Page 95 - 1964-07
P. 95
Nr. 298f
Dramul socialismulat
Pag; I
*
O situare care se repetă
irc & n in tfW J iL \ w t \
Preqătiri în vederea deschiderii noului Despre faptul că întreprinderea dc organizarea muncii la oficiile raionale
din Sebeş, Alba şi Ilia. In raionul Ilia,
telui din Simcria nu se achită prompt,
___________ v ______________________________________________________________________________________________________________ comercializare şi industrializare a lap şeful oficiului, Bartha Lodisiau, a dis
cu conştiinciozitate, de sarcinile con părut. Nimeni n-a ştiut unde sc află
tractuale s-a mai scris in ziarul nos tim p dc cîtcva zile. A trebuit să in
an şcolar în îrcvăţămîntui de partid tru. Zilele trecute însă, tot despre acest tervină organele locale pc lingă con
şi
ducerea I.C.I.L. pcntrtt preluarea
lucru a fost sesizată redacţia dc o sea
mă de gospodării colective şi de stat din transportul laptelui la centrele dc co
regiune. In majoritatea sesizărilor se mună şi la sediul întreprinderii. Traiait
In raionul Alba au funcţionat ?n anul bune în procesul dc producţie. Au fost activitate probleme privind economia scrie: „cisterna colectoare nu vine la Dat, şeful oficiului raional Alba, nu
şcolar 1963— 1964 peste 400 de cercuri cursanţi care pe baza celor studiate la agrară în cultura plantelor, creşterea ani timp să ridice laptele, care, din cauza dovedeşte operativitate în rezolvarea
şi cursuri ale învăţământului dc partid şedinţele de cerc sau de curs au muncit malelor sau exploatarea maşinilor agri căldurii, se acidulează"... Asemenea ca problemelor cc Ic ridică activitatea pc
cuprinzând majoritatea membrilor şi ia locul dc muncă cu mai mult simţ cole. Asemenea cercuri n-au mai func zuri s-au semnalat Ia gospodăriile co raza lui dc acţiune. Deşi de multe ori,
candidaţilor de partid cît şi un număr de răspundere devenind fruntaşi în în ţionat pînă acum. Fiind însă încadrate lective din Hărâu, Boz, Chiminuia, Băla- ştie că n-are maşini cu care să trans
însemnat de tovarăşi din activul fără de trecerea socialistă. cu propagandişti competenţi ca re vor fi ta, Fornădie, Sulighetc, raionul Ilia, la porte laptele, cl sesizează cu întîrzierc
partid. Cu toate rezultatele pozitive obţinute sprijiniţi de către colectivul cabinetului G.A.S. din Galda dc Jos, raionul Alba, conducerea întreprinderii pentru a fi
Muncind cu mai multă competenţă în desfăşurarea învăţâmîntului de partid, de partid, ele vor avea cu siguranţă efi G.A.C. Pcştcana, raionul Haţeg, sau la ajutat.
organizaţiile de partid au analizat perio în raionul Alba s-au manifestat şi unele cacitatea dorită. G.A.C. Rihau, raionul Sebeş, unde nu Această stare de lucruri dovedeşte că
dic şi au luat măsurile necesare în ve lipsuri. In urma analizei făcute dc bi Pc baza sarcinilor trasate dc către co s-a ridicat timp dc 9 zile circa 1.700 I nici conducerea întreprinderii nu con
derea desfăşurării în bune condiţiuni a roul comitetului raional de partid s-au mitetul raional dc partid în raionul lapte. trolează şi nu trage la răspundere cu.
şedinţelor de cerc sau curs, fapt ce a luat măsuri pentru lichidarea lor în nostru s-a trecut la recrutarea cursan Pentru a justifica întîrzicrea ridicării severitate pc cei care răspund dc sar
contribuit la dezbaterea mai aprofun noul an şcolar. Astfel, pe baza hotărî- ţilo r pc forme de învăţămînt. In ca laptelui, conducerea I.C.I.L. Simeria cau cinile preluării laptelui de la furnizorii
dată a problemelor puse în discuţie, ri- rilor elaborate, organizaţiile de partid drul comitetelor dc partid s-au format tă o scamă dc argumente : ,,N-avem din raioane. Drept urmare în eviden
uicînd prin aceasta nivelul de cuno de pe cuprinsul raionului au trecut la colective compuse dîn membrii birouri maşini, multe sînt defecte, ne lipsesc ţele întreprinderii sc consemnează că...
