Page 94 - 1964-07

VIZITA DELEGAŢIEI GUVERNAMENTALE
' PR O fEM R ] DIN TOATE TARII? ’JN lf! V*/ţ /

mMÎN FRANŢA

PARIS 29 — Trimisul Agerpres, M ir- zitei, specialişti francezi au dat explica­ Maheu a vorbit oaspeţilor despre acti­
eca Moarcăş, transmite: ţii membrilor delegaţiei. Oaspeţii au vitatea şi preocupările dc viitor ale
Miercuri dimineaţa, membri ai dele­ semnat în Cartea dc onoare. organizaţiei. Directorul general al
gaţiei guvernamentale romîne în frunte La amiază tovarăşii Ion Gheorghe UNESCO a scos in evidenţă rolul activ
cu preşedintele Consiliului de Miniştri, Maurei* şi Contelui Măncscu, au făcut al Romîniei în această organizaţie inter­
Ion Gheorghe Matircr, au vizitat cen­ o vizită h sediul UNESCO, h invita­ naţională şi a evocat personalitatea re­
trul de cercetări atomice dc la Saclay. ţia directorului general al acestei orga­ marcabilă a fostului reprezentant per­
La sosire, oaspeţii roniîni au fost intîm - nizaţii internaţionale, Rene Maheu. manent al R. P. Romîne, acad. Tndor
piitaţi de Pierre Tarangar, administrator La sosirea în faţa clădirii UNESCO, Vianu.
general ad-interim al Comisariatului unde erau arborate drapelele O.N.U. şi Tovarăşul Ion Gheorghe Maurcr a
pentru energia atomică al Franţei, Jcan R. I*. Romîne, oaspeţii romîni au fost semnat în canea de aur a UNESCO.
Debicusc, directorul centrului dc Studii întâmpinaţi de Rene Maheu şi dc cola­
din Saclay, şi dc numeroşi cercetători boratorii săi. Directorul general al UNESCO a ofe­
ştiinţifici. In cinstea delegaţiei romîne, Au fost vizitate unele din sălile dc rit apoi un dejun în cinstea preşedinte­
pe clădirea institutului au fost arborate lucru şi amfiteatrul mare al sediului lui Consiliului dc Miniştri al R. P. Ro-
drapelele romîn şi francez. UNESCO unde au loc adunările gene­ mme.
Înalţii oaspeţi romîni au vizitat dife­ rale ale organizaţiei şi diferite confe­ In cursul după-amic/ii, membri al
rite sectoare ale acestui important cen­ rinţe internaţionale. Icgaţiei guvernamentale romîne au vizi­
tru dc cercetări atomice. In timpul vi­ In sala Consiliului executiv, Rene tat Castelul Vcrsaillcs şi parcul său.
Pe graficele întrecerii Preparate de carne

si conserve
y
C A L I T A T E A peste plan

întrecerea socialistă ce se desfăşoară
în întîmpinarca marii noastre sărbători
— 23 August — capătă de la o zi la
alta un avînt tot mai puternic. Colec­
Ii £ B UTUL serve diu cadrul I R.I C. Deva, şi-a spo­ In oro,sul D e v a
tivul secţiei preparate de carne şi con­
rit şi mai mult efortul pentru a dobîndi a fo s t c o n s tr u it u n
SUB A D M IS noi succese în muncă. Depăşirea planu­ ciu lu i şi D ir e c ţie i
al o f i ­
n ou lo ca l
lui semestrial la preparate de carne cu
6 la sută şi la conserve cu 2,4 la sulă
I,.i indicaţia organizaţiei dc partid, în a constituit punctul dc plecare în do- r e g i o n a l e P .T T .H .
