară lucrările la noile hidrocentrale
globală a ţârii a crescut în anul 196J Ja 6,2 la sută, faţă de samblu a industriei regiunii ~ ceea cc
a permis ca trei dintre acestea — Pîu-
5,4 la sută in 1950, ocupînd locul V pe ţara. a determinat sporirea corespunzătoare a găraţi, Ro'znov I şi Roznov H să şi in­
O Producţia globală a industriei regiunii a crescut în necesităţilor de energie electrică — iar tre în funcţiune, urmind ca alte cîicvn
1963, faţă de 1959, cu 82 la sută. Pe cap de locuitor, ca pe de altă parte de necesitatea valori­ să înceapă să producă încă în acest an
este cu 5 la sută mai marc faţă de nivelul mediu pe ţara. ficării marilor resurse energetice exis­ Nesfîrşitc reţele de transport şi dis­
tente, îndeosebi a celor hidroenerge­ tribuţie a energiei străbat acum întrea­
O In perioada 1951-1963 volumul total al investiţiilor
tice. ga regiune. Au fost construite zeci de
repartizate regiunii a fost de 24,8 miliarde Ici, rcprczcntînd
Hidrocentrala „V . I. Lenin'* de la linii electrice de 6,35, 110 şi 220 K.V.
10 la sută din totalul investiţiilor alocate în aceeaşi peri­ Hicaz şi termocentralele de la Borzeşti In felul acesta, lumina electrică a pă­
oadă pe întreaga ţară. fi Comăreşti, mari furnizoare de ener­ truns şî în numeroase localităţi rurale.
O Uzina de ţevi din Roman, intrată în funcţiune în gie electrică, sint capabile nu numai să Dacă în anul 1938 în regiunea Bacău
1958, a produs în anul 1963 circa 65 la sută din totalul pro­ acopere necesităţile mereu sporite ale erau electrificate doar 5 sate, îar la în­
ducţiei de ţevi a ţării. regiunii, dar şi să livreze energie altor ceputul aplicării planului de c!ec:rir:c,:
regiuni ale ţării. La sfîrşitul anului re 31, Ia sfîrşitul anului 1963, becul e-
O Industria petrolieră a devenit una din ramurile de
1963, puterea instalată în unităţile c- Icctric era aprins în casele locuitorilor
bază ale economici regiunii. In anul precedent s-a realizat
ncrgcticc ale regiunii s-a ridicat la din 378 de sate. Iu acest an se vor mai
aci 13 la sută din totalul producţiei de ţiţei a ţării,
503,1 M.W., producindu-sc 2,2 miliar­ clcctrifica alte 70 sate.
Q Sectorul de prelucrare a ţiţeiului extras s-a dezvol­ de IcWli, ceea ce reprezintă de două ori Transformarea regiunii Bacău dintr-o
tat prin intrarea în funcţiune a două rafinării moderne, la mai mult dccît producţia de energie regiune cu o slabă producţie de ener­
Oneşti şi Dărmăneştî, rcalizîndu-sc astfel valorificarea su­ electrică a întregii ţări în anul 1938. gie electrică într-o marc furnizoare de
perioară a ţiţeiului şi chimizarea produselor petrolifere. Totodată, termocentralele furnizează si energic în sistemul naţional ilustrează
însemnate cantităţi de energie termi­ roadele politicii partidului şi statului
că. Astfel, centrala de la Borzeşti asi­ nostru de valorificare cit mai deplină
MAGISTRALA gură aburul şi apa caldă necesară com­ a resurselor naturale, de dezvoltare
continuă
şi multilaterală a Industriei
Oneşti-Borzeşti,
petrochimic
plexului
precum şi pentru tcrmoficarca oraşului tuturor regiunilor ţării.