ştinţe a] cursanţilor. pregătirea temeinică a deschiderii nou lor organizaţiilor de bază şi propagan oamenii". Aceste argumente sînt însă pînă la data dc 16 iulie a.c., pc poar
In cursul anului dc învăţămînt, co lui an şcolar în învăţămîntul de partid. dişti. Aceştia au stat de vorbă cu fie lipsite dc temei dacă nc gîndim ca cei ta întreprinderii, au intrat 32.929 litri
mitetele dc partid de Ia U.C.M. Zlat- In acest scop organele au făcut selec care cursant în parte încadrîndu-1 în ce răspund de dirijarea şi funcţionarea lapte acidulat.
na, C.F.R. Teiuş, Exploatarea minieră ţionarea propagandiştilor dintre cei mai forma de învăţămînt corespunzătoare autovehiculelor n-au fost traşi la răs Conducerea I.C.I.L. din Simeria ştie
Zlatna şi altele au format colective din buni membri de partid care cunosc me nivelului său politic şi ideologic cît şî pundere pentru modul cum lc-au ex prea bine că prin acidubre laptele îşi
activul comitetului şi pe baza unui gra todologia conducerii şedinţelor dc cerc a dorinţei exprimate. ploatat. Neexistînd o bună coordonare, pierde o scamă de calităţi, că din cl nu
fic au controlat fiecare cerc şi curs de sau curs şi au un nivel politic ridicat. Avem certitudinea că noul an şcolar o repn/tizare judicioasă a maşinilor pc sc mai poate produce o gama variată
pe raza lor dc activitate, în problema Fiecare organizaţie dc partid s-a orien în învăţămîntul de partid sc va deschide trasee, s-a ajuns ca într-o perioadă de dc produse. In virtutea acestui fapt
conţinutului propagandei şi eficacitatea tat şi asupra unor propagandişti noi care în mai bune condiţiuni şi se va desfă timp să sc „tragă" pur şi simplu de va trebui să se ia măsuri grabnice pen
sa. Pe baza datelor culese, în urma con pot să-şi aducă contribuţia la ridicarea şura la un nivel mai înalt faţă dc anii maşini ; să se ruleze cu ele mii dc kilo tru lichidarea deficienţelor din munca
trolului efectuat s-au întocmit materiale nivelului propagandei de partid. trecuţi. metri fără revizii tehnice, reparaţii cu oficiilor raionale Sebeş, Alba şi Ilia, să D IN FRUMUSEŢILE REGIUNII
pentru analizarea unor probleme privind Toţi propagandiştii vor fi pregătiţi la rente, fără o întreţinere corespunzătoa sc asigure maşini de rezervă pc cele
desfăşurarea învăţâmîntului de partid. cursurile de vară pe plan regional, cu IO N CACOVEANU re. mai importante trasee, şi repararea cît
In urma discuţiilor purtate şi a propu scoaterea din producţie, sau pc plan ra director al Cabinetului de partid A mai rămas de rezolvat încă o pro mai grabnică a întregului parc de A a p ă ru i
nerilor făcute s-au luat hotărîri con ional, fără scoaterea din producţie, de Alba Iulîa blemă foarte importantă. Este vorba de maşini.
crete pentru înlăturarea unor lipsuri către cabinetul dc partid. Nr. 7/1964 al revistei ..PROBLEME ECONOMICE"
manifestate, cît şi pentru ridicarea con In urma instructajului făcut, s-a
ţinutului de idei al propagandei dc trecut la stabilirea formelor de învăţă Numărul pe luna iulie 1964 al revistei C luj" de I. Trăistaru (Cluj); „D in ex
partid. Astfel dc măsuri au luat şi co mînt în fiecare organizaţie dc partid. „Probleme economice" se deschide cu perienţa unor G.A.C. din regiunea Bu
unor
mitetele de partid din gospodăriile co Faţă de anii trecuţi numărul numărul ENTUZIASM Şl HĂRNICIE rubrica „In întîmpinarea celei dc-a XX-a cureşti în cultivarea şi folosirea luccr-
lective din Mihalţ, Cistci, Teiuş, cercuri s-a mărit. Astfel, aniversări a eliberării patriei noastre" nci irigate" de D. Ciţu.