şederea îmbunătăţirii rc7.nl(.ucloi la bîndirca dc noi realizări. Aproviziona­ In fotografie :
compartimentul ridicător hidraulic al rea ritmică cu materie primă, folosirea a s p e c t d in sa la
secţiei maşini unelte dc la U.M. Cugir, din plin a timpului de lucru, a maşi­
.t-a liccut la organizarea muncii în sc- nilor şi agregatelor, buna organizare a y h i ş e e l o r o fic iu lu i
miflux. Ca urmare, ccic două brigăzi muncii şi întrecerea pentru îndeplinirea P .T .T .R d in o r a ­
care lucrează aici şi-au putut eşalona angajamentelor au condus la depăşirea şul D e v a
mai bine operaţiunile pe maşini şi s-au planului pe primele două decade ale lu­
nii iulie cu ÎS tone la preparate dc
putut ocupa mai îndeaproape de pre­
carne şi cu 3,5 tone la conserve.
gătirea profesională a oamenilor. In
La obţinerea acestor rezultate şi-au
felul acesta, in ultimul timp, producti­
adus în mod deosebit contribuţia mun­
vitatea muncii a început să crească cu citorii Binder Caro!, Fio rea Mnria, re ­ « « »
circa 30 la sută faţă dc perioada an­ lei- Iuliana, Rus Lidia, Bulacu Glicor-
terioară şi, ceea cc-i mai important, re­ glic, evidenţiaţi lună de lună în întrece­
rea socialistă.
butul a scăzut cu mai bine dc 2 la sută
In u ltim ii an i m a r e l e C o m b i n a t s i d e r u r g ie H u n e d o a r a a fo s t î n z e s ­ TLOREA NEDELCIU
faţă de cifra admisă.
trat cu u n nou g r u p d e la m in o a r e m o d e r n e , d e m a r c p r o d u c tiv ita te . şef dc echipă
V BRADEA IN F O T O : a s p e c t d% la in tra rea in n ou l g ru p d e l a m i n o a r e d in
corespondent P e ştiş.
MINEREU CU CONŢINUT BOGAT Grijă pentru frumos L U C R Ă R I L E A G R I C O L E DE V A R A
—--- -- - * ■
Dcsfâşurînd larg întrecerea socialistă în cinstea marii
sărbători a Eliberării, minerii diu Ghebr au obţinut şi in La fahrica „Vidra* din Orăştic preocuparea pentru cali­
această lună înseninate succese. îndrumaţi de organizaţiile tate se concretizează în realizarea unor produse trainice
de partid ci au aplicat pe scară largă în producţie metode şi frumoase. Lucrătorii fabricii, printre care Ana Vjnţcler, întreaga recoifâ în hambare Sfrînsul linurilor
gravitaţionale de exploatare, dc mare productivitate. In Ana Socol. Maria Belea, Emil Oprea, Gheorghe Burdula,
felul accsia au reuşit ca în primele 27 dc zile ale lunii să Maria Bodnar şi mulţi alţii au făcut din calitatea produ­ Datorită organizării exemplare a mun­ mecanizatorilor să lucreze diu plin în
extragă peste plan aproape 3.000 tone de minereu. selor fabricii preocuparea lor principală. Aplicînd în flu­ cii, colectiviştii din Băcăiuţi. raionul schimburi prelungite la executarea ară­ trebuie urgentat!
Unul dintre obiectivele principale ale întrecerii socialiste xul tehnologie dc prelucrare şi mobilare a picilor şi blă­ Orăştic, au reuşit să strîngă recolta de turilor dc vară.
pe care o desfăşoară minerii din Glielar este îmbunătăţirea nurilor cunoştinţele profesionale însuşite la cursurile de pe întreaga suprafaţă ocupată cu pă- La realizarea succesului amintit s-au
calităţii minereului. Dînd viaţă măsurilor luate dc condu­ ridicare a calificării, ci au reuşit să îmbunătăţească simţi­ ioase. Cu ajutorul mecanizatorilor de evidenţiat colectiviştii Scrafin Crişan, Necesitatea creşterii efectivelor dc ani­ Nu este deci de mirare că pînă la data
cerea exploatării, la indicaţia comitetului dc partid, mi­ tor calitatea produselor. La pici înobilări pe dcnnă, spic la S.M.T. Orăştic, în ziua de 29 iulie ei Aurel Gurduban, losif Moldovean, Con­ male şi sporirea productivităţii lor im­ amintită s-a executat cositul finului pe
numai 27.505 ha. din 40.429 aflate in
nerii s-au preocupat îndeaproape de plasarea judicioasă a exemplu, indicele de calitate planificat a fost depăşit cu 2,6 au terminat secerişul şi trcicrişul griului stantin Dad şi mecanizatorul Tonta pune asigurarea unei bogate şi consis­
găurilor, de trierea atentă a sterilului vizibil din minereu la sută, iar la piei inobilări pe blană cu 3,3 la sută. Pe lin ­ de pe 149 ha. Varvara. tente baze furajere. In balanţa furajeră proprietatea sau în folosinţa G.A.C.
