Page 96 - 1964-07

Nr. 2981
D r u m a l s o c i a l i s m u l u i Pag, 9

IN ÎNTRECEREA
CINSTEA

25 AUGUST J e r
SOCIALISTA

respectiv 106,4 la sută. S-ar mai putea 1964 peste plan 83.500 tone dc cărbune.
cita coloane întregi de cifre. Toate sînt In ziua de 23 iulie ei au trimis (a „ziuă"
£cmumm£& heato&afo fa ftteiu# (& m/ttomu£ A&neâ&sM înscrise pe graficele întrecerii în cins­ îndcplinindu-ţi cu mult înainte dc ter­
a 70-a mie tonă dc cărbune peste plan,
tea marii sărbători din august, deasupra
a £ am&Bm Ea> CE. HUNEDOARA liniei roţii ce marchează sarcinile de August să se extragă peste plan 55.000. EVIDENŢIAŢILOR
men angajamentul luat ca pîna la 23
plan. Din realizările primului semestru
însă, mai trebuie înserate două c ifre *. tone dc cărbune cocsificabîl ţi energetic.
63.720 ţi 7.000.000. Prima reprezintă In recentele consfătuiri de producţie
plusul dc tone extrase peste plan în minerii au făcut noi propuneri, dc a.-şi -■
prima jumătate a anului, iar a doua, spori angajamentele, luîndu-şi altele ţi
economiile realizate la preţul de cost
mai mobilizatoare.
dc minerii Văii Jiului în aceeaşi pe­
rioadă de timp. Rezultatele obţinute pîna acum de­
La cele dc mai sus trebuie făcută o monstrează entuziasmul cu care se 'des­
completare. Luna iulie a fost marcată făşoară întrecerea în adîncurîle -celui
de minerii Văii Jiului cu noi jaloane mai mare bazin carbonifer din ţară,
pc drumul îndeplinirii angajamentului pentru ca marca sărbătoare din August
luat la începutul anului dc a da în sa fie cinstită cu noi succese.
Forestierii înscriu indici

superiori de utilizare

a masei lemnoase caupcrist la furnalul nr. 1 de la
SIMION STANCULEA
rezultate din cele mal bune. N-a trecut trecere un obiectiv şl mal mobilizator: U. V. Călan
Colectivele de muncitori, Ingineri fl tehnicieni din regiunea noastră, decît o lună ţi angajamentul iniţial de realizarea ţi depăşirea angajamentului a-
îndrumate îndeaproape de organizaţiile de partid, cu ocazia dezbaterii a realiza o economie de 10 kg pe tona nual la fontă, cu cocs economisit. Lup- I
cifrelor de plan, au analizat cu minuţiozitate rezervele de care dispun, de fontă a fost depăţit. lînd pentru .vi da viaţă, furnaliţtii llie
posibilităţile ce le au pentru sporirea producţiei, productivităţii mun­ La îndemnul comuniţtilor furnaliţtii Mîtcă, Petru Lipţa, Romulus Lupu, To- Nu este loc de muncă pe cuprinsul îndeplinit în proporţie de 104,1 la sută,
cii. îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea preţului de cost luin- de la Hunedoara ţi-au analizat din nou ma Paraon, Vasile Sîngeorzan ţi toţi regiunii Hunedoara unde marca sărbă­ toate întreprinderile forestiere din re­
du-şi in acest scop angajamente valoroase. întrecerea pentru traducerea posibilităţile. „Putem da patriei metal ceilalţi, care alcătuiesc cele două colec­ toare a poporului nostru să nu fie în- giune încheind prima jumătate a anului
lor in viaţă s-a desfăşurat cu entuziasm, din primele zile. Jn urma mai m ult" ţi-au spus ei. Şi, astfel ţi-au tive, au muncit cu ţi mai mult elan, tîmpinată cu realizări deosebite. Fie­ cu sarcinile de plan depăşite. Continuind
recentei hotăriri a partidului şi guvernului privind creşterea salariilor propus un nou obiectiv în întrecere : au aplicat noi măsuri. S-a aedus în con­ care zi care ne apropie de ea este mar- că desfăşoare larg întrecerea socialistă,