Strcmţ şi altele, ceea ce a dus la parti cercurilor de studiere a economici şi or unde sînt publicate articolele: „Reface Revista mai publică articole dc cri
ciparea mai bună a propagandiştilor la ganizării producţiei în G.A.C. a crescut In urmă cu un an, într-o zi de pri nat, cantină şi o gospodărie anexă, fiind aleilor, a băncilor, de frumuseţea ron- rea economiei naţionale — o sarcină tică şi bibliografic: „Dezvoltarea isto
pregătirile lunare ce s-au făcut la cabi de la 7 cîtc erau în anul trecut la 20 măvara, în biroul preşedintelui Comite dotată cu mobilier şcolar modern. La dourilor dc flori. Atenţia cuvenită 8-a principală în prima etapă a revoluţiei rică a poporului romîn în anii 1848—
netul de partid cît şi a cursanţilor atît dc cercuri. In urma recomandărilor tului executiv al Sfatului popular al co construcţia noului local al şcolii o con acordat şi lucrărilor dc amenajare şi în populare" de M. A. Lupu şi „Despre 1878“ (Istoria Romînici, voi. IV) de N.
la şedinţele de cerc sau dc curs cît şi făcute, în cadrul gospodăriilor agricole munei Miercurea, un grup dc oameni tribuţie importantă au adus-o şi locui treţinere a fîntînilor publice precum şi formele principate dc luptă a maselor Copoiu şi Gh. Surpat; „Rezultate ale
la dezbaterea problemelor cuprinse în dc stat şi S.M.T. se studiază organiza discutau cu aprindere în jurul unui pro torii comunelor din jur; Apoldul de dc întreţinere şi construire a podurilor populare, sub conducerea partidului, muncii de cercetare ştiinţifică" (Studii
lecţia respectivă. rea unor cercuri de economie agrară. iect de construcţie. Aci sc plămădea Jos, Apoldu! de Sus, Luduş, Poiana, Gîr- şi podeţelor. In zonele verzi existente pentru refacerea economiei naţionale şi cercetări economice, voi. I) de A. Vcr-
Invăţămîntul de partid a contribuit In aceste cercuri se vor studia pc baza ideea construirii noului local al şcolii bova, Jina, care au efectuat numeroase s-au plantat peste 800 arbori ornamen (1944— 1947)“ de Gr. Comartin. niceanu şi T. Coşcodan; „Începuturile
mult la obţinerea rezultatelor tot mai unei tematici specifice sectorului lor de medii. Sute de cetăţeni au răspuns la orc de muncă patriotică. Merită subli tali. De asemenea s-au amenajat încă In continuare sînt publicate articolele: sistemului bănesc naţional" (Costin C.
chemarea sfatului popular pentru pres niat şi sprijinul pe care l-au acordat 2.000 m.p. zone verzi. Aspectuoase sînt „Folosirea raţională a resurselor mate Kiriţescu: Sistemul bănesc al Icului şi
precursorii lui, voi. I) dc
V.
Bozga;
tarea de muncă patriotică la ridicarea elevii şcolii medii la transportul materia z.onelc verzi din faţa clădirilor sfatului riale şi financiare în diferite ramuri ale „Programarea liniară — un sprijin în
noii clădiri a şcolii. Aşa au început să lelor. Acest frumos local a fost realiz.at popular, gospodăriei agricole de stat. industriei" dc Gh. Siclovan şi H. Fal- munca economiştilor" (H. loncscu, P.
La baza de recepţie din Oraştie păturile la fundaţii, apoi turnarea beto prin contribuţia voluntară a cetăţenilor bazei de recepţie ctc. La bazele sporti con; „îmbunătăţirea utilizării mijloace Mirescn şi I. Nădejde: Programarea li
lor dc transport" dc A. Schachter; „O r
ve: dc volei, fotbal, popice, cuprinse pc
nului. In toamna anului 1963 noua şcoa
lă era ridicată în roşu şi acoperită. şi cu sprijinul statului. Un ajutor pre o suprafaţă de 8.000 m.p. sc constata ganizarea teritoriului — factor impor niară) dc T. Schauclcs.