a gospodăriilor agricole colective de pe
O situaţie similară există şi în ceea ce
in fronturile de lucru şi la gurile dc încărcare. Strădaniile gă beneficiile suplimentare aduse întreprinderii prin îmbu­ Concomitent cu aceasta s-au sinus IO AN BORZA tot cuprinsul regiunii noastre fincţelc pliveşte transportarea şi depozitarea fi­
întregului colectiv au dat roade. Rezultatele analizelor de paiele dc pe 100 ha, ceea cc a permis corespondent naturale au o mare pondere. Dc aceea, nului. Chiar şi în raioanele avansate cu
laborator arată că siderita măruntă livrată Combinatului nătăţirea calităţii, muncitorii fabricii au putut crea modele spre deosebire de alţi ani, în vara acea­ recoltarea linurilor există o serioasă ră«
siderurgie din Hunedoara in această lună s-a încadrat în­ noi dc confecţii din blană care se impun prin trăinicia, fru­ sta s-a acordat aproape peste tot o aten­ minere in urmă la transportarea şi de­
tocmai în indicele dc calitate planificat, iar siderita bul­ museţea şi linia lor elegantă. Aprecierea unanimă pe care ţie deosebită recoltării fîncţclor. Drept pozitarea acestora. Mari cantităţi de nu­
gări livrată a întrecut cu 0,7 la sută sarcinile planificate. rezultat, pînă la 2S iulie, potrivit date­ treţ, deşi cosit din timp, stau şi acum
confecţiile din blănuri şi-au cîştigat-o în rindurilc cumpără­ Au terminat recoltatul
Printre brigăzile care au obţinut rezultate frumoase, si- torilor este pe deplin justificată. Colectivul dc muncă de lor comunicate Consiliului agricol re­ în cîmp supuse intemperiilor, deprecie­
tuîndu-se în fruntea întrecerii socialiste, se numără cele gional, în unele raioane acţiunea dc re­ rii. Exemple dc acest lei pot fi date
conduse dc Constantin Ţuchcndrca, Francisc Balaş şi la „Vidra" a făcut din calitatea produselor o chestiune dc Cu mult entuziasm se desfăşoară lu­ brigăzile a treia şi a doua, conduse dc coltare a linurilor s-a terminat sau se din numeroase unităţi agricole.
Gheorghe Tăinăşcscu. onoare. crările din actuala campanie şi la gos­ Iov. Mircca Farcaş şi Miron Socaci, apropie de sfîrşit. Colectiviştii din ra­ Aşa stînd lucrurile este necesar ca or­
podăria agricolă colectivă din Pui. In ionul Brad, spre exemplu, au cosit fi­ ganele dc partid, dc stat şi consiliile
L. MIRCEA IU LIA N DICU care au terminat cei diutîi secerişul de nul dc pe toate cele 1.245 hectare, cei
corespondent corespondent ziua dc 2S iulie, colectiviştii dc aici au pe suprafeţele cc le-au fost repartizate din raionul Sebeş de pe 5.987 ha., cei agricole să mobilizeze toate forţele şi
terminat dc recoltat griul dc pe toate potrivit planului dc producţie. Acum se mijloacele dc care dispun în vederea
cele 180 hectare. La executarea acestei lucrează intens la transportul snopilor din raionul Alba de pe 3.789 ha. ele. terminării cît mai grabnice a cositului.
lucrări s-au evidenţiat colectiviştii din la arie în vederea începerii trcicrişului. Bune rezultate în această privinţă au Cu cit cositul se va face într-o perioa­
mai obţinut unităţile agricole dc pe raza dă mai scurtă dc timp cu atît se va con­
oraşului regional Deva şi raionul Orăş­ tribui la reducerea pierderilor de subs­
tic. Sub posibilităţi in ceea cc priveşte tanţe nutritive, la ridicarea calităţii fi­
A r ă t u n l e — c o n c o m i t e n t recoltarea fliturilor se prezintă situaţia nului. Imcnsificînd ritm ul cositului nu
in gospodăriile colective din oraşul re­ trebuie scăpat din vedere nici o clipă
c u e l i b e r a r e a t e r e n u l u i gional Hunedoara şi mai ales în ede din momentul stringent transportării şi de­
raionul Haţeg, unde pînă la data amin­
tită s-a executat cositul fîncţclor dc pe pozitării finului în şire. Organizarea
exemplară a muncii in vederea termi­
In gospodăria agricolă colectivă din recoltat griul de pe HO ha. din cele numai 5 320 ha. din cele 14.778 ha.
