Page 98 - 1964-07
P. 98
PROLETARI DIN TOATE ŢARU.E, UX l T l V Ă I
LUCRĂRILE agricole de vară
■ W . r .
TREIERIŞUL Arături pe însemnate
suprafeţe
In ultimele zile, datorita folosirii mai de lucru stabilită. Aşa sc explică de cc Colectiviştii din Gcoagin, raionul
din plin a mijloacelor de recoltat şi a în decurs de 2 zile în raioanele Alba, Orăştie, au avut cultivate în acest an
timpului prielnic pentru lucru, ritm ul Orăşiic şi llia ritm ul la treicriş a fost cu cereale păioasc peste 500 dc hecta
secerişului s-a intensificat. Ca urmare, destul de lent, treieratul pâioaselor rca- re. De pe întreaga suprafaţă griul şi
această lucrare s-a terminat în nume lizindu-se pc mai puţin dc jumătate din orzul au fost strînsc la timp. Cu aju
roase unităţi agricole, iar în altele sc suprafaţa planificată. Această răniincre torul combinelor s-au recoltat mai
apropie dc sfîrşit. Dar, pentru ca în in urmă sc datoreşte deficienţelor exis bine dc 300 dc hectare, iar paralel cu
treaga recoltă să fie depozitată şi în tente in organizarea muncii la arii, fo aceasta s-a trecut Ia balotatui paielor.
magazinată fără pierderi este necesar ca losirii batozelor cu capacitate redusă dc Pînă zilele trecute lucrarea amintita
cerealele păioasc recoltate manual să fie lucru şi utilizării unui număr nuc de s-a efectuat pc 150 dc hectare. Con
treierate intr-un timp cit mai scurt. combine la treieratul staţionar. comitent s-a făcut şi strinsul manual
Ca pozitiv în această privinţă poate Lipsurile arătate au un efect negativ al paielor. Pe suprafeţele eliberate au
fi dat exemplul gospodăriilor dc stat asupra realizărilor obţinute dc către fost efectuate arături adinei de vară.
In cinstea marii sărbători care au terminat secerişul şi trcicrişul gospodăriile colective din regiunea noa cru cele 2 tractoare, mecanizatorii
Folosind la întreaga capacitate dc lu
stră la treicriş, pînă la 31 îulic această
suprafaţă.
întreaga
cerealelor dc pe
Unele rezultate bune au îmegistrat şi lucrare fiind executată în proporţie dc Ghcorghe Romoşan şi Petru Evi au
arat 110 hectare. Lucrările executate
gospodăriile colective din raioanele Ilia, abia 39,2 la sută. Iată dc cc este necesar sînt dc bună calitate. In urma plugu
Urăştic şi oraşul regional Deva, care ca organizaţiile dc partid să determine lui au lucrat grape stelate caic au
consiliile dc conducere ale gospodăriilor
iulie au reuşit să treiere
pinâ
la
31
NOI FAPTE PE AGENDA ÎNTRECERII recolta dc pe 45—50 la sută din supra agricole colective să ia măsuri corespun mărunţit bine terenul.
Pentru a intensifica ritm ul dc exe
zătoare pentru o mai bună organizare a
ocupată cu păioasc.
Experienţa
faţa
gospodăriilor colective fruntaşe a dove muncii la arii. pentru folosirea judicioa cutare a lucrărilor, zilele acestea, au
dit că atunci ciad munca este bine or să a mijloacelor dc transport în vederea mai fost repartizate la arături încă 6
ganizata, cînd organizaţiile dc partid asigurării funcţionării neîntrerupte a ba tractoare. Aceasta va permite ca în
Din aci'ncuri sprijină consiliile dc conducere în înfăp tozelor şi a combinelor întrebuinţate Ia treaga suprafaţă prevăzută (300 de
treieratul staţionar.
tuirea obiectivelor stabilite în planurile
îiur-un
timp
hectare) să fie arată
de măsuri tchnico-organizatoricc, rezul La data de 30 iulie a c. situaţia tre-
tatele sînt din cele mai bune. Merită a icrişului pc raioane sc prezintă astfel: scurt, punindu-sc astfel bază traini
că recoltei viitoare.
cărbune cile bună calitate fi evidenţiat exemplul oferit dc către co AUREL PERA
lectiviştii din Băcăinţî, raionul Orăştie,
care prin organizarea judicioasă a lucru lila ■19,7% preşedintele G.A.C. Geoagiu
lui pe 2 schimburi la batoză au termi
Minerii dc la E. M. PctriIa au obţinut Apoi, la punctul dc control dc la su nat trcicrişul cerealelor păioasc.