COLECTIVIZĂRII Oneşti. Termocentrala din Comăneşti C. BLAGOV1CI
F abrica de p o lic lo ru ră de v in ii din c a d ru l c o m b in a tu lu i ch im ic
C« firişoarele unor izvoare noi ce-şl zilei-muncă. Majoritatea gospodăriilor
O croiesc albii şi se unesc devenind toi colective sînt milionare şi m ultim ilio­ DOUA DECENIE
nare. In 1963, fondul de bază al gos­
D im en 'fi i e lective au convins prin fapte. Mereu Gospodăria noastră — Ţibucani — arc IL ÎJMflNÂ.
mai puternice, primele gospodării co­
milioane.
podăriilor a crescut cu 67
alte şî alte sate şi-au unit p.ămînturilc,
forţele, dorinţele — pornind în primă­ acum un fond de bază de peste 7 m ili­
vara lui 1962 un adevărat marş al co­ oane lei, iar la sfîrşitul acestui an vom
Dezvoltarea economici regiunii Ba­ benzen, s-a obţinut în urma unei ex­ meroase covoare, conducte, haine im­ lectivizării. Sprijinul acordat celor ce totaliza 8 500.000 (ci. Vechile judeţe care alcătuiesc în pre­ Cîrcula în graiul întinerit, in mod
cău este o ilustrare grăitoare a politicii ploatări corecte a instalaţiei de absorb­ permeabile, articole de uz casnic, înlo- au desfiinţat haturile a crescut nemă­ Creşterea fondului de bază a permis zent regiunea Bacău se bucurau cîndva curent şi dezinvolt, termenii de rclon şi
juste şi consecvente a partidului şi sta­ ţie — acid clorhidric fără impurităţi, cuindu-sc cu succes fierul, pielea, lîna, surat de mult. Credite, maşini şi trac­ ca la ziua-muncă colectiviştii din Ho- de aceeaşi faimă tristă care stigmatizase îngrăşăminte, cauciuc sintetic şi polisti-
tului de industrializare socialistă, de de calitatea I. porţelanul, sticla, materiale de construc­ toare, specialişti, seminţe de soi, îngră­ ria-Rontan. să primească 23 lei, cei din Rotnînia burghczo-moşicrească drept rcn, ciment şî energie electrică.
repartizare raţională a forţelor de pro­ Alte două produse — clorura de mc* ţie ctc. şăminte chimice, şcoli şi o întreagă li­ Davideni 26 lei, iar la noi valoarea zi- stat „eminamente agrar**. Colectivizarea agriculturii i-a îmbră­
ducţie pe întreg teritoriul ţării. Exis­ lilcn şi clorura de aluminiu — au atins Mai la nord, Ia Piatra Neamţ — cen­ teratură de specialitate, lumină şi bel­ lei-muncă a ajuns la 27 lei. Veniturile O brumă de industrie la izvoarele cat mai bine pe ţărani, îi hrăneşte cu
tenţa unor mari resurse naturale a de­ şi depăşit performanţele prevăzute. în­ tru cunoscut încă din secolul al XV- şug — iată cc a dat Partidul ţăranilor realizate de colectiviştii din regiune au unor mari bogăţii, o agricultură înţepe­ pline, zahăr, carne.
terminat o creştere multilaterală şi treaga producţie de clorură de metîlcn lea ca o mică aşezare de tăietori de lem­ dîn regiunea noastră. Vom recurge la fost în 1963 cu 44 milioane Ici mai nită la orînduirilc cu prinţi şi moşieri, Fiecare cifră are rezonanţe, coloane­
complexă a economiei regiunii Bacău. realizată anul trecut a fost de tipul su­ ne, care nui tîrzîu a luat o oarecare cîtcva comparaţii spre ilustrarea saltu­ mari în comparaţie cu cele realizate în producind puţină pline şi multă pcb- le lor aicătuind poemul marelui progres
Dar, dintre toate ramurile, ascendenţa perior A, cu o puritate de 98 la sută. dezvoltare industrială, mai ales prin lui făcut : în 1948 existau în regiune anul 1962. Şi doar anul trecut condi­ gra. al Republicii.