tuturor categoriilor de salariaţi, ei şt-au sporit şi mai mult eforturile, producerea în fiecare lună a 1.000 tone tinuare durata opririlor pentru repa­ citâ dc noi smcccsc obţinute de colec­ muncitorii forestieri au înscris în luna
aşa incit, pe măsură ce ne apropiem de marea sărbătoare, angajamentele fontă peste plan cu cocs economisit. In raţii ţi mers redus. Temperatura aerului tivele dc muncă aflate într-o însufleţită iulie noi succese. Ei au dat patriei pes­
luate la începutul anului devin fapte împlinite. In pagina de faţă ne pro­ scurt timp însă, ţi acesta ţi-a pierdut cald a crescut din nou. S-a organizat Ir,trecere pentru îndeplinirea ş: depă­ te plan 1.800 m.c. buşteni răşinoasc
punem să redăm clteva aspecte din munca celor ce le dau viaţă şi re­ actualitatea. Locul lui a fost luat de un mai bine munca ţi întrecerea pe baza şirea propriilor angajamente. Entu­ pentru gater, 650 m c. cherestea răşi­
zultatele ce le obţin. ; altul, acela de a da peste plan producţia noului obiectiv. In felul acesta, au reu­ ziasmul întrecerii a dat roade ţi în cele noasc, 1.000 bucăţi traverse c.f. şl peste
unei zile întregi, cu cocs economisit. şit să înscrie pc graficele întrecerii la mai îndepărtate puncte dc lucru ale în­ 750 m.c. diferite sortimente de material
Acestui obiectiv i s-au alăturat cu toată finele primelor 6 luni mai bine de 32.000 treprinderilor fo:cstiere. Colectivele de lemnos. Plusurile amintite se adaugă la
căldura ţi furnal?-tiî din Călan. tone fontă produse peste plan cu cocs muncă de aici ţi-au propus ca obiec­ cei 16.000 m.c. dc masă lemnoasă li­
S-au creat posibilităţi noi, condiţii tive principale sporirea producţiei, fo­ vrată peste plan in primele 6 luni ale
noi. Aţa încîl, cu circa 2 luni în urmă, economisit. In doua decade ale lunii losirea cît mai raţională a masei lem­ anului.
cele două colective de furnaliţti de la iulie, acestora li s-au adăugat alte 3.000 noase ţi realizarea de cît mai multe La aceste rezultate a condus ţi grija
Hunedoara ţi Călan ţi-au propus in în- tone. economii. îndrumaţi de organizaţiile de deosebită pentru valorificarea raţională
partid, muncitorii, tehnicieni ţi ingi­ a masei lemnoase, obiectiv principal al
nerii au căutat noi căi dc sporire a întrecerii. Buna organizare a muncii pe
productivităţii muncii. Una dintre a-
brigăzi simple ţi complexe cu plata în
furnal Fe seama creşterii ccstca a fost extinderea mecanizării acord global, a dus la realizarea unui CORNEL GRU1EŢ
muncii în parchete. Prin folosirea ra­
indice dc valorificare a masei lemnoase
ţională a mijloacelor
mecanice
exis­
tente, a celor 170 dc fierăstraie meca­ la răşînoase de 96,1 Ia sută faţă dc 95 prim-maistru miner la l.M . Ţebca
planificat. La lemnul dc fag indicele de
indicilor de utilizare cărcătoare mecanice ţi a celorlalte ma­ utilizare a crescut cu 1,7 la sută. la _
nice, 14 tractoare, 11 funiculare, 5 în­
„Succesul furnaliştilor începe în aba­ 2.700 tone metal în plus (pe seama creţ- lemnul dc stejar cu 9 la sută, iar la
taje" — şî-au spus minerii din Teliuc terii conţinutului de fier în minereu). şini ţi utilaje intrate în producţie în lemnul dc diferite esenţe cu 8,4 la suta.