Bretea Strei, raionul Haţeg, munca este 175, s-au eliberat numai 5 ha., iar ară­ Ncrccoltarca fînurilor atunci cînd ier­ nării grabnice a recoltării şi depozitarii
bine organizată. Aici, pe măsură cc se turile mei măcar nu au fost începute. burile au ajuns la începutul înspicării fînurilor naturale, folosirea chibzuită a
rccolicază, terenul este eliberat şi se Din aceleaşi motive şi la gospodăria co­ atrage după sine pierderea unei însem­ tuturor surselor de nutreţuri, sînt sar­
execută arăturile dc vară. Munca fiind lectivă din Orlea s-au făcut arături pe nate cantităţi dc nutreţ, duce la scăde­ cini cărora organele de partid, dc stat
astfel organizată s-au şi arat, în numai numai cîteva hectare. rea calităţii lor. Dc acest lucru trebuie şi apicole sînt chemate să le asigure în­
cîteva zile, 41 hectare din care 26 s-au Este dc datoria consiliilor dc conduce­ să ţină mai mult seama conducerile uni­
însămînţat cu porumb furajer şi soia. re ca, împreună cu specialiştii, să orga­ tăţilor agricole din raionul Haţeg şi din deplinirea în mod prompt, fără nici o
De asemenea, la G.A.C. din Batiz, ora­ întîrzicre.
nizeze numea în aşa fel îneît supraîe- oraşul regional Hunedoara unde şi in
şul regional Hunedoara, s-au făcut ară­ Situaţia recoltării fînurilor naturale Ut
ţde recoltate să fie grabnic eliberate dc anii trecuţi, datorită neglijenţei, slabei
turi de vară pe mai mult de 36 hectare. paie sau snopi şi să se execute de în­ mobilizări a colectiviştilor la lucru, mari G.A.C. la 28 iulie a.c.
Nu acelaşi lucru se face însă la G.A.C. dată araturile de vară pe toate terenu­ suprafeţe dc teren au rămas ncrccolta-
din Băieşti şi Orlea, raionul Haţeg. De rile cc au fost cultivate cu cereale pă- tc, iiosindti-sc astfel însemnate cantităţi
ioasc. dc furaje. Ca urmare, gospodăriile co­ Bratl tec
Publica „ Căprioara° din Sebeş : Aspect din secţia marochinărie. pildă, la G.A.C. din Băieşti, unde s-a lective au fost nevoite să cheltuiască
mari sume dc bani pentru a asigura ani­ Sebeş
Tren sanitar malelor strictul necesar de furaje pen­
Din acest
tru perioada dc stalnilaţie.
neajuns s-ar cuveni ca toate conduceri­
le unităţilor agricole rămase în urmă cu
f i r i g a d o n c o s t r â ta Simeria recoltatul fînurilor, îndeosebi cele din Aiha
pv mur »»»M w nM M jnr Pe una din liniile depoului de loco­ satele Băieşti, Pui, Batiz ctc. să tragă Orllshe «8,1*;
învăţămintele necesare cu atît mai mult
dc
motive C.F.R. Simeria staţioncaz.ă
cîteva zile trenul sanitar nparţinînd M i­ cu cît colectiviştii din Băieşti n-au re­ iLa §6.
coltat fînul dccît de pe 25 ha. din cele
nisterului Transporturilor şi Telecomu­ 202, cei din Pui dc pe mai puţin dc ju­
lina rece" şi „Ochiul f l u icra şti I ui'* bri­ nicaţiilor. mătate din suprafaţa ocupată de fineţe, m tiL 68,3
APOLDUL DE JOS găzile a doua şi j treia parcă au culcar goane. Cinci servesc ca policlinică. In cele 145 citc arc gospodăria. Şi aseme­ Haţeg 36%
Acest tren este compus din opt va­
iar cei din Batiz dc pe abia 4 ha. din
mai mult din lan, Sînt aşa dc aproape
linele de altele la punctaj îneît c greu
de dat un pronostic. Ion Nîcoară, Ni- ele funcţionează cabinele de radiologie, nea exemple s-ar putea da încă multe.