vertiginoasă a chimiei pe meleagurile Folosirea unui şpan de aluminiu cît prelucrarea lemnului, fabricarea celulo­ 75 tractoare, în 1960 — 414, tar acum ţiile n-au fost prea favorabile. Pe o asemenea bază, învăţamînlul şi In şcolile regiunii noastre învaţă pes­
Bacăului este cea mai impresionantă. mai curat şi a unui caolîn corespunză­ zei şi hîrtici, s-a dezvoltat în anii de­ sînt 2.372 tractoare, 835 combine, 2.1 OC Succesele obţinute de gospodăriile co­ cultura s-au dezvoltat anevoios şi neîn­ te 200.000 de cjcvi. Bacăul, înapoiat
Marile cetăţi ale chimiei caic au apărut tor a dus la creşterea calităţii clorurii mocraţiei populare ca o altă cetate a semănători mecanice. Volumul lucrări­ lective din regiunea Bacău se datorcsc destulător. Administraţia venală şi pro­ acum peste două decenii, a devenit cen­
pe harta regiunii în anii de democra­ de aluminiu, care a atins o puritate de chimiei. Trin construirea Combinatului lor executate de S.M.T. în 1963 s-a ri­ şi nivelului agrozootehnic înalt al mun­ fitoare a partidelor burgheze n-a luat tru universitar.
ţie populară au făcut ca această indus­ 98,5 la sulă. Rcspcctînd timpul de de­ de îngrăşăminte cu az.ot şi a Uzinei de dicat la aproape un milion h.a.n. Avem cii desfăşurate. Exemplu! şî ajutorul gos­ niciodată iu sen os setea de cultură a La sate s-au instalat 301 cinematogra­
trie să crească între anii 1950 şi 1963 cantare a soluţiilor şi menţinerea unei fire şi fibre sintetice de la Săvîncşti, s-a în regiune o staţiune experimentală a- podăriilor de stat, sprijinul calificat al unei populaţii harnice. Aşa Se face că fe — baza de plecate zero — care in
de 68,9 ori, revenindu-i 15,9 la sută din temperaturi constante în cuptoarele de creat aici un al doilea grup industrial gricolă, 8 şcoli tehnice şi profesionale lucrătorilor şi cercetătorilor Staţiunii de pe meleagurile care au dat un Alcc- anul 1963 au fost frecventate do
ansamblul producţiei regiunii. Cît de calcinare s-a ajuns la o puritate a clo­ de marc importanţă economică. care pregătesc cadre calificate pentru experimentale agricole Secucni-Roman, sandri şi un Jen Bart, un Creangă şi un 2.600.000 spectatori.
importantă este dezvoltarea industriei rurii de calciu de minim 95 la sută, Şi aici cooperarea între unităţile in­ agricultură, 8 centre şi 367 staţiuni de al specialiştilor din G.A.C. au permis o Bacovia, regimul nostru a moştenit In prezent, din 3 locuitori ai regiu­
chimice in regiunea Bacău pentru în­ faţă de 90 fa sută, norma prescrisă. dustriale este caracteristica de bază a însâmînţări artificiale, peste 250 specia­ creştere rapidă a bunel organizări a 300.000 de analfabeţi la o populaţie de nii, unul este cititor permanent al bi­
treaga economic naţională reiese şi din Capacitatea Combinatului chimic Bor­ organizării grupului industrial, cheză­ lişti cu studii superioare care lucrează muncii pe cîmp şi în sectorul zootehnie. 780.000 locuitori. bliotecii.
faptul că ca reprezintă acum, în pro­ ze*/!.- în privinţa producţiei de clor şi şia unei cficicnţc economice ridicate în In gospodăriile agricole colective, iar Un argument care nu poate fi con­ Anul celei nui înalte „prosperităţi" La oraşe, 18 cercuri literare dezvol­
ducţia globală industrială a republicii, sodă, se dublează anul acesta prin intra­ exploatarea lor. cursurile şi ciclul de conferinţe pe teme testat în ce priveşte nivelul ştiinţific a! burghczo-moşicrcşti înregistra în re­ tă tradiţia creaţiei artistice la care rîv-
11,2 la sută. rea în funcţiune a noii instalaţii ‘ de AstTclI Pîatră“Ncam(, unul dintre cele agrozootehnice de masă au fost urmate lucrărilor agricole îl renrcz.intă recolta ţeaua şcolară 88.000 de elevi, adică pu­ neau cei mai de scamă înaintaşi.