ţi Glielar cu ocazia dezbaterii cifrelor Angajamentele luate Ia începutul anu­ primul semestru, indicele dc mecanizare Sînt cifre realizate în primul semestru
de plan pentru anul în curs. Şi, pe lui se înfăptuiesc cu succes. Me­ la doborît şi secţionat arbori a crescut al anului. Calculele lunii iulie nu sînt
buna dreptate. Cu cît furnaliţtii vor rite revin atît excavatoriţtilor Joan Siderurgicii ţi-au propus să dea pa­ ei. Şi, în frunte cu comuniştii, oţelarii la 90,75 la sută, iar scosul ţi apropiatul încă încheiate, dar munca plină dc \
primi de Ia ci minereu mai mult ţi de Nicula, loan Pintilic, Mihai Lazăr, mi­ triei în plus ţi cantităţi însemnate de ţi laminatorii au pornit şirul unor cău­ materialului lemnos pînă la miiloacelc avînt din parchetele forestiere este o n
calitate mai bună cu atît vor putea da nerilor din echipele conduse de Adal- otel ţi laminate... Le vom realiza, în tări neîntrerupte. Oţelarii ţi-au îndrep­ dc transport se efectuează mecanizat garanţie că forestierii vor înscrie pc gra­
patriei o cantitate mai mare de fonta, bert Domokoţ, loan Măican, Ghcorghe cea mai mare parte, prin folosirea cît tat atenţia spre reducerea duratei re­ în proporţie dc 62,4 la sută. Aceasta a ficele întrecerii noi succese, că angaja­
lată de ce, minerii din Teliuc ţi-au Popa de U Teliuc, cît ţi minerilor din mai deplină a agregatelor, prin creţtc- facerii la rece a cuptoarelor ţi reparaţiei
propus să dea peste planul anual 5.500' rea indicilor lor de utilizare**, ţi-au spui la cald, mărirea greutăţii şarjei ţi creş­ dus la sporirea producţiei, pe . total mentele luate în cinstea marii aniver­
tone minereu ţi 3.000 tone metal. An­ terea durabilităţii vcti'clor. Laminatorii D.R.E.F. planul primului semestru fiind sări vor ii îndeplinite ţi depăşite.
gajamente asemănătoare şi-au luat ţi mi­ au depus eforturi pentru îmbunătăţirea
nerii din Ghelar. procesului de încălzire în cuptoarele
adînci, a tehnologici de laminare ţi
Lupta pentru îndeplinirea lor a por­ creşterea vitezei de lucru a agregate­
nit cu multă însufleţire, chiar din pri­ lor. Rezultatele au îndreptăţit pe de­
mele zile ale anului. Mobilizaţi de or­ plin aşteptările. La oţelăria Martin nr.
ganizaţiile de partid în căutarea celor 2 indicele de utilizare a cuptoarelor a
mai eficiente căi pentru sporirea pro­ fost depăţit în 6 luni cu 410 kg pe me­
ducţiei, a productivităţii muncii ţi îm­ tru pătrat de vatră, la oţelăria Martin
bunătăţirea calităţii minereului, munci­ nr. 1 cu 360 kg. La laminorul de 1.000 nifscaie
torii, inginerii ţi tehnicienii care al­ mm indicele de utilizare a agregatului
cătuiesc cele două colective de muncă a depăşit pe cel planificat cu 12,06 tone CONSTANTIN BIR AU
au aplicat măsurile cele mai eficiente. pe oră, la laminorul de 650 mm cu 10,21 strungar la aglomcratorul nr. 2 al
Cei de la Teliuc au mers pe linia creţ- tone pe oră ş.a.m.d. C.S.H.
terii gradului de mecanizare a lucră­ De remarcat, că indicii de utilizare al „Agendele de întrecere" publicate în bună stare tehnică, ceea cc a dus la
rilor, atît în subteran, cît ţi în agregatelor au fost depăşiţi în primul primul semestru al anului au consemnat depăşirea coeficientului dc utilizare a E 3S C
carieră, a folosirii cît mai intensive semestru al anului la toate secţiile de rezultatele bune obţinute de lucrătorii parcului, iar conducătorii auto au. folo­
n utilajelor existente. Minerii din Ghe­ bază din marele combinat hunedorean. din transporturile auto. Cele 5,5 pro­ sit mai bine maşinile în parcurs, depă­
ţar au extins aplicarea metodelor de Pe această bază s-au produs în plus mai cente cu cît a fost depăşită valoarea pro­ şind astfel coeficientul de utilizare a
exploatare de marc productivitate. A tît mult de 60.000 tone oţel Martin ţi ducţiei globale pc primele şase luni ale capacităţii. Beneficiile în valoare de
unii, cît ţi ceilalţi, s-au străduit să a* electric ţi peste 40.000 tone laminate fi­ anului demonstrează avîntul continuu al 2.376.31! Ici realizate peste plan şi cei