în cursul acestui an rezultate de scamă prafaţă, ,sînt invitaţi toţi şefii de Mai anevoios se desfăşoară lucrările Orăştie «.7%
pe calea îndeplinirii angajamentelor brigadă ale căror brigăzi au trimis căr dc treierij în gospodăriile colective dc 1» Insilozează ierburile
luate în cinstea celei dc a XX-a aniver bune cu şist. Şefilor dc brigadă li se ex pe raza oraşului regional Hunedoara şî Deva 45,8C 10
sări a eliberării patriei, in primul se plică cît pierde exploatarea pentru şis perene
mestru ci au extras 5.785 tone cărbune tul existent. Totodată ci sînt îndrumaţi din raioanele Brad şi Haţeg. In unită Alba 42,2%
ţile agricole' dc pc raza oraşului regio
peste plan, rcnlîzîml o viteza medie de să aplice cele mai eficace metode dc puş- nal Hunedoara, de pildă, în timp dc 2 In vederea completării bazei fura
avansare in abatajele cameră dc 92 m.l. carc în alegerea şistului. Sebeş 37,1% jere pentru hrănirca animalelor pro
pe lună. Succese asemănătoare au fost In fiecare zi pc graficul rebutului aşe zile s-a treierat recolta dc pc mai pu prietate obştească, colectiviştii din
ţin dc 20 ha. O situaţie asemănătoare
obţinute şi în îmbunătăţirea calităţii zat la loc vizibil, pc rampa puţului cen Brad 28,8% Vcţel, raionul Ilia, au cultivat pc lin
cărbunelui. Pe întreaga exploatare pro tral, unde circulaţia este mai mare, sînt sc constata şi in gospodăriile colective gă alte nutreţuri şi o suprafaţă dc 12
centul de cenuşă din cărbune a scăzut trecute numărul vagoneţilor rebutaţt şi dîn raioanele Brad şi Haţeg, unde viteza hectare cu ierburi perene. Ca urmare
cu 0.2 la sulă faţă dc sarcina planifica numele brigadierilor de la care provine. zilnică la treicriş este sub nivelul posi Ha[eg 28,2% a aplicării lucrărilor agrotehnice spe
tă. Ca urmare, în semestrul I, colectivul Procedeul acesta s-a dovedit a fi bun. bilităţilor. Nu trebuie trecut cu vede cifice acestei culturi, plantele s-au
de la E. M. Pctrila a prim it bonificaţii Dacă în luna mai brigăzile conduse de rea nici faptul că şi în raioanele avan Huned. 20.3% J dezvoltat bine, iar zilele acestea s-a
de 1 350 tone cărbune. Cele mai bune minerii Neagu Ghcorghe, Murzca Aurel sate cu trcicrişul nu sc respectă viteza trecut la recoltarea şi insilozarca lor.
rezultate au fost obţinute de colectivele şi Haidu Iosif trimiteau la suprafaţă căr Gropile au fost bine pregătite, ceea
de muncă de la sectoarele III, IV şi I, bune cu şist, acum cărbunele extras dc ce asigură o bună conservare a nu
care în cursul semestrului trecut nu au aceste brigăzi este de calitate bună, mi treţului. Tocătoarca mecanică este de
fost penalizate cu nici o tonă dc căi bu nerii >c numără printre cei eviden servită dc colectivişti harnici care cu
ne rebutată pentru şist. Conţinutul dc ţiaţi în cc priveşte calitatea cărbune nosc bine modul dc însilozarc.