Şirul de uzine şi fabrici cc so întind electroliză cu catozi de mercur. Acest mai pitoreşti oraşe din Moldova, aşezat anului trecut. Deşi condiţiile nu au fost ţin nui mult de jumătatea numărului
procedeu, spre deosebire de principiul între munţii Pietricica, Cozla şi Cerne- în anul 1963— 1964 de aproximativ copiilor care ar li trebuit să înveţe. Pă­ Două teatre de stat, un teatru de pă­
pe o distanţă de mai bine de 7 Itm celulelor cu diagramă, reclamă o înaltă gura, s-a transformat într-un puternic 130.000 de colectivişti. prielnice, producţiile obţinute sînt sa­ puşi, o filarmonică, două orchestre
leagă azi fostele sate sărăcăcioase Oneşti Perspectiva deschisă agriculturii prin tisfăcătoare. Astfel în anul trecut gos­ trunderea cărţii în mediile muncitoreşti populare, 100.000 artişti amatori, pun
şi Borzeşti, într-un oraş modern, puter­ tehnicitate şi un grad superior de au­ centru industrial. De asemenea, el va înfăptuirea colectivizării poate fi ase­ podăriile agricole de stat din regiune au şt ţărăneşti devenea astfel problematică. în contact pe muncitori şi ţărani cu
nic centru industrial. tomatizare. deveni în anii viitori un important cen­ muită cu o magistrală, o magistrală a recoltat în medie Ia hectar 1.918 kg. Filmul circula pe o reţea rcstrînsă la marile creaţii ale spiritului uman.
La Borzeşti s-au construit o termo­ La începutul acestui an, fabricile de tru turistic al regiunii. vieţii noi pe care păşesc, cu fruntea grîu, 2.645 kg. porumb boabe şî 12.500 oraşe şi rămînca „marca minune necu­ Se editează 7 ziare şi anual numeroa­
mase plastice din Bucureşti, Iaşi, Bu­
Experienţa acumulată, succesele de
centrală de marc capacitate şi un an­ zău şi din alte localităţi din ţară, au seamă obţinute în construirea şi darea sus, colectiviştii. kg. cartofi şi numeroase gospodării co­ noscută" pentru ţăranii care formau se culegeri de literatură, folclor şi mu­
samblu de fabrici care formează marele prim it de la Borzeşti un nou sortiment : în funcţiune a noilor obiective, dezvol­ In anii 1951 — 1963 s-au construit în lective au obţinut producţii snorite, 32 majoritatea populaţiei. zică băcăuana.
combinat chimic. Şirul de uzine şi fa­ policlorură de vinii (P.C.V.). Noul pro­ satele regiunii Bacău 43.000 casc noi ; dintre ele au realizat, de ne 13.600 hec­ Presiunea morală a unor asemenea Nivelul înalt de cultură este mărtu­
brici continuă cu rafinăria fi Combi­ tarea unor noi ramuri ale industriei chi­ aparatul de radio, televizorul, aragazul tare, între 2.000 şi 2.500 kg. porumb realităţi l-au determinat pe Bacovia să risit apoi de aspectul modern al oraşe­
natul de cauciuc sintetic şi de produse dus este realizat printr-un procedeu ori­ mice, pe baza celor mai perfecţionate boabe Ia hectar, iar 7 gospodării colec­ exclame ironic: Prin asta eşti cclcbră-n lor noastre, de arhitectura industrială
petrochimice de Ia Oneşti. ginal, romîncsc, de obţinere a accillc- tehnologii, creează premisele unui avînt sau motocicleta au devenit obiecte obiş­ tive au recoltat în medie de ne 3.660 Orient, O, ţară tristă, plîtiă de humor... şi rurala, de pasiunea cu care oamenii
continuu, într-un ritm susţinut, al accs-
nci direct din gaz metan, cu ajutorul
nuite în satele noastre colectivizate.