oftalmologie, interne, chirurgie, O.R L ,
colac Muntean, susţin că brigada lor,, a neurologic, av*nd şi laboratoare de bac­
doua, o să ia drapelul. Moisc Cojocar c
In ziua aceea, zorile zilei, au întîr- colectiviştii S-au prins să Se întreacă. aproape sigur câ-l ia a treia. Vasilc Sătt- teriologic şi biochimic.
ziat parcă. Grăbiţi, locuitorii din Apol- Si facă din al XX-lca an de muncă li­ chca şi Ilîc Antinic însă nici nu vor In această „policlinică pe roate" se
dul de Jos nu le-au mai aşteptat. Au bera un an al marilor recolte. să audă de aşa ceva. face examinarea salariaţilor din unităţile
vestit ci ziua. La început cîteva docă- In primăvara acestui an, pe ogoarele — Drapelul răminc la noi ! — spun de calc ferată ale complexului C.F.R.
nicuri metalice au spart liniştea nopţii. colectivei din Apold an ieşit mai mulţi cu hotărîre. Simeria şi l.R.T.A. In primul rînd sînt
Apoi, din cc în ce mai multe, mai re­ oameni ca orieînd. Aproape o mic de examinaţi cei caic concură la siguranţa
pezi. întrecerea e în plină desfăşurare. Co­
braţe dc muncă. Au participat la ferti­ saşi şi combine taie drumuri largi în rale şi cinematografe săteşti şi^ la Apold circulaţiei. Consultaţii de specialitate se
Ziua ajunge oamenii pe drum. Işi lizarea terenului, la însămîuţări. A în­ holda de grîu. Au atins acum o viteză şi la Singătin. Amhcle sate sînt radio- acordă în mod gratuit atît membrilor
oglindeşte lumina în lamele de oţel as­ ceput apoi întreţinerea culturilor. R it­ de 90 hectare pe zi. încă o zi, două cu ficatc. de familie cit şi pensionarilor. Se fac
cuţite brici. Zece, douăzeci de coase. mul n-a scăzut ilcloc. Iar acum la re­ soare şi-i gata recoltam] griului de pe Cînd se întorc dc Ia muncă, apol/.c-
Numărul creşte mereu. O mulţime de coltat munca c şi mai intensă. 4S0 de hectare. nii îşi petrec plăcut timpul. Vizionea­ examinări radiofotograficc şi scrologicc
coase Oamenii le poartă cu uşurinţă, ză un film, citesc cărţi la bibliotecă, precum şi diferite analize.
Se umplu hambarele colectiviştilor, se
obişnuiţi. La marginea satului pornesc umplu magaziile gospodăriei. Spre baza ascultă programele transmise la radio. EMIL CREŢU
pe drumuri diferite. Ai impresia că te de recepţie aleargă două camioane. Sînt Deseori aplaudă măiestria şi îndemâna­ impiegat dc mişcare
afli la poarta unui marc combinat unde Anul acesta colectiviştii din camioanele cumpărate de colectivişti. rea tinerilor artişti amatori din echipa (din colectivul subrcdacţici vo-
fiecare muncitor se îndreptă spre atelie­ Apoldul de Jos livrează statului: Duc ultimele tone dc grîu din cele 100 de dansuri şi brigada artistică de agita­ luntare-Simcria). La Vulcan se ri­
rul lui. Aici, la Apoldnl dc Jos. la, fel. O 100.000 kg. grîu contractate cu statul. ţie. Echipa lor dc dansuri este cunoscu­ dică an dc an noi
Fiecare arc locul lui dc muncă „Sub O 40.000 kg. porumb tă în tot raionul. Acum, scară de scară blocuri moderne cu
bare", „Fîntîna rece", „Ochiul fluicra- ...Nimic din ce şi-au planificat colec­ se fac repetiţii. La 23 August vor sa apartamente spa­
şului"... Sînt imensele „ateliere" ale co- 0 186.000 kg. cartofi tiviştii să facă nu răminc neîmplinit. prezinte pe scenă un repertoriu bogat, Invenţii romîneşti ţioase şi luminoase.