ţios I-au acordat la această construcţie
In cadrul rubricii „Inform aţii ştiinţi
acţiune
buna lor întreţinere. O alta
- ACTIVITATE INTENSA Acum sc execută lucrările dc finisaj, zu sfatul popular comuna], cadrele didacti întreprinsă dc cetăţenii comunei Mier tant dc folosire intensivă a pămîntulm" fice" sînt înserate materialele: „Sesiunea
grăveli, vopsitorii, tencuieli exterioare.
de I. Bold; „Dezvoltarea comerţului ex
ce, precum şi conducerile
gospodăriei
gîn-
ştiinţifică „Marxism-lcninismul şi
Impunătoare, cu săli de clasă spaţioase, agricole de stat, staţiunii de maşini curea a fost la curăţatul păşunilor pe o terior de produse chimice" de A. dirca ştiinţifică romîncască" dc I. Prc-
Viziiînd zilele acestea baza dc recep ca celor care alcătuiesc echipele este cu laborator care va fi dotat cu apara şi tractoare şi gospodăriei agrico suprafaţă de 820 ha. La munca patrio Duşah ; „Criza economici politice doi; „Sesiunea ştiinţifică consacrată ce
tică efectuată în cadrul acţiunilor dc în
ţie din Orăştic, rămîi impresionat de mult uşurată întrucît aici se folosesc tură şi material didactic necesar, con le colective. Prin munca depusă la frumuseţare a comunei, s-au remarcat burgheze şi forţa dc atracţie a ideilor lei de-a XX-a aniversări a eliberării pa
lorfota şi animaţia ce domneşte aici. La utilaje acţionate electric şi cu produc strucţia şcolii medii reprezintă o mîn- construcţia şcolii s-au evidenţiat N i- cetăţenii: Gavrilă Damian, Nicolae Flc- socialismului" dc N. Ivanciu. triei noastre".
poartă îşi fac apariţia zeci şi zeci de tivitate ridicată. Bunăoară, în uşa ma drie a locuitorilor comunei. colae Bunca, Ioan Scheao, Nicolae Dra- şeru, Mihai Caizer, Ioan Crăciun, Si- Articolul „Cu privire la amortizarea La rubrica „Scrisori către rcdact'c"
autocamioane, remorci şi căruţe.- Se aş gaziilor, boabele deşertate din saci sînt Cită diferenţă intre vechile condiţii gomir, Ioan Olteanu, Nistor Mondoc, mîon Spielhauptcr, Eufrosina Răulca şi fondurilor fixe" (Concluzii) dc Mircca sînt publicate scrisori din partea: Uzine
teaptă apoi ca seminţelor să li se facă preluate de şnecuri care le transportă de învăţătură pc care Ic aveau copiii de Cornel Popcscu, Roth Simion, Gavrilă Ana Flcşcriu. Biji este publicat la rubrica „D iscuţii". lor „Elcctronica"-Bucurcşti, IPROFIL-
analizele dc laborator. Cu îndemînare spre interior. S-a uşurat mult pe acea vîrstă şcolară în trecut la Miercurea şi Damian, Petre Prisecan, Ioan Ludoşan, ★ Rubrica „însemnări" cuprinde mate Bucureşti, întreprinderii textile „R fs-
şi pricepere, Gabricla Carlcţchi şi Ioan stă cale munca de manipulare a sacilor. realizările care s-au obţinut în anii re Martin Dietric, Martin Han, Elena Ca- In anii regimului democrat popular rialele: „Economia Republicii Populare coala din 1907"-Bucurcşti, Fabricii dc
Bogdăncscu iau, cu ajutorul unor son In curtea bazei de recepţie s-au ame gimului democrat-popular! I ii anul 1938 racea şi Ecaterina Bucur. viaţa s-a schimbat şi pe meleagurile co Polone în al 20-lea an dc la eliberare" sticlărie „Bucureşti", Uzinelor textile
de, probe din seminţele aduse. Cu multă najat apoi două solarii unde seminţele la Miercurea existau patru cadre didac Preocuparea continuă pentru înfrumu munei Miercurea. Oamenii şi-au con de I. Nicoară; „Reducerea preţului dc Cisnadic, întreprinderilor textile Galaţi,
minuţiozitate sc determină apoi greuta care au o umiditate dc peste 17 la sută tice şi 150 elevi. Astăzi funcţioncaz.ă seţarea comunei este oglindită şi prin struit peste 183 case noi, în comuna cost la întreprinderea „Porţelanul" — Uzinelor „23 August0-Bucurcşti.