Grupul industrial de la Oneşti-Bor- arcului electric. ici ramuri esenţiale pentru economia hectare cîte 2.500 kg. porumb boabe la Aşa a fost. muncii din regiunea Bacău se dăruiesc
zeşti formează un complex armonios în Pînă acum s-au produs din T.C.V. nu- naţională. Cc stă la temelia acestor fapte ? Am hectar. Două decenii de lumină au anihilat marii cauze a desavîrşirii socialismului.
care procesele tehnologico moderne dau putea răspunde pe scurt : gospodăria Progrese însemnate s-au dohîndit şi tarele unei înapoieri de mai bine de un In numai două dcccnii-tumină, oame­
nuna cu o raţională organizare a pro­ colectivă mereu mai puternică. Şî iarăşi în îmbunătăţirea rnscloţ de vaci, oi. secol. nii din acest colţ al Moldovei, undo
ducţiei în .ansamblu, iii cadrul căreia vom apela la cîtcva cifre. Fondul de porci si păsări. An sporir producţiile şî Insurecţia victorioasă de la 23 August altădată nu se întîmpla nimic, au de­
cooperarea între unităţile industriale bază r.l gospodăriilor colective este de cantităţile de produse agro-alimcntnrc ce 1944 a inaugurat o revoluţie fără sea­ venit croi propriei lor opere.
permite valorificarea superioară şi cît ordinul sulelor de milioane. Efectivele au intrat în fondul centralizat şi al ce­ măn în . istoria patriei noastre. Regiu­ j-a înaripat spic nurca chemare un
mai completă a materiilor prime, şi, de animale proprietate obştească au lor vîndutc statului de către G.A.C. prin nea Bacău s-a transformat intr-o puter­ neîntrecut făurar de suflete cutezătoa­
totodată, o gospodărire judicioasă a crescut din 1962 cu aproape 53.000 contractele încheiate. Gosnodăriilc agri­ nică regiune industrial-agrarâ a ţării. re : Partidul Muncitoresc Romîn.
combustibililor, rezultat al aplicării pe bovine, peste 106.0C0 ovine şi 23.000 cole de stat si marca majoritate a gos­ Şcolarii învaţă geografia după noile obi­ RADU CÎRNECI
porcine. Sporirea şepteiului în G.A.C.,
scară largă a tcrmoficării industriale. podăriilor colective au în prezent vaci ective industriale: Oneşti, Bicaz, Ro­ secretar al Comitetului regional
Cu ajutorul căldurii şi electricităţii a producţiilor vegetale şi animaliere au dîn rasa brună, nuclee valoroase, reţi­ man, Săvîncşti. Bacău pentru cultură şî arta
produse de centrala termoelectrică Bor­ făcut posibilă creşterea rapidă a fondu­ nute din prăşîla proprie, pentru elimi­
zeşti, sarea trimisă prin scleduct de la lui de ba/ă şi a averii obşteşti, a valorii narea treptată a exemplarelor nccores-
Tg. Ocna, sub formă de soluţie, este punzătoarc. ‘
descompusă şi „obligată", prin diferite Case noî, şcoli, magazine, cinemato­
reacţii şi procese chimice, să se trans­ grafe, construcţii, maşini agricole mo­
forme în clor, sodă caustică, acid clor­ PEISAJ ÎNTINERIT derne şî nenumărate tractoare — iată
hidric, în diverse insecticide condiţio­ ce ar vedea, călătorul ce ar trece astăzi ° In 1963 s-au vîndut populaţiei din parat în 1963 mobilă in valoare de 18
nate, destinate combaterii dăunătorilor P«"n regiunea noastră în plină înflorire. regiune mai multe produse industriale milioane lei, 4.000 aparate de radio ŞÎ
din agricultură. In acest combinat se Alături de masivul Ceahlău, de cele­ Cît priveşte comuna noastră — T i­ de folosinţă îndelungată faţă de 1962 televizoare, 914 maşini de cusut, 4.706
vor realiza în acest an peste 60 de lalte frumuseţi c;le naturii, oamenii li­ hneam — rezultatele creşterii bunăstă­ după cum urmează: frigidere cu 65 la biciclete, 360 motorete ctc.