cenuşă în cărbunele extras de colectivele lui. In felul acesta numărul celor I. MOCANU
acestor sectoare a fost mai mic cu 3 dc pc graficul rebutului scade mereu, corespondent
procente faţă de admis. întrecerea pentru îmbunătăţirea calită
Obţinerea acestor succese este urnia- ţii cărbunelui este tot mai animată. Sc
rca unei largi munci politice desfăşura evidenţiază brigăzile conduse de minerii In două schimburi
tă în rîndul minerilor, aplicării în pro Stan Constantin, Bunoiu Constantin,
ducţie a unor măsuri tehnico-organiza- Laszlo Ştefan, Szabo Carol, Ioniţă Au-
toricc chibzuite. In adunările generale rclian, Bartoli Iosif, Alcxc Constantin şi Din zori şi pînă scara tîrziu colec
ale organizaţiilor dc partid au fost dis alţii. tiviştii şi mecanizatorii muncesc cu
cutate cele mai importante probleme ale hărnicie pentru strîngcrca recoltei.
D. ÎONAŞCU
producţiei. In articolele publicate la ga corespondent Strădaniile depuse sînt concretizate la
zetele de perete şi în foile volante ce au G.A C. din Toteştî, raionul Haţeg, în
fost difuzate minerii au fost îndrumaţi terminarea recoltării griului dc pc în
să acorde o mai marc atenţie calităţii treaga suprafaţă dc 350 ha. şi în înce
cărbunelui, să desfăşoare o întrecere în Cu ptareuS depăşi! perea trcicrişuluî la ariî. La aria din
Sondorii din brigada condusă de Gheorghc Por o de Io Jiel-Lonea i$i sufleţită pe baza iniţiativei: „N ici uit Toteşti sc munceşte în două schim
vagonct dc cărbune rcbuiat". Vagone
agonizează bine munca, folosesc din plin tim pul clectin de lucru. Ca tarii au prim it sarcina ca la sfîrşitul fie lună d® lună buri. Echipa condusă dc Drăghin Bă-
urmare ei obţin realizări de scamă in întrecerea socialistă. iuţ lucrează dc la orele 6 la 13, iar
F oto: N. iM OL l)OV IC A NU cărui schimb să arate maistrului miner cea a lui Ionuţ Păsculcscu dc la orele
cantitatea de şist vizibil aleasă din cărbu H otarîţi să întîmpine ziua de 23 Au 13 la 20. In fiecare zi se treieră griul
de pc mai bine dc 10 hectare. In 28
La chemarea organizaţiei de partid nele încălcat în vagonctc. In plus, la gust cu realizări dc scamă, lucrătorii co Iulie a început trcierul şi pc aria de
fiecare abataj, înaintea operaţiei dc pră
operativei meşteşugăreşti ,,Murcşul“ din la brigada din Reia, urmînd să sc mai
buşire, şeful de brigadă, împreună cu Alba lulîa şi-au organizat mai bine
Duminica trecută a fost deosebit dc hărnicie şi cu maximum de atenţie pen maistrul miner, controlează cu atenţie munca, s-au preocupat niaî mult de eli organizeze încă două arii. In acest fel
prea pentru lucrătorii staţiei CF.R. Si- tru a învinge capriciile naturii, ci au dacă poditura este bine tăcută pentru a minarea tim pilor neproductivi'. Ca ur trcicrişul griului, dc pc cele 290 ha.
tncria-lriaj. Ploaia însoţită de furtună, reuşit să înscrie la sfirşiCul zilei reali im permite trecerea sterilului prin ca. mare, dc la începutul anului şi pinâ în recoltate manual, se va termina in cel
periclita siguranţa circulaţie; şr îngreu zări care depăşeau orice aşteptare: au Acolo unde există condiţii, exploatarea prezent, ei şi-au depăşit lună dc lună mult 7 zile.