tea hcctoiirrică, umiditatea, procentul sînt uscate. Suprafaţa lor este de peste 24 cadre didactice cu pregătire medie acţiunile gospodăreşti întreprinse de că existând 210 aparate de radio şi 465 di
de corpuri străine, sticlozitatca la grîu, 700 m.p. ceea ce permite uscarea unor şi superioară şi 8 educatoare pentru co tre organele locale cu sprijinul cetăţeni fuzoare. La Miercurea în munca plină de
uniformitatea la orz şi pentru fiecare însemnate cantităţi de cereale. piii de vîrstă preşcolară. In anul şcolar lor. Astfel s-au efectuat lucrări pentru pasiune şi hărnicie a oamenilor am în
lot în parte sc întocmeşte un buletin de Spuneam ca aici se desfăşoară zilnic 1963— 1964 au frecventat cursurile 556 curăţarea şanţurilor (720 m.p.) şi între tâlnit un atribut al vremurilor noi: as k @ E M ® k
analiză. o activitate intensă întrucît sule dc elevi, iar în anul şcolar 1964—1965 nu ţinerea zonelor verzi. In centrul comu tăzi omul îsi făureşte viitorul cu pro
mijloace de transport de Ia diverse uni mărul elevilor va creşte la 606. Şcoala
Produsele sînt depozitate în magazii nei, bine îngrijit se află parcul. Aici, priile Iui mîini.
pe calităţi, ţinîndu-sc cont în primul tăţi agricole socialiste vin încărcate cu medic din Miercurea dispune de inter eşti plăcut impresionat de curăţenia GEORGE CIORANU
seminţele aurii din noua recoltă pen
rînd dc umiditatea şi corpurile străine. JOI 30 IULIE 1964
De menţionat că seminţele recunoscute tru a fi predate statului. Am îiu îln it
sînt puse în magazii separate, după soi. aici mulţi colectivişti din Oraştie care
r.c-au informat că pînă acum au pre
Pentru ca mijloacele de transport care
sosesc aici să nu stea mult, au fost ame dat în întregime cantităţile cuvenite în CINEMA Scrisori din ţară; 17,00 Duete din ope
najate zece guri de descărcare. In felul contul muncilor S.M.T., a uiumului şi rete; 17,45 Muzică uşoară interpreta-
acesta, de îndată ce seminţelor li s-au livrează în continuare cantităţile dc DEVA : Madame Sans-Genc — cine tă dc Constantin Drăghici; 18,00 Sca
făcut analizele sc trece la depozitarea cereale contractate. In total ei au adus matograful „Patria"; Tînărul de pc ră pentru tineret; 20,10 Cîntecc din
lor în magazii. la bază, numai pînă (a data de 24 iulie, vasul Columb — cinematograful „A r folclorul nou şi jocuri populare cerute
peste 26 de tone. dc ascultători; 20,30 Antologie poeti
Zilnic, ne-a informat tov. Petru Şi G.A.C. din Băcăinţi a predat aproa ta"; PETROŞANI: Nu sc poate fără că Maria Banuş; 20,45 Din cele mai
Crîng, şeful bazei de recepţie sc pri pe 15 tone dc grîu şi orz. O activitate dragoste — cinematograful „Repu cunoscute lieduri; 21,00 Noapte bu
mesc în bază peste 100 tone seminţe intensă desfăşoară în aceste zile şi co blica"; Schcrezada — cinematograful nă, copii: „Ali-Baba şi cci 40 de hoţi";
de cereale. Acum este o perioadă de lectiviştii din Gcoagiu, Mărtincşti, Pri- „7 Noiembrie"; ALBA IU L IA : Zile 21,10 Muzică dc dans; 21,45 Părinţi
vîrf în activitatea bazei. caz şi alte unităţi pentru predarea la de fior şi rîs — cinematograful „V ic şi copii; 22,15 Muzică de dans; 23,10
toria"; Cu toţii acasă,— cinematogra
Paralel cu preluarea seminţelor sc timp şi în bune condiţiuni a seminţe ful „23 August"; SEBEŞ: Cauze drep Muzică dc balet.