plice ţi să extindă puţearea selectivă, ale- * ■ i £ . SLdA nite pline si blumuri de relaminarc. In întrecerii cc se desfăşoară în cinstea zi­ 334.000 litri dc benzină economisiţi,
gerca manuali a sterilului din minereu I luna iulie, la zi, ele sînt completate cu lei de 23 August. Obiectivele întrecerii vorbesc de la sine despre strădaniile pc
in abataje ţi pe benzile de claubaj. Re­ J1 alte 5.500 tone oţel ţi circa 4.000 tone însă, prevăd realizarea a 20C.030 (ci be­ care colectivele dc muncă din autobazele
zultatele eforturilor lor sînt concreti­ laminate. *Prin urmare, Pavcl Hangan, neficii peste plan ţi, concomitent cu
zate în cele peste 5.500 tone de metal Echipa condusă de prim-furnalistul Alexandru Hâşdăleanu este una Anton Mărilă, Aurel Stanciu. Ştefan aceasta, reducerea consumurilor specifi­ regiunii le-au depus pentru sporirea ca­
ţi 10.000 tone de minereu date în plus din evidenţiatele Întrecerii de la secţia a ll-a furnale a C. 5. Hune­ Tripşa, O rd t Paul, Adrian Fulop, Ale­ ce dc carburanţi şi lubriflanţi. îndru­ pacităţii dc transport, pentru reducerea
furnaliţtilor de la începutul anului. doara. xandru Savu şi toţi ceilalţi oţelari ţi maţi de organizaţiile dc partid lucră­ consumurilor specifice sub sarcinile
> O realizare frumoasă în direcţia îm­ laminatori au înscris pe graficul între­ torii din autobazele I.R.T.A. Hunedoara planificate. Colective cum sînt cele ale
bunătăţirii calităţii «producţiei au obţi­ cerii în cinstea marii sărbători un va­
brigăzile lui Constantin Ţuchendrca, au întreţinut parcul de maşini într-o autobazelor din Hunedoara, Sebeş ţi
nut minerii din Ghelar. Cu numai 2.000 Francisc Balaş, Arem Rădos, Frunză Gc- loros succes. Alba lulia au înre­
tone minereu peste plan, ei au livrat lea. Aurel Zamfir ţi celorlalte echipe de gistrat cele mai fru­
sporite buie subliniat însă
siderurgiţtilor din Hunedoara aproape la Ghelar. 7 » f i moase rezultate. Tre­
faptul că şi celelal­
Fonta peste plan, a , fliTWnvfer i r r r ~ r f f te autobaze din De­ DUM ITRU DO M NARU
ţi
va,
Petroşani
încheiat
! .ad
au
de a v a n s a r e s U o to H jla fu s f /< e primul semestru cu şef de echipă la F. C, Orăţtie
A r /*
bilanţuri rodnice. In
cu cocs economisit Ca şl tn cetatea metalului, în marele această lună lucra­
torii din transpor­
turile auto au
în­
combinat al cărbunelui din Valea Jiu­ cărbune s-au înmănuncheat în două ini­ scris noi realizări
ţiative a căror valoare a fost confir­
lui întrecerea pentru mai mult ţi mai mată în fiecare exploatare din Valea pe graficele întrece­
Furnaliţtii din Hunedoara ţi Călan ficării rezervelor interne. In felul aces­ ieftin urcă cu fiecare zi ce trece noi Jiului : „Extragerea a două cîmpuri dc rii, realizări însoţi­
ţi-au propus la începutul anului să dea ta au reuşit să aplice măsuri eficiente. trepte. Miile de mineri ţi-au sporit e- cărbune în flecare schimb, din fiecare te de scrisori de
patriei o însemnată cantitate de fontă Ridicarea temperaturii acrului cald, mai forturile, se întrec cu normele ţi cu aripă dc abataj cameră'* ţi „Extragerea
peste plan, să reducă consumul speci­ buna organizare a reparaţiilor, reduce­ timpul, în lupta pentru a da patriei a două fîţii pe zi din abatajele fron­ mulţumire sosite din
fic de cocs cu 10 kg pe tona de fontă. rea duratei opririlor accidentale ţi de cărbune mai mult ţi de calitate mai tale". Dc la Lonca la Uricani ţi Ani­ cclelailc regiuni un­
mers încetinit sînt doar cîteva dintre bună. Conducerea de către organizaţiile noasa, brigăzile de mineri Ic-au îmbră­ de conducătorii au­
Primind minereu de bună calitate, ci
ele. de partid s-a concretizat într-un avînt ţişat cu căldură, ţi-au organizat mai
au avut posibilitatea să se concentreze Măsurile aplicate şi munca entuziastă continuu al întrecerii socialiste, iar bine munca pentru ca să realizeze nu to au fost trim iţi
mai mult asupra descoperirii ţi valori­ de zi cu zi i-au condus oc furnalişti la căutările pentru sporirea producţiei dc două cîmpuri, ci trei pe schimb, nu să sprijine strînsul
două fîţii pc zi ci trei. Dc nume ca cele recoltelor bogate de
ale ,lui Danciu Moise, Petre Constan­ pe ogoare.