na efectuarea tuturor operaţiunilor. compus 4 trenuri şi au descompus alte cărbunelui cu intercalaţii dc steril se planul Jc producţie. In trimestrul II Dc îndată ce au terminat secerişul,
Pentru a face faţă cu succes volumului 7 trenuri peste program; au depăşit to tace selectiv. Se puşcă mai întîi cărbu planul producţiei globale a fost realizat au început trcicrişul şî colectiviştii din
mare dc munca, organizaţia de partid najul planificat pe tren cu 12 la sută nele din strat, îar intercalatia se des în proporţie dc 100,2 la sută, iar pla Cristur, oraşul regional Deva. Aici,
şi au redus media de staţionare cu peste 3 s-au recoltat cu combinele 100 dc hcc-
a chemat colectivul staţiei sâ-şî mobili prinde cu ciocanul dc abataj şi se aşea nul la prestări servicii ncindustriale în
la sută. In felul acesta săgeata de pe gra ză pe culcuşul stratului. tarc, iar manual 87 ha. tn numai două
zeze toate forţele. Lucrătorii Traian ficul întrecerii socialiste nu numai că Un sprijin preţios în acţiunea de îm proporţie de 134,2 la sută. Succese ase zile, munca fiir^d bine organizată, s-a
mănătoare continuă să obţină şi în luna
Drăghicescu, Mihai Bîc, Pelin Brici, La- n-a scăzut, dai a continuat să urce. bunătăţire a calităţii cărbunelui îl pri iulie. La gospodăria colectivă din $oimus, raionul llia, slrlngerea recoltei treierat griul dc pc 20 ha.
zâr Luca şi toţi ceilalţi au înţeles ne E. CREŢU mesc minerii din partea echipelor spe La dobîndirca realizărilor amintite o de păioase s-a terminal. In prezent se lucrează din plin la Ireieris. N. BARBU
cesitatea acestei chemări. Lucrînd cu corespondent cial formate pentru controlul calităţii. contribuţie însemnată şi-au adus-o to Bucuria stringerii rodului bogat $e poate cili si ne lata tinerei co corespondent
varăşii Teodor Manciurcn. Sabin Ne- lectiviste Ana Ardelean. Foto : S. TRUŢÂ
gruţ, Ana Glicrt, Ana Bergcr, Maria
Mcndcl, Estera Cîmpcanu, Ion Istratc
Formaţiile artistice de amatori din regiunea începe distribuirea
şi alţii.
N. SBUCHEA
corespondent Hunedoara promovate ia faza finală a celui manualelor şcolare
t
de al Vll-lea concurs artistic La 1 august începe în întreaga ţară
Colectiv evidenţiat distribuirea manualelor şcolare pentru
AŞEZĂMINTE CULTURALE sa raională de cultură Alba-lulia ; viitorul an dc învăţămînt
— Corul căminului cultural Po — Bende Elisabeta solo voce, ca
Muncitorii din brigada condusă de In anul şcolar 1964 — 1965, anul în
maistrul Mihai Mihoc de la sectorul de iana ; sa raională de cultuiă Orăştie; care sc încheie procesul dc generalizare
întreţinere a căilor ferate din Combina — Formaţia de dansuri a căminu — Cherman Emil solo voce, c^- a învăţămîntului obligatoriu de 8 ani.
tul siderurgic Hunedoara şi-au depăşit lui cultural Stremi ; minul cultural Cioara ; se vor difuza gratuit prin şcoli
cu regularitate planul dc producţie. Ei — Formaţia de dansuri a căminu — Oprean Rodica, solo voce. elevilor dîn clasele I—VIU, peste
şi-au organizat bine munca şi au folosit lui cultural Apoldul de Sus ; căminul culluial Poiana ; 20 milioane manuale în valoare
din plin timpul efectiv dc lucru. In ca — Taraful casei raionale de cul — Surorile Bozdoc, duet vocal, dc 103 milioane Ici. Numai pentru ele
drul brigăzii operaţiile dc lucru du lost tură Orăştie ; căminul cultural Apoldul de Sus ; vii din clasele a V lll-a s-nu pregătit 52
astfel eşalonate incit să poată fi execu — Formaţia de fluieraşi a cămi — Teodor Munteanu, solo vioară, titlu ri în 5.250.000 dc exemplare.