face şi condiţionarea lor. In acest scop lor contractate. Seminţele recepţionate te — cinematograful „Progresul"; Co-
9,30 Vreau să
PROGRAMUL II:
baza dc recepţie de aici dispune dc trei pînă acum, la această bază, au calităţi din «4- cinematograful „Sebeşul"; O- ştiu; 10,00 Melodii populare; 11,03
selectoare SU.4. Cu ajutorul lor sc rea superioare. Spunem aceasta întrucît RĂ$TIE: Zile de fior şi rîs — cine Cîntcce şi ghicitori pentru cci mici;
lizează selecţionarea continuă a semin greutatea heciokrica trece dc 75 la matograful „Patria"; Fără teamă şi re 12.30 Cîntcce; 12,45 Program dc bo-
ţelor recepţionate. De pildă, pînă la 24 sută cît prevede STAS-ul, iar în cele proş — cinematograful „Flacăra"; Icrouri; 13,30 Meridiane; 14,30 Muzi
iulie din cele 800 de tone preluate, 600 mai multe cazuri umiditatea boabelor r r Pi ■LrJtŢj LUPENI: îndrăgostitul — cinemato că uşoară românească; 15,05 Solişti de
erau deja condiţi«nate. Pentru buna nu a fost decit de 13 la sulă, acestea graful „C ultural"; HAŢEG: Locote muzică populară; 15,30 Pagini vesele
desfăşurare a lucrărilor de condiţionare avînd totodată şi un conţinut scăzut dc nent Cristina — cinematograful din operete; 15,45 Scriitori la micro
a seminţelor s-au organizat 4 echipe corpuri străine. „Popular"; BRAD: Dezrădăcinaţii — fon; 17,10 Interpreţi de odinioară ai
care lucrează în două schimburi. Mun A. POTOPEA cinematograful „Steaua roşie"; IL IA : muzicii populare; 19,05 Muzică popu
lară din Transilvania; 19,30 Muzica
Omul cu ricşa — cinematograful „Lu
uşoară interpretata de Coitnic Fran-
mina"; SIMERIA: O fi asta dragos cis şi Jcan C laude Pascal; 20,00 Cu
Tn Valea Jiu lu i înainte de a intra in Sebeş că te — cinematograful „Mureşul". microfonul în mijlocul artiştilor ama
lătorul întilneşte in cale o con to ri; 21,00 Din muzica populară a ţă
rilor balcanice; 21,30 Muzica dc dans;
strucţie modernă; noua clădire a
APROVIZIONAREA CU LEGUME SI FRUCTE- Autobazei 5 Sebeş. Aici, prin in PROGRAMUL I: 5,06 Emisiunea 22.30 Album dc operetă; 23,15 Muzi
RADIO
...
_ __ _ ____ »
_
că de dans.
stalaţiile moderne cu care este
dotată noua autobază, lucrători
lor le sint asigurate condiţii op pentru sate; 5,10 Cîntecc; 5,40 Cânte TELEVIZIUNE
ce şi iocuri populare; 6,10 Muzică dc
time de lucru. estradă; 6,30 Sfatul medicului; 6,40 19,00 Jurnalul televiziunii : 19,10
A N IV E L U L deon; 7,06 Muzică uşoară; 7,45 Salut pe Valea Bistriţei; 19,35 Moartea sc
la acor
Muzică uşoară interpretată
Pentru pionieri şi şcolari — Popasuri
L voios dc pionier: 8,00 Sumarul presei numeşte Engclchen; 21,50 Artişti ama
centrale; 8,30 Muzică populară din tori participanţi la cel de-al VIMea
diferite regiuni ale ţării; 9,30 Muzică concurs republican; In încheiere: Bu
Aprovizionarea populaţiei din Valea juns, unităţile O.L.F. nu au putut des O.L.F. pc măsura deprecierii lor. A u cii să li se servească mărfuri de calitate Producţie din operete; 10,15 Emisiune literară letin dc ştiri. Buletin meteorologic. ,
Ia cererea ascultătorilor;
10,30 Din
Jiului cu legume şi fructe dc bună ca face legume şi fructe pe măsura cerin lei. la magazinul nr. 16 din Petroşani şi în condiţiile cerute. folclorul muzical al popoarelor; 11,00
litate, în cantităţile şi sortimentele ce (responsabil Augustm Lăpădatu) roşiile Muzică dc estradă; 12,03 Orchestre dc Buletin meteorologic
rute dc nevoile dc consum, este o pro ţelor. Este necesar ca în primul rînd să expuse sînt degradate. In hala din Pe mandoline; 12,30 Din viaţa de con
blemă căreia trebuie să i sc acorde toată sc urmărească de către O.L.F. Petroşani troşani, există două unităţi pentru des Orarele magazinelor cert a Capitalei; 13,10 Muzică popu PENTRU 24 ORE
atenţia. In acest scop conducerea O.L.F. ca produsele să ajungă la consumatori în facere (gestionar Constantin <ţtan). La '64 lară cerută dc ascultători: 14,10 Mu Vreme nestabilă cu cerul mai tioros
din Petroşani a luat o serie de măsuri. timpul col mai scurt de la recoltare. Li magazinul nr. 2 de aici depozitarea măr să fie prelungite zică uşoară dc Gelu Solomoncscu; ziua. Local vor mai cădea averse dc
Astfel, în centrele mai aglomerate şi 14,30 Prietena noastră cartea; 15,47 ploaie însoţite de descărcări electrice.
vrarea produselor să se facă eşalonat, furilor în interior este făcută prost, lu
lipsite dc unităţi permanente (Pctrila, Muzică populară interpretată de Ion Vântul va sufla moderat din nord-vest.