tin, Constantin Rudic, Sabin ţi loan
in ­ Ghioanca ţi de ale multor alţi mineri
destoinici se leagă viteze dc" avansare
pc care Valea cărbunelui nu (e-a cu­ „Numai produ
noscut nicicînd. Cifrele, expresie a mun­
cii entuziaste cc se desfăşoară în abata­
jele Văii Jiului, vorbesc de la sine. In ILIE BRAD1LA
primul semestru viteza dc avansare rea­ H i morar-vălţar la întreprinderea dc
lizată pe combinat în abatajele cameră morărit Alba Iulia
a fost dc 89,6 m pe lună, cu 7,6 m mai de calitate;
mult decît a fost stabilit prin sarcinile s u s
dc plan, iar în abatajele frontale pre­
vederile planului au fost îndeplinite în
proporţie dc 101,2 la sută. Concomitent
cu creşterea vitezelor dc avansare, ran­ Angajamentul a cuprins toate între­ mentelor luate în întrecerea socialistă.
damentele în abataje au urcat lună de prinderile dc industrie chimică ţi uşoa­ La începutul anului colectivul de la
lună noi trepte peste prevederile pla­ ră din regiune. La „V idra" Orăştic,
nului, pentru ca la sfîrţîtul semestrului fabrica „Căprioara" s-a angajat să adau­ m
„Sebeşul" ţi „Căprioara" din Sebeş", „A r­ ge încă 0,1 la sulă indicelui dc calitate
la Lonca să se realizeze 4,198 tone pc deleana" Alba iulia, „Vjscoza" Lupcni planificat. Dar, |,i sfirşitul semestrului, &
post, faţă dc 4,187 planificat, la Ani­ sau fabrica dc hîrtic din Petrcţti, cali­ acest angajament a fost nu numai în­
noasa să crească cu 203 kg pe post, tatea prodtuelor a devenit obiectivul deplinit, ci chiar depăşit. La mingi de
la Vulcan cu 126 kg pc post, iar la principal al întrecerii socialiste. Măsurile
Uricani să se ajungă la un randament concrete luate de conducerile tehnice, fotbal s-a realizat 98,72 la sută, faţă de
dc 4,046 tone pc post, faţă de 3,883 pla­ la recomandarea organizaţiilor dc partid, 98 planificat, la haine din piele calitatea
nificat. In nici una din exploatările mi­ ridicarea continuă a calificării, profesio­ a crescut cu 9,48 procente, iar la cele­
niere ale Combinatului carbonifer Va­ nale, eforturile deosebite pentru ca fie­ lalte produse: pic) serviete, pici meşină, J&tYsu* -IU
lea Jiului, vitezele dc avansare atît în pici marochinatc, pici pentru haine, po­
abatajele cameră, cit şi în cele frontale, care produs să treacă cu succes exame­ şete, realizările întrec cu multe pro­
n-au coborît sul) 1C0 la sută. Ba mai nul exigent al controlului dc calitate, cente sarcinile de plan.
mult în „camerele" de la Uricani pro- au făcut ca pc graficul întrecerii să­ Marca fabricii a devenit pentru fie­
centrul realizat este dc 119,8, la Lupcni geata calităţii să urce tot mai sus. Cio­ care muncitor, tehnician şi inginer o
114,7, la Vulcan 102,8, la Aninoasa pro­ rapii dc bumbac ţi rclon ca şi tricota­ chestiune dc onoare. Şi atunci, cînd EL;
centul a urcat din nou la 106,7 pentru jele fabricate la „Sebeşul" întrec indi­ în magazine s-ar întîlni produse ale fa­
ca la Pctrila şi Lonca sarcinile plani­ cele de calitate planificat cu 0,9 pro­ bricilor din Sebeş, Alba, Orăştic, Lu- VASILE M1CU
ia f.M. Aninoasa, pe panoul evidenţiaţilor figurează şi brigada condusă de minerul Dănilă Hegheduş. cente, 1,7 procente ţi respectiv 1,4 pro­ peni sau Fctrcşti, vom avea garanţia că şef de brigadă la sectorul de indus-
ficate în abatajele cameră că fie înde­
IN FOTO: un schimb al brigăzii condus de Aurel David. plinite în proporţie de 105,3 la sută ţi cente, fiind superioare cu mult angaja­ clc sînt numai de calitatea 1. trinlizarc a lemnului dc la 1JF» Sebeş