tate în timpul planificat şi dc hună ca nului cultural lina ; casa raională de cultură Orăştie , In total, în această toamnă, vor fi
litate. Ca urmare, brigada condusă de — Bulz Pera, solo taragot, că puse la dispoziţia elevilor din şcolile
Mihai Mihoc sc menţine dc la începu il — Brigada artistică de agitaţie a minul cultural Va[a de Ms de cultură generală, profesionale şi teh
anului şi pînă în prezent evidenţiată in căminului cultural Geoagiu ; COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ nice 24.500.000 exemplare. Acest tiraj
Pc lirică numeroasele obiective industriale moderne. in oraşul Hunedoara s-au construit in ultimii întrecerea socialistă. GASPAR U N G U Îl — Cimpeanu Eleonora, solo vo — Lupu Ana, solo voce, coopera este aproape de 3 ori mai marc dccît
in
tirajul total al manualelor editate
zeci de blocuri aspectuoase corcşpondent ce, Căminul cultural Tălărăsti; tiva „ Drum Nou* Hunedoara. peste 40 de ani, în vechiul regim.
IN FOTOGRAFIE : vedere parţială a unui nou cartier din oraşul Hunedoara. *- • — — Berlalan Victor, solo voce, ca
JB r e g e r d a n o a s tr ă
puterea lor dc muncă scopului co
ginerii şi tehnicienii din Paroşeni în mun: înlăptuircj sarcinilor încredin
’A R O S E N E plan. Asemenea rezultate nu pot ti ţate dc partid. Fapte asemănătoare au
lupta pentru realizarea sarcinilor dc
săvîrşit şi sudorii Sara Petru şi Ştefan
9 _________ obţinute dccît cu concursul întregului Bizdîc, lăcătuşii Vladislav Victor şi
co'eetîv, prin contribuţia activă a aces
tuia. Şi aşa stau lucrurile la Paroşeni. Vîlvoi Nistor, maiştrii Mânu Iuliu şi
Continuăm să fim tovarăşii de talică. să ridice zidurile şi turnurile Specificul muncii cerc însă .acestor oa Manca Ion şi mulţi alţii. Munca obiş
drum ai Jiului de vest. La Lupcni am imptmăloarei construcţii. meni ceva mai mult dccît mobilizare nuită însăşi e dc mare răspundere, dc
lucrat împreună: Jiul a spălat cărbu Zilele acestea, In Pnroşeni sc lace al colectivă, cerc uneori adevărate fapte
nele pentru Hunedoara, noi am scris 8-lea bilanţ de activitate (termocen dc cioism. Şi oamenii au dovedit că înaltă calificare, eroică. Şi totuşi cnci’- la rugămintea noastră, nc furnizează
reportajul. Şi-acum, din nou la drum, trala product energic electrică de opt sînt gata orieînd să sâ\îrşcască aseme gcticicnii s-au găsit totdeauna la da datele ce au stat la baza acestui re
să vedem alţi oameni şi alte locuri, să ani), şî ca în fiecare an, nespus dc nea lapte. torie. portaj. Cc-i însă cu noul grup?
vorbim despic ceea cc s-a înlăptuit bogat este şi acesta, al 8-lea. Să no ...La turbina nr. 2 s-a gripat venti-
pc aici, despre abnegaţia cu caic tăm o parte din bilanţ: 2.S70.0CC IuI de siguranţă. Deci turbina s-a o- Anticipare — Ştiţi că Termocentrala Paroşeni
muncesc oamenii. Tovărăşia dc drum RWh producţie peste plan. 1.674 tone prit, ceea cc înseamnă că în sistemul îşi dublează capacitatea prin intrarea
c însă dc scurtă durată: dc după o combustibil convenţional economisit, energetic naţional a început să sc completă în producţie a noului grup
de 150 MW — ne spune
tovarăşul
colină apar turnurile uncia dintre cele 1.920.000 Ici economii suplimentare la pompeze mai puţină energic. Sc cerca Vă mai .amintiţi? Intr-un reportaj
mai mari construcţii a energeticii ro- preţul de cost. Toate aceste cifre se o intervenţie rapidă; trebuia deschis al nostru, publicat anul acesta în Căpăţînă. Ş-a scris despre asta în
mîncşri. Sîntcni la Paroşeni, punct de referă la activitatea primului semes ventilul şi deblocat. Condiţiile dc lu preajma zilei dc 1 Mai spuneam că ziare. Ei bine, acum nc aflăm tocmai
popas în itincrariul nostru. tru al anului curent şi sînt nui cru erau grele; în locul respectiv me Termocentrala Paroşeni produce sin în perioada ultimelor lucrări şi probe
la ultimele două cazane. Pînă la 23
mari dccît angajamentele luate in cin talul arc o temperatură dc cca SOC^C. gură cît toate centralele electrice din August vrem să producem în plin. Z i
Romînia anului 1938. lacem o com
Uşor ar fi fost să Se lase pînă la ră
Al 8-lea bilanţ stea celei de a 20-a aniversări a eli cire şi apoi să sc lucreze. Calea acea pletare: producţia Termocentralei P.a- lele acestea intră în producţie cazanul
berării patriei de sub jugul
fascist.