Aninoasa, Vulcan ctc.) s-au amenajat 9 ritmic, potrivit graficelor stabilite. Tre cru ce împiedică pe cumpărători. De In cadrul reţelei comerciale O.L.F. Pe Conducerea I. F. Dobra acordă mare Luican; 16,10 Cîntcce şi prelucrări de Temperatura va fi cuprinsă ziua între
chioşcuri metalice. Pentru îmbunătăţirea buie combătute cu toată hotărîrca prac asemenea, datorită faptului că la unita troşani funcţionează în prezent 11 uni Ion C roitorii; 16,30 Muzică uşoara in 25 şi 30 grade, iar noaptea între 12
tăţi cu orar prelungit. Majoritatea ma atenţie valorificării fructelor dc pădu
reţelei de desfacere sînt în construcţie ticile dăunătoare manifestate dc unii tea amintită nu sînt aduse mărfuri în terpretată de Violeta Villas; 16,45 şi 17 grade.
două noi magazine la Aninoasa şi Pc- cantităţi suficiente, la anumite intervale gazinelor însă au un orar dc funcţio re. Pentru ca producţia din anul aces
troşani-colonie. In Valea Jiului desfa lucrători ai unităţilor O.L.F. care nu nare nccorcspunzător. Intre orele 12— 16 ta să fie strînsă în condiţii cît mal bu
cerea legumelor şi fructelor se face prin dovedesc destulă exigenţă la recepţie, au de timp sînt înregistrate goluri la unele ele sînt închise. Semnificativ este fap
40 unirăţi permanente şi 18 chioşcuri şi o slabă preocupare pe timpul transpor sortimente. Tot în cadrul acestei unităţi, tul că la Lupcni, din totalul magazine ne, a fost construită o hală spaţioasă de
cărucioare. Prin grija O.L.F. Petroşani, tului, manipulării şi depozitării, ceea cc respectiv la celălalt magazin din hală, lor, doar cele două chioşcuri din piaţă 360 m.p. unde fructele sînt depozitate PRODUCĂTORI!
consumatorilor li s-a oferit posibilitatea face ca produsele să ajungă la consuma după cum reiese şi din condica de su au un orar de funcţionare prelungit, şi prelucrate.
dc a cumpăra mărfuri, şi cu prilejul or consumatorii fiind nevoiţi a aştepta orc
ganizării unor expoziţii cu vînzare. Ast tori depreciate calitativ şi fără aspect gestii şi reclamaţii, se înregistrează ca întregi pînă la deschiderea magazinelor. Tot în acest scop au fost recuperate Contractînd laptele de vaca şi bivoliţa
fel, au fost organizate expoziţii cu vân comercial. O atenţie mai mare trebuie zuri de favoritism. Interiorul magazi O.L.F. Petroşani va trebui să treacă de prin recondiţionate 662 butoaie dc di
zare în piaţa Petroşani, la magazinul nr. acordată şi aprovizionării centrelor pe nului este murdar, iar produsele degra urgenţă la prelungirea orarului de ferite mărimi şi 12 butoaie dc 500 li cu I.C.I.L. Simeria, beneficiaţi de următoa
funcţionare a mai multor unităţi. N u
29 din Petroşani şi la magazinul nr. 34 riferice, unde dîn cauza lipsei mijloace date sînt aruncate pe jos dând un aspect
din I.upcni. Mărfurile expuse în rafturi, mai în felul acesta gospodinele vor pu tri pentru preparări. La executarea re
lor de transport s-a făcut o aprovizio ncigicnic. Personalul de deservire a ce tea avea la dispoziţie în tot timpul zi rele avantaje :
etichetate pe sortimente, de bună cali paraţiilor necesare butoaielor, s-au evi
tate şi în cantităţi suficiente, au atras nare ncsatisfăcătoarc. Aşa stau lucrurile lor două unităţi din hala Petroşani lei legumele şi fructele necesare. denţiat dogarii losif Culda şi Ioan Las- P e n t r u 150 litri lapte c o n tra c ta t de