După cc termină cu griul, continuă în­
lect ivişi* lor. 0 320.000 kg. struguri cum bogată este şi viaţa lor astăzi. Echi­
0 134.000 kg. legume trecerea la alte lucrări. Au unde să mun­ In ele locuiesc fami­
Brigadierii indică echipelor locul. Un cească şi accasta-i bucură. Construiesc pa învaţă dansuri noi, brigada etnia înregistrate în diferite lii de mineri, ingi­
şuierat prelung, altul scurt. Paiele de 0 1.760 hl. lapte un grajd (al şaselea). încă o maternita­ hărnicia oamenilor, realizările înfăptui­ neri şi tehnicieni,
grîu, cu spicul îngreunat dc boabe, se 0 170 porci de 100 kg. fiecare te, încă o magazie dc 35 tone. Pînă la te în comuna lor în cele două decenii ţări oameni ai muncii
culca pale, pale Pologul se lungeşte. 0 37 bovine (vite mari) 23 August au hotărît să le termine. Co­ de muncă liberă... din oraşul VuLan.
Primul. In urma lui, altul. Sute de coa- 0 70 viţei lectiviştii se ţin de cuvînt. Aşa au făcut Foto : I. TEREK
«c. sute de poloage. După cosaşi vin le­ Q 370 oi totdeauna Şi au avut numai bucurii. Un număr însemnat din invenţiile ro-
c to rii. Iu urma lor, rămîn snopii grei. inincşti realizate în ultim ii ani au fost
0 355 mieî Gospodăria lor a crescut dc n-o mai De o parte şi de alta a drumului cc înregistrate în diferite ţări, obţinîndu-sc
Se întrece om cu om. echipă cu echi­ cunoşti. Fondul de bază depăşeşte acum duce la Miercurea, cit vezi cu ochii, se pînă acum 305 brevete de invenţii.
pa, hrîgadâ cu brigadă. Este o muncă 3.500.000 Ici. I ii 1953 era 100 000. Aveau întinde o pădure dc porumb. 450 dc Printre cele mai valoroase se numără
îiutifleţitoare. Aşa cum am întîlnit-o la atunci doar 6 vaci. Nimic altceva. hectare, ale celor din Apoldul dc Joi. cele privind obţinerea unei noi categorii
mineri, la forestieri... A pornit de la în­ La trupul „Sub bârc" brigada a iV-a Acum ? 650 bovine, 1.500 oi. Anual Curînd, oamenii care acum se întrec la
ceputul anului. Atunci cînil au discutat stringe claie după claie. Oamenii care cresc 600 dc porci şi 3.000 dc păsări. strînsul griului au să vină şi aici. Au h de mase dc ceramică vitrificată prin
planul dc producţie. Toţi ţin minte cum o formează nu. vor să le-o ia alţii îna­ O dată cu dezvoltarea gospodăriei, s a ce se întrece. Rodu-i bogat. Rod al cristalizarea unor topituri dc silicat cu
a fost. Comunistul Iile Popa a dat erai schimbat şi faţa satului, şi viata oame­ muncii lor. conţinut de oxizi metalici care a obţi­
«îndurilor. colectiviştilor brigăzii a iV-a. inte. La semănat şi întreţinere, cu un nilor. Construcţiile noi au împînzit toa­ R. BUDIN nut brevete în Anglia, Belgia, Danemar­
1-a chemat pe toţi la întrecere. Au răs­ avans de patru puncte au cucerit dra­ tă comuna. Aici în Apold, 100 de fami­ ca, Franţa, R.D. Germană, R.F. Ger­
puns pe rînd conducătorii celorlalte bri­ pelul dc brigadă fruntaşă. Vor să-I păs­ lii sî-au construit casc spaţioase. Şi mai V ă i m i t ă m să u rm ă riţi in v iito ru l mană, Italia şi Norvegia şi procedeul
găzi. Comuniştii Moîsc Popa. Ion Dră- treze. multe s-au construit în Singătin. sar al n o s tr u r e p o r t a j o rela ta r e d in P a r o - de fabricare a unor detergenţi cu mare
goi, Moisc Cojocar. O dată cu ci, toţi Dar nu-i deloc uşor. In trupurile „Fîn- comunei Apoldul de Jos. Cămine cultu­ şeui. putere de spălare înregistrat în Anglia,
Franţa şi R.D. Germană.
(Agerpres)