Holărirca ciicrgetic:cnilor este ca pînă sta ar fi adus după sine prelungirea i osciii reprezintă doar 10 la sulă din 4. iar puţin mai tîrziu cazanul 5. Cu
la 23 August să dobîmlească noi suc staţionării turbinci şi deci micşorarea întreaga producţie a ţării noastre. Şi asta vom produce dc două ori mai
Ne am obişnuit, atunci cînd ne o .anticipare: la 23 August vom nota multă energic electrică dccît toate cen
aflăm in faţa unei gigantice construc cese şi sâ încheie astfel cc) mai frumos producţiei de energic electrică. Oame că Termocentrala Paroşeni produce dc tralele Romînici din 1938.
ţii, să obţinem acelaşi răspuns: „A ici bilanţ al activităţii lor dc pînă acum. nii de la Paroşeni n-au procedat în<ă două ori cît toate centralele Romînici
n-a fost nimic". Dc data aceasta Faptele deja realizate, entuziasmul cu aşa. Maistrul comunist Popescu Mi- din 1938! Dacă*i aşa, înseamnă Că nu-i timp
aflăm că pc locul unde se află azi care sc munceşte, sînt certitudini că ron, împreună cu o echipă dc munci de vorbă. Ii lăsăm pe tovarăşii dc la
impunătoarea centrală termoelectrică în primele rinduri ale întrecerii va fi tori, au lucrat în asemenea condiţii ...II căutam pc tovarăşul inginer Va- Paroşeni să-şi vadă niaî departe dc In drumul lui spre furnalele hunedorene minereul extras de la E A-f.
a fost „ceva": nişte grădini cu pom». şi în viitor colectivul Termocentralei grele, cu multă îndcmînare si rapidi sile Căpăţînă, directorul Termocentra treburi şi Ic dorim ca la 23 August Teliuc va poposi la moderna uzină de preparare a minereurilor de fier
lei. „E la noul grup — ui s-a spus.
E drept că nu erau pomi de soiuri su Paroşeni. tate, reuşind să termine reparaţia în- Dar trebuie să vină. Nu poate fi che sâ aibă înfăptuit şî acest angajament.
perioare, dar a fost totuşi ceva. Şi tr-un timp, după aprecierea specialiş mat pentru că arc acolo treburi ur Constructorii şi encigeticienii să sărbă din imediata apropiere, unde minereul de fier va fi mult Îmbogăţit in
asti cam acum un deceniu, cînd Eroism co tilor, extrem tic scurt: 28 dc ore... gente". De vreme ce secretara e atît dc torească atunci un nou succes. Noi conţinut Noua uzina de preparare a minereurilor de fier din Teliuc
constructorii cncrgcticîeni au început E un exemplu dc felul cum oame categorică, nu ne râmîne altceva dc fă pornim către Miercurea. este Înzestrată cu utilaje modeme. Aici, toate operaţiile de lucru sînt
să amestece şî aici betoanclc, să ţese Sînt, fără îndoială, foarle L.>.noasc nii ştiu să lupte cu greutăţile, cum cut dccît sâ aşteptăm. După puţin mecanizate si automatizate
neîntrecutele dantele dc schelărie me rezultatele obţinute dc muncitorii, in ştiu să-şi dăruiască toată priccpciea şi timp vine şi tovarăşul director, care, N. ANDRO NACHE IN FOTOGRAFIE : Aspect din ha/a separatorilor magnetici si a fii-
tielor.