un mare număr de consumatori. Bine mai ales la Cimpa, Jicţ, Colonia Pe (vînzătorii Marin Călinoiu şt Ioan Ilin- ie
sc prezintă prin modul cum sc face troşani, ctc. ca) nu se străduieşte să asigure o de lă li. la o vacă pe tim p de un an, ve ţi p r i m i :
deservirea cît şi prezentarea mărfurilor, In cursul lunii iulie prin unităţile Declanşată numai dc cîtcva zile, cam
magazinele nr. 34 Lupcni (responsabil servire corespunzătoare, mai ales că se O.L.F. din Valea Jiului s-au desfăcut 201 pania dc recoltare sc desfăşoară din — 4CO gr. tărîje pentru un litru lapte
Elena Radu) magazinul nr. 10 din Vul află într-unul din punctele principale ale tone roşii, 183 tone varză. 7 tone ră- pe p e rio a d a 1 noiembrie ~ 30 aprilie
can (responsabil Nicolae Mitrachc) şi Faţă de calitatea oraşului. Deşi s-au făcut propuneri pen dăcinoasc, ‘48 tone ceapă, 82 tone di plin. Pînă acum s-au achiziţionat peste — 200 gir. t&rife pentru un litru lapte,
magazinul nr. 29 din Petroşani. Ca ur tru ca în piaţa din Petroşani să sc in verse legume, 370 tone cartofi, 46 tone 6.200 kg. ciuperci comestibile, 12.000
mare a măsurilor luate, în trimestrul II troducă în mijlocul producătorilor cî Iructe etc. Se constată însă că faţă de kg. smeură, 6.000 kg. cireşe amare etc. pe p e rio ad a 1 mai-31 octombrie
al acestui an au fost desfăcute prin produselor, cerinţele consumatorilor lipsesc o seric — a v a n s u ri de b a n i In c o n tu l c o n
unităţile O.L.F. 54 tone roşii, 175 tone tcva chioşcuri volante ale O.L.F., nici de mărfuri cum sînt usturoiul, castra In colectarea acestor produse 8-au
varză, 197 tone cartofi, 70 tone ciicşc în prezent nu s-au luat asemenea mă veţii, ardeii graşi, vinetele, guliile. Nici evidenţiat Ghcorghe Irimic, Irina Buş- tra c tu lu i.
ctc. mai multă grijă suri. La magazinul nr. 12 din Lupcni, Iructclc nu sînt aduse în cantităţi su
ficiente, lipsind merele şi perele. Con tea şi losif Culda, responsabilii centre Producătorii din zonele de deal şi munte
(gestionar Ghcorghe Drăghici) lipsesc o ducerea O.L.F. Petroşani va trebui să lor dc achiziţii. Hohlca, Gurasada şi
Atenţie cuvenită Zilnic, prin unităţile O.L.F. din Va scrie de mărfuri ca usturoi, castraveţi, studieze posibilităţile dc aprovizionare Valea CasavuSui. vor îi scutiţi de taxa de pâşunat şi vor putea
lea Jiului sc desfac însemnate cantităţi de ardei graşi, iar roşiile şi ceapa sc ser astfel ca furnizorii să respecte graficele
aprovizionării ritmice legume şi fructe. Unele sortimente nu sa vesc nesortate, necorcspunzătoare cali dc livrare a mărfurilor la termenul sta . JOSAN AUREL primi credite pentru cumpărări de vaci astfel:
bilit, iar aprovizionarea unităţilor să fie
a centrelor periferice tisfac însă cerinţele consumatorilor, ele tativ. în cantităţi suficiente. şi funcţionar — 3 .0 0 0 lei pentru vaci şi juninci ,
făcută cu mărfuri dc bună calitate
Aşa stînd lucrurile conducerea O.L.F.
fiind dc o calitate nccorcspunzăioarc. Sc
icmnalcază cazuri cînd mărfurile nu sînt Petroşani va trebui sa ia măsurile cele (din postul de corespondenţi vo — 1.200 tei pentru vi)e(e.
Datorită faptului că preluările din luntari I. F. Dobra).
contractări nu au fost urmărite îndea sortate dc către lucratorii unităţilor mai eficiente pentru ca oamenilor mun C. GEORGE