produse de marc importanţă pentru c* beri, conduşi de partid, au integrat pei­ rii se pot vcde.v chiar numai dlatr-o sută, maşini de spălat rufe cu 28 la su­ • Numărul abonaţilor la radio, ra-
conomia naţională. sajului bacăuan frumuseţi noi, durate privire: peste 400 case noi şi frumoase tă, aspiratoare de praf cu 20 la sută,
întreg procesul de producţie este au­ Ş’--u construit colectiviştii în ultim ii televizoare cu 73 b sută, ceasuri cu 17 dioficarc şî televiziune a ajuns în pre­
tomatizat, operatorii fiind cei care su­ din beton şi oţel, vaste întinderi in­ ani. zent la 127.000 — faţă de 8.400 cît
dustriale, baraje înalte, oraşe eu desă­ la sută, 70 autoturisme. erau în 1950.
praveghează şi dirijează de la pupitrele Veniţi să vedeţi cum ne gospodărim,
de comandă fenomenele din interiorul vârşire noi. cum trăim. Avem cu cc vă nrîmî ! ° Prin comerţul de stat s-au vîn- • Pentru acţiuni în sprijinul ocroti­
•instalaţiilor. Bistriţa, nul plutaşilor de altădată, GH. MAFTF.l dut populaţiei de la oraşe şî sate in anul rii sănătăţii s-au alocat în 1963 cu 5‘)
Majoritatea secţiilor şi-au atins şi de­ este stăpînită astăzi de om. După cc Erou al Muncii Socialiste 1963 mărfuri în valoare de peste 3 m i­ milioane Ici mai mult faţă de anul 1959,
păşit înainte de termen parametrii poposeşte în marca intramontană de la preşedinte al GAG Ţibucani, liarde Ici. iar în 1964 fondurile destinaic acestui
funcţionali prevăzuţi în proiect. Bicaz, pune în funcţiune turbinele de j raionul Tg. Neamţ ® Cetăţenii regiunii Bacău au cum- scop sporesc cu peste 40 la sută.
La Instalaţia de producere a hexado- la Stejarii. Mai Ia vale, este folosită de
ranului, bunăoară, în urma unei lucrări
de mică mecanizare, a crescut capaci­ o întreagă salbă de hidrocentrale —
tatea de producţie anuală cu încă 3.000 unele în construcţie, altele puse deja în
de tone. Depăşiri ale capacităţilor de funcţiune.
producţie prevăzute iniţial s-an înregis­ Minunatul peisaj natural şi industrial
trat şi la insecticide condiţionate, la dc- al regiunii este întregit de noile oraşe
tox.an, oxigen, tricrczii fosfat şî în alte apărute pe hartă: Oneşti, Bicaz, Lucă-
sec ţ. ii.
ceşti, de sutele de blocuri noi constru­
O dată cu obţinerea sporurilor de ite în Bacău, Tiarra Neamţ, Roman,
producţie, s-a îmbunătăţit şi calitatea
produselor chimice. Moineşti, de alte construcţii social-cul-
Din acidul clorhidric de calitate in­ t ura le.
ferioară, produs în instalaţia monoclat- U zina de ţevi d in Rom an. Ncua istoric se împleteşte cu nume­
roasele vestigii ale trecutului: cetăţi,
mînăstirî — unde este prezentă arta de
secole a poporului romîn, locuri legate
ÎN M0UL 0 R Â S ONEST! de viaţa şî opera unor scriitori şi pic­
tori de scamă. Au devenit
cunoscute
pentru miile de turişti care vizitează re­
giunea Bacău obiectivele industriale,
Ce era Oncştiul odinioară ? O comu­ tori, numărul lor a crescut tot mai In spaţiile de interes social-cultural oraşele înnoite, ca şi cetatea Neamţului
nă ceva mai marc, im fel de lîrg cu mult. De exemplu, în 1961 s-au dat în funcţionează o filială O .N T . Carpaţi, — la restaurarea căreia se lucrează —
' rco 3.000 locuitori a cărui „faimă" o folosinţă 1.469 apartamente. Iu prezent care a prim it în cursul anului 1963, pes­
constilu.au doar cele aproape 30 de cîr- sînt aici 6.620 de apartamente noi. te 100.000 de vizitatori din ţară şi de muzeul Agapia, unde admiră picturile
ciuiui, o moară ridicată cu vreo 100 de Pe măsura dezvoltări; oraşului au fost peste hotare, o agenţie de voiaj C.F.R. lui N. Grigorescu, Humulcştii — locul
ani în urmă, o fabrică de cherestea uti­ construite şi importante obiective so- şi altele. unde a copilărit marele povestitor Ion
lată rudimentar, 4 şcoli primare, 6 în­ cial-culiuralc. Pînă in prezent au fost Spaţiile verzi completează frumuseţea Creangă (astăzi Casă muzeu) Casa mu­
văţători şi cam atu. date în folosinţă 8 şcoli elementare şi oraşului şl asigură populaţiei condiţii op­ zeu Calistrat Hogaş, neobositul drumeţ
In anii noştri, alături de cetatea pe­ medii cu 88 săli de clasă, un complex >i eîntăreţ al M unţilor Neamţului.
trochimici a luat fiinţă şi s-a dezvoltat, rime de rccrccrc şi odihnă. Pentru m i­
şcolar profesional cu 9 săli de clasă, cii locuitori s-au amenajat, în incinta Odihnitoare şi recreative sînt şi po­
într-un ritm demn de epoca noastră so­ pasurile la staţiunile Stanicul Moldovei,
cialistă. oraşul Oneşti, unul dintre cele avînd cantină şi cămin, un cinematograf fiecărui cvartal, spaţii de joacă.
mai noi şi frumoase localităţi ale pa­ cu ecran iat, o crcşă, 2 grădinile de co­ Oncştiul participă la întrecerea cc se Ia Bălţătcşti, la cabanele din Carpaţii
triei. pii, 3 librării cte. Totodată au fost date desfăşoară pentru o cît nui bună gos­ răsări teni.
în ti-o poziţie pitorească, înconjurat in folosinţă o fabrică de pîînc cu o ca­ podărire şi înfrumuseţare a oraşelor, as- PAVFL PlNTFA
de 4 rîurî — Trotuşul. Tazlăul, Caşinul pacitate de 13 Lonc pe z.i, o centrală te­ pirînd în această direcţie la un Ioc de
şi Oituzul — cu magistralele sale largi, lefonică automată cu 600 linii şi posi­ frunte.
aleile şi spaţiile verzi, cu ansamblurile bilităţi de extindere, 129 unităţi comer­
In etapa următoare, în oraş se vor
arhitectonice cc se îmbină armonios cu ciale, un complex al cooperaţiei meşte­ construi noi şi importante obiective so- P a g in ă re a liz a tă de re d a c ţia
peisajul natural. Oncştiul capătă tot mai şugăreşti şi numeroase unităţi moderne cial-cultu râie.
mult conturul unui oraş socialist. Pînă în de alimentaţie publică. z ia ru lu i „S TE A G U L R O Ş U " in
prezent au fost construite aici 230 de Ca rezultat al creşterii nivelului de Toate acestea fac ca Oncştiul să fie c o la b o ra re cu co re s p o n d e n tu l in
blocuri de diferite tipuri şi mărimi. trai al oamenilor muncii, volumul de cu adevărat demn de epoca socialistă, o re g iu n e a B acău al A g e n ţie i ro-
începutul in construcţia de locuinţe a mărfuri distribuire populaţiei în anul mîndric a celor care l-au construit, care
fost modest. In npnî 1955 au fost ter­ I0fi3 a fost cu 14 Ia sulă mal mare de- locuiesc sau vor locui în el. m ine de presă „AG ER PR ES".
minate 155 apartamente. In anii urmă- cit în anul anterior. M. P A U